Subiect de Teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale) bazată pe teoria fractală, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor – cercetarea operațională și topologia rețelelor. Studiul socio – matematic al erorilor judiciare în Franța în conceptul sistemelor complexe și formale (Thèse de doctorat en MASS – Mathématiques appliquées aux sciences sociales), basée sur la théorie des catégories abstraites, la théorie des graphes et la topologie des réseaux. L’étude socio-mathématique des erreurs judiciaires en France)

Thomas CSINTA, Profesor de matematici aplicate în științe inginerești și social–economice, Director de Studii CUFR România (Conseil Universitaire, Formation, Recherche auprès des Grandes Ecoles Francaises), Co-fondator IRSCA Gifted Education, Vicepreşedintele Consortiului EDUGATE   (Consorțiul Român pentru Educația Copiilor și Tinerilor Supradotați și Talentați)

Franța (Le Parisien)

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Congresul Internațional „Pregătim viitorul promovând excelența”, 27 februarie – 1 martie 2020, Iași (România). Matematici Aplicate în Ştiințe Sociale (MASS). Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze, bazată pe teorema de completitudine a lui Gödel, teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor, topologia rețelelor și cercetarea operațională (An analysis of judicial errors in the French judiciary system using Gödel’s completeness theorem, complex systems theory, category theory, graph theory, network topology and operational research). Abstract English: „An analysis of judicial errors in the French judiciary system using Gödel’s completeness theorem, complex systems theory, category theory, graph theory, network topology and operational research” The judicial review of criminal sentences in the French judiciary system is a long and complex process governed by law dating back to the 17th century. The Criminal Ordinance of 1670, which was registered by the Parlement of Paris (a high provincial appellate court), came into force in 1671, and allowed the Royal Council to advise the king with respect to all judicial decisions. This Ordinance will later become a Code of Criminal Procedure (CCP). Even though the Ordinance is abrogated in 1789, it was re-enacted in 1800 and consolidated further throughout the 19th century. Following this, the CCP was next modified in 2000 and in 2004. According to articles 149 through 149-4, and article 150 of the CPP, any person who is the subject of unjustified detention has the right to receive “reparations for moral or material prejudice” through the Commission Nationale de réparation des détentions (CNR-a national body dealing with applications for compensation for unjustified detention). This paper presents a detailed classification of judicial errors in France since 1670 throughout history and through present times, and provides an analysis using fundamental mathematical concepts and interdisciplinary, multidisciplinary and transdisciplinary concepts that can contribute to solving judicial errors and to the establishment of historical truths.

Résumé (vezi mai jos în românește!)

Les erreurs judiciaires françaises qui ont marqué l’histoire de France, seront divisées en trois catégories, au sens de catégories mathématiques abstraites (c’est-à-dire une collection d’objets liés par des implications logiques ─ morphismes, ayant deux propriétés fondamentales: la capacité de composer des implications logiques associatives et l’existence d’une implication logique d’identité pour chaque objet) comme élément de base de la théorie des catégories (une branche des mathématiques qui tente de généraliser toutes les mathématiques en terme de catégories, quels que soient les objets et leurs implications logiques, avec des applications, y compris à la sémantique des langages de programmation et également au système judiciaire, en général et dans la théorie des erreurs judiciaires, en particulier).

Voici les 3 catégories structurelles

Catégorie 1.-Erreurs judiciaires officiellement reconnues par la justice française („une justice à géométrie variable”) après la Seconde Guerre mondiale (après 1945, y compris, pendant la Vème République–depuis 1958).                                                     

* Sous-catégorie 1.a-Erreurs judiciaires officiellement reconnues à la suite de la révision des procès par la CRCP, au terme de laquelle les personnes concernées ont été condamnées de manière définitive.

* Sous-catégorie 1.b-Erreurs judiciaires reconnues officiellement (en première instance ou dans la procédure d’appel) sans l’intervention du CRCP, dans lesquelles les personnes concernées ont été incarcérées en détention provisoire.

Catégorie 2.-Erreurs judiciaires officiellement reconnues par la justice française avant la Seconde Guerre mondiale.

Catégorie 3.-Erreurs judiciaires officieuses, c’est-à-dire non reconnues officiellement par la justice française, en raison des rejets justifiés de la révision des procès par le CRCP, malgré le fait que la société civile les considère comme des erreurs judiciaires suite aux enquêtes, non judiciaires, menées par les médias.

Conclusion

Dans le modèle mathématique proposé à la TEJ (Théorie des Erreurs Judiciaires), chaque erreur est une catégorie (C) placée dans le nœud (sommet) d’un graphe (G) liée par des foncteurs (F) et constitue globalement une topologie de réseau dans un espace topologique et probabilisé. Le but du travail scientifique est d’élaborer un espace topologique „stable” (standard) associé aux erreurs judiciaires en France, qui est le plus susceptible de se réaliser comme „événement”  aléatoire (avec des fluctuations négligeables autour de sa „valeur” standard).

Annexe (Anexă)

Le Doctorat en France. Thèse de doctorat en MASS (Mathématiques Appliques aux Sciences Sociales). Les erreurs judiciaries. L’étude socio-mathématique des erreurs judiciaires en France.

Criminalistică și Criminologie, între prezent și viitor, în perspectiva Psihosociologiei matematice (prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Bazele teoretice ale psihosociologiei matematice, aplicații la studiul comportamentului deviant – infracțional criminal). Criminalistique et criminologie, entre le présent et l’avenir, dans la perspective de la psycho-sociologie mathématique.

Investigație jurnalistică: Lucrarea cu caracter didactico – pedagogic „Poliția e cu noi”!

Codul CSG (Codul „Sociogenetic” – complementul Codului Biogenetic – CBG – ADN în Codul Genetic Personal – CGP) în revista „The Detective’s World” (Thomas CSINTA)

Iată și cele 3 categorii structurale

Categoria 1.–Erori judiciare, recunoscute oficial de către Justiția franceză (Statul Francez) după cel de-al 2-lea Război Mondial (după 1945, inclusiv, în timpul celei de a V-a Republici Franceze, din 1958)

* Subcategoria 1.a–Erori judiciare recunoscute oficial că urmare a revizurii proceselor (care le-au gennerat), de către CRCP, în care cei în cauza erau condamnați (definitiv)

* Subcategoria 1.b–Erori judiciare recunoscute oficial (în procesele din Prima instanța sau în Apel) fără intervenția CRCP, în care cei în cauza erau preveniți (cercetați penal în detenție provizorie)

Categoria 2.–Erorori judiciare recunoscute oficial de către Justiția franceză (Statul Francez), înainte de cel de-al 2-lea Război Mondial

Categoria 3.–Erori  judiciare oficioase, adică, nerecunoscute oficial de către Justiția franceză (Statul francez) datorită respingerii revizuirii proceselor penale care le-au generat de către CRCP (justificat) cu toate că societatea civilă le consideră că erori judiciare, că urmare a unor investigații nejudiciare realizate de către mijloacele mass–media de investigație.

Notă. Introducerea categoriilor de mai sus nu este exhaustivă.

În categoria 1, în loc de subcategoriile 1.a si 1.b pot fi introduse, 2 categorii distincte, numerotate cu n°1 si n°2. Din contra, toate categoriile (1, 2 si 3), pot fi si ele subcategorizate, în functie de parametrii matematico–judiciari ai erorilor judiciare utilizati, care la rândul lor, pot fi si acestia alesi în mai multe moduri distincte si ponderate. Toate acestea vor conduce la modele probabilistice diferie, mai mult sau mai putin fiabile (cu sanse mai mari sau mai mici de realizare) dar o convergenta a lor în sens tare (în norma) catre unul „standard” pate fi realizata cu ajutorul schemelor de aproximare.

Definitia 1.

Se numește categorie C (în sensul limbajului din teoria claselor Neumann-Bernays-Gödel) un triplet compus din următoarele 3 elemente fundamentale:

1. o clasa Ob(C)–compusă din obiecte (ale categoriei C)
2. o clasa Mor(C)–compusă din aplicații logice (morfisme)
3. o aplicație (morfism) f: Mor(C) –> Ob(C) (ale categoriei C), cu element identitate.

În cazul a 2 categorii, C și D, aplicația f: C–> D se numește functor (structura de conservare a legăturilor între categorii)

Definitia 2.

Se numeste graf o pereche ordonată de mulțimi G = (V, E), unde V este o mulțime finită și nevidă de elemente numite noduri sau vârfuri, iar E ⊆ {{x, y} | (x, y) ∈ V2 ∧ x ≠ y}, este E este o mulțime de perechi (ordonate sau neordonate) de elemente din V numite muchii (dacă sunt perechi neordonate) sau arce (dacă sunt perechi ordonate).

Definitia 3.

Se numește topologie de rețea (fizică și logică) o arhitectură bazată pe interconexiunile fizice (reale) și logice (virtuale) dintre noduri.

Definitia 4.

Cuplul (E, τ ) se se numeşte spaţiu topologic pe E dacă şi numai dacă:

1. E este o mulţime,
2. τ o familie de submulţimi ale lui E
3. E şi ∅ sunt elemente ale lui τ
4. Dacă pentru orice i∈N_k si G_i∈τ => [∪G_i∈τ si ∩G_i∈τ]

CONCLUZIE

În MM (Modelul Matematic) propus în TEJ (Teoria Erorilor Judiciare), fiecare eroare judiciară este o categorie (C) plasată în nodul (vârful) unui graf (G) având cu muchii (arce)  functori (F) care în ansamblul lor constituie o topologie de rețea, într-un spațiu topologic, probabilizabil.

Scopul lucrării este elaborarea unui spațiu topologic „stabil” (standard) asociat erorilor judiciare în Franța, care are cea mai mare probabilitate de realizare că „eveniment aleatoriu” (cu fluctuații neglijabile în jurul „valorii”  standard a acestuia).

Bibliografie generală

Premieră mondială absolută: „Investigații jurnalistice în serial” Vol.10 (Educație și Învățământ). Subiecte de Teze de Masterat de Cercetare şi de Doctorat în Științe Sociale. Studiul fenomenelor socio–judiciare și economice cu ajutorul teorei haosului (Sisteme complexe – fractali) și a sistemelor formale (de tip Gödel)

Bibliografie selectivă

Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istroria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor). Patea I (Jean Dehays, Jean-Marie Devaux, Roland Agret, Guy Mauvillain, Rida Daalouche, Patrick Dils, Loic Sécher, Marc Machin, Abdelkader Azzimani si Abderrahim El-Jabri, Christian Iacono, Chara Mohamed, Besnard Marie, Monique Case, André Kaas, Outreau, Jean-Yves Joseph Marie Groix)

Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor). Partea II (Jean Rayne, Jean Calas, Guilaume Monnérat, Hugues-Nicolas-Joseph Lesurques, Émile – François – Guillaume Clément, Alfred Dreyfus, Jules Durand)

Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor). Partea III (Sébastien-Benoît Antoine Peytel, Albert–Joseph–Pierre Bruneau, Joseph-Marie-Guillaume Seznec, Gabriel Thiennot si Raymond Mis)

Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor). Partea IV (Gaston Dominici)

Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor). Partea V (Christian Ranucci)

„Crima de pe Podul Neuilly”. Blestemul podului „blestemat” al lui Marc Machin. Istoria unei imposibile reinserții socio – profesionale. Epilogul unei drame fără sfârșit. Investigații aprofundate (Corespondență de la Curtea cu Jurați, Tribunalul Judiciar Paris – în exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului și Patria Română, prof. univ. dr. Thomas CSINTA)

Corespondență din Franța: Un dialogue de sourds, plutôt, philosophique, avec un réputé Juge d’Instruction. Dans la peau d’un homme à abattre ! (A dialogue of the deaf, rather, philosophic, with a reputed Investigating Judge. „In the shoes of a man to kill”. Vezi traducerea în limba română, în articol)

Dosarul (criminal) de pedofilie Outreau. Cea mai gravă eroare judiciară franceză din istoria tuturor timpurilor. Lipsa de fiabilitate a sistemului juridic (francez) de tip inchizitorial (Corespondență din Franța – prof. dr. Thomas CSINTA)

Dosarul criminal Seznec. Una dintre cele mai grave erori judiciare oficiose ale lumii contemporane. În căutarea adevărului istoric. (Le dossier criminel séculaire Seznec. L’une des plus graves erreurs judiciaires officieuses du monde contemporain. En quête de vérité)

„Războiul cazinourilor” de pe Coasta de Azur în anii de plumb. Dosarul criminal Agnès – Gloria Le Roux/Jean – Maurice Agnelet. Începutul unui sfârșit dramatic. În căutarea adevărului istoric. („La guerre des casinos des années de plomb”. Le dossier criminel Agnès – Gloria Le Roux/Jean – Maurice Agnelet. Le debut d’une fin dramatique. En quête de vérité).

Remember: Erori judiciare oficioase. Dosarul criminal Dany Leprince. Masacrul de la Thorigné sur Dué, după un sfert de secol. Drama unui nevinovat condamnat la închisoare pe viață. În căutarea adevărului istoric (Erreurs judiciaires officieuses. Le massacre de Thorigné-sur-Dué, un quart de siècle après. Le drame d’un innocent condamné à perpétuité. En quête de vérité)

Justiția franceză încotro? O reformă, fără formă și fără fond (Corespondență de la Paris – prof. dr. Thomas CSINTA).

„În umbra vieții”. Structura, organizarea și funcționarea mediului (parcului) carceral francez (Poliția Capitalei – Mondo Police – Investigații criminale, corespondență din MCF – Mediul Carceral Francez, prof. dr. Thomas CSINTA)

Luc Tangorre, un Dreyfus modern (în versiunea Mondo Police – Thomas CSINTA, corespondent în Franța – consultant în Dosarul criminal Tangorre)

Repararea erorilor judiciare în Franţa și responsabilizarea magistraţilor! (Corespondență din Franța – Mondo Police, Thomas CSINTA)

Compresibilitatea pedepsei cu închisoarea pe viaţă în cadrul Justiţiei franceze (prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Corespondent Poliţia Capitalei, Paris)

Condamnații la moarte sub președinția lui Giscard d’Estaing (In memoriam Christian Ranucci – prof. dr. Thomas CSINTA)

„Nu trăiește decât cel care luptă” (Roland Agret – Simbolul legendar al marilor erori judiciare din toate timpurile, de pretutindeni – Thomas CSINTA – Investigații jurnalistice)

Reabilitarea respinsă a lui Guillaume Seznec și „renașterea” lui în istoria contemporană a erorilor judiciare! (Mondo Police – Thomas CSINTA)

Abderrahim El-Jabri și Abdelkader Azzimani. O eroare judiciară de aproape 1M€.

 

Nota redacției