Electroputere Craiova – de la „citadelă a electrotehnicii româneşti” la „mallul unor multinaționale” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele. Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Publicația Jurnalul Bucureștiuluimerită sincere și frumoase felicitări pentru publicarea de articole prin care se urmărește realizarea binelui social, sub cele mai diferite forme și pentru o mare diversitate și de persoane și de probleme. Felicitări pentru preocupările reale și constante pentru publicarea de articole „de utilitate publică”, „pentru înfăptuirea binelui social”, dovedind prin aceasta că această publicație este în slujba poporului român și a României. Impresionează și faptul că acest Domn Thomas Csinta,„Un Om de succes prin puterea minții sale” a reușit să constituie un colectiv de colaboratori pe măsura Domniei Sale, care dau dovadă de un profesionalism desăvârșit. Cu prețuire, N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)
„„Sărac și fericit” este opiul servit (de când lumea) de cei bogați celor săraci pentru ca suferinţele acestora să devină suportabile.””(N. Grigorie Lăcrița)
Până în anul 1990, Uzina Electroputere Craiovaera cunoscută în toată țara ca o adevărată „citadelă a electrotehnicii româneşti”. Acum fosta Uzina Electroputere a ajuns „mallul unor multinaționale”. Pentru cartea autobiografică pe care o am în lucru, fac o documentare și în localitatea Lăcrița, în care m-am născut și în care am trăit până la vârsta de 14 ani. Foarte multe și prețioase informații le-am obținut și le obțin de la domnul Matei Florea, cunoscut în sat ca Florea lui Ioniță Matei. O bună imagine despre modul în care s-a muncit pentru ca Uzina Electroputere Craiova să ajungă o „citadelă a electrotehnicii româneşti” mi-a fost descrisă de domnul Matei Florea, pe care o prezint în continuare. Născut la 1 aprilie 1936, în Lăcrița, a trăit toată viața în această localitate, la circa 100 de metri de casa părintească a subsemnatului. Și acum are o memorie foarte bună și bogată, de la dumnealui având informațiile ce urmează.
Uzina Malaxa din Craiovaa fost naționalizată din 11 iunie 1948, a fost trecută din proprietatea lui Nicolae Malaxa în cea a statului, primind denumirea, începând cu 1 septembrie 1949, de Uzina Electroputere din Craiova. Începând cu anul 1950, Matei Florea a lucrat la Uzina Electroputere din Craiova.Față de domiciliul din Lăcrița, Uzina Electroputere din Craiovase află la circa 20 de km. Desculț mergea și lucra în fabrică. În sezonul cald, drumul parcurs de Matei Florea era următorul: De acasă și până la Gara Pielești, cale de circa 4 km, mergea pe picioare, desculț, „pe poteca gării”, care era peste câmp, peste arături, prin lanurile de grâu, de porumb etc. Când se arau terenurile, poteca se făcea la loc peste arături. Se urca în tren, desculț, la gara Pielești și cobora în Craiova, la cantonul din apropierea Uzinei Electroputere. De la canton mergea pe picioare, tot desculț, până în fabrică. În fabrică lucra la secția lăcătușărie, unde efectua operațiile de curățare prin polizare a pieselor ieșite de la turnătorie. Circa o treime dintre muncitori lucrau desculți. Muncitorii care lucrau desculți erau cei nou angajați și/sau săraci, care nu aveau bani să-și cumpere încălțăminte. După ce aceștia lucrau circa 3–4 luni își permiteau să-și cumpere încălțăminte, cu atât mai mult cu cât protecția muncii începuse tot mai mult să le interzică să lucreze desculți. Din cauza căldurii foarte mari vara, în secția de turnătorie muncitorii lucrau desculți.
La începutul iernii anului 1948, muncitorilor li s-a dat câte o pereche de bocanci și câte o pereche de salopete (inscripționate „Electroputere”), cu plata în rate, al căror preț era destul de mic și din care sindicatul suporta 50%. Muncitorii respectivi se simțeau onorați că purtau o asemenea „uniformă muncitorească”. Programul de muncă era de la 07h00 la 15h00, cu o pauză de masă, când suna fabrica, de 20 de minute, între 11h00–11h20. Fabrica avea o sirenăcare suna așa de tare de se auzea și la Lăcrița, la peste 20 de km depărtare, fiind unul dintre elementele după care se orientau oamenii asupra orei din cauză că aceștia nu dețineau ceasuri. La întoarcerea spre casă, se parcurgea același traseu ca și la sosire, descris anterior. Parcurgând aceste drumuri, desculț, se ajunsese ca pe tălpi să aibă o piele foarte groasă și tare (o crustă).
Nota redacției.La Craiova există Electroputere Parc,un centru comercial din Craiova, România, construit într-o fostă hală a uzinei Electroputere Craiovași deschis pe 19 noiembrie 2011. La sfârșitul anului 2016 este preluat de grupul francez Catinvest, care mai deține și Centrul Comercial Esplanada,Centrul Comercial Orhideeași Centrul Comercial TOM Constanța. Până la sfârșitul anului 2018 au fost realizate investiții de peste 70 Mil€. A fost dezvoltat printr-o o investiție estimată la circa 100Mil€.În mai 2013, Electroputere Parc a intrat în insolvență, urmând ca, în octombrie 2016, să iasă din această stare.
Alimentația. În ceea ce privește alimentația muncitorilor din fabrică, Matei Florea a precizat că, în pauza de la ora 11h00, când își desfăceau pachetul să mănânce, la toți vedeai cam același meniu, respectiv: 1) vara: ceapă, usturoi, castraveți, roșii, ouă fierte, brânză, mâncare la sufertaș și mămăligă; 2) iarna: ceapă, usturoi, murături, mâncare la sufertaș, mămăligă și mai rar ouă fierte, brânză, șuncă și jumări. La sufertaș (vas de aluminiu cu capac și cu mâner, în care se transporta mâncarea fluidă, care se găsea la vânzare în magazine) se lua ciorbă de urzici, de dragavei, de fasole, de cartofi etc. Pâinea și carnea nu se vedeau în meniul muncitorilor. Dacă în perioada 1948–1950 în Lăcrița mai existau încă 8 10 bordeie și erau numai 5–6 salariați, după 1960 plecau dimineața din Lăcrița mai multe autobuze, cu peste 300 de salariați navetiști în Craiova, dintre care majoritatea lucrau la Electroputere. Întreaga comunitate trăia tot mai mult după crezul conform căruia „Avem de ales: a munci din greu și a trăi bine sau a lenevi şi a trăi în sărăcie?!”, crez care a avut ca rezultat o dezvoltare înfloritoare și rapidă a fiecărei familii și a localității în ansamblul său. Cu asemenea țărani ca Matei Florea, luați de la sapă, de la coarnele plugului, desculți, cu îmbrăcăminte insuficientă și uzată, slab alimentați și făcuți muncitori, socialismul a realizat „Electroputere–citadelă a electrotehnicii româneşti”, cunoscută prin diversitatea, calitatea și performanțele produselor sale, care erau exportate în peste 100 de ţări de pe toate meridianele globului. Capitalismul colonial, care s-a instaurat în România după evenimentele din anul 1989, a transformat „Electroputere–citadelă a electrotehnicii româneşti” în „Electroputere–mallul unor multinaționale”. Pe cei circa 11.000 de muncitori existenți la Electroputere în 1989, cu o bună pregătire profesională, capitalismul-colonial i-a lăsat pe drumuri, cea mai mare parte dintre aceștia fiind obligați fie să se întoarcă la țară, la muncile brute, necalificate și la un nivel de trai din ce în ce mai scăzut, fie să ia calea amară a străinătății.
În loc de concluzii. „(…) Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!/A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns/Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău!/Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,/Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,/Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi./Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii (din poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă)
Pe mine de Electroputere Craiova mă leagă o amintire dureroasă. Era prin 1993-94 și eram consilier economic la Ambasada Romaniei din Buenos Aires. Argentinienii la acea oră aveau în exploatare pe căile lor ferate, locomotive Diesel echipate cu motoare ALCO pe motorină.Motoare ALCO pe motorină se făceau atunci la Electroputere Craiova, după o licență americană cumpărată cu ani în urmă de la General Electric (GE). După vânzarea licenței, GE a scos din producție motoarele respective, considerate depășite, și au demontat liniile de asamblare. Românii rămăseseră singurii producători, iar argentinienii doreau să-și renoveze întreg parcul de locomotive Diesel. Era vorba de un contract evaluat la multe zeci de milioane, dacă îmi aduc bine aminte, ceva în jur de 120 de milioane. Cum era și firesc am trimis rapid informația la Ministerul Comerțului Exterior și direct la Electroputere Craiova. Nu am primit nici un răspuns. Am revenit. Tot nimic. Argentinienii mă întrebau de ce nu le dăm nici un răspuns. Eu ce să le fi spus? Îi duceam cu vorba de pe o zi pe alta. Tărăgăneala a durat mai bine de o lună și jumătate. Între timp, nu se știe prin ce mijloace, General Electric află de dorința argentinienilor, răscumpără de la noi licența și le trimit argentinienilor oferta de motoare ALCO.Argentinienii încheie imediat contractul cu GE care reinstalează linia de fabricație, produc și livrează la termen marfa contractată. Felicitări pentru acest articol adevărat și emoționant! Ovidiu M. Curea, fost consilier economic la Ambasada României din Argentina(ovidiucurea@yahoo.com)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta.Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
[…] Electroputere Craiova – de la „citadelă a electrotehnicii româneşti” la „mallul unor … […]
[…] Electroputere Craiova – de la „citadelă a electrotehnicii româneşti” la „mallul unor … […]