Veleitatea autonomiei absolute în cercetarea ştiinţifică este anacronică în lumea contemporană, contrar spiritului interdisciplinar, încrezător în puterea unită¬ţii dialectice care transcende diversitatea fenomenală a lumii. Trecerea de la invocarea colaborării interdisciplinare la practicarea acestei forme de cooperare ştiinţifică, constituie azi o realizare epistemologică şi rămâne pe mai departe un imperativ major al progresului ştiinţific contemporan, condiţia sine qua non a ridicării la cote valorice superioare a civilizaţiei umane.
Aspiraţia spre depăşirea fragmentării analitice a realităţii, a fenomenelor şi proceselor din natură si societate a găsit în metoda interdisciplinară o cale fertilă pentru a surprinde conexiunile ascunse ale fenomenelor lumii şi a facilita idealul integralităţii. Ea constă în procesul de identificare a unui model comun pentru mai multe sectoare. Metoda interdisciplinară poate fi definită ca fiind un mijloc eficace pentru a evidenţia şi clarifica ceea ce pentru fiecare ştiinţă particulară este dificil de extras şi decantat in informaţii cheie. Un model rezultat dintr-o confruntare interdisciplinară se epurează de cola de concret, de balastul factologici, printr-o permanentă verificare colectivă. Metoda interdisciplinară nu se împacă cu însumarea informaţiilor, ci aplică un punct de vedere integrator şi prospectiv, capabil să decanteze şi să valorifice sintetic datele obţinute prin aplicarea unui lanţ adeseori abuziv de metode analitice. Se poate aprecia că interdisciplinaritatea a iniţial procesul deschiderii noastre spre interferenţa ştiinţelor, spre dialogul contrapunctic dintre ştiinţe. Interdisciplinaritatea poate şi trebuie să fie socotită expresie a maturităţii creatoare atinse de cercetătorul contemporan.
Am făcut această pledoarie de început de analiză pentru c-a început o nouă ediție a Zilelor Universității Aplonia din Iași. Și nu este una orecare, ci ediția aflată la borna 32. Cu un program, ca de obicei, dens, plin de evenimente care de care mai atrăgătoare, dovadă a prestigiului crescut a acestei unități de învățământ superior din Capitala Culturală a României. Prin misiunea asumată de promotor al valorilor academice, cei de la Apollonia pun accent în mod permanent pe cele trei componente de bază: culturală, educativă și formativă de pregătire a tinerei generații, având în vedere rolul și viitorul universităților într-o economie a cunoașterii și o societate a creativității. Seria de manifestări științifice, culturale și sportive, cu nimbul unei noi ediții a Congresului Internațional din 28 februarie-2 martie 2022, în cadrul evenimentelor anuale, devenite tradiționale, reunite sub genericul amintit, a debutat pe 9 februarie cu Sesiunea Științifică Studențescă.
S-a încercat a se afla răspunsul la o întrebare simplă, dar de mre acuitate: Quo Vadis Medicina? Ca ştiinţă a vieţii şi a suferinţei umane, medicina se gă¬seşte la graniţa dintre ştiinţele biologice şi cele sociale. Scopul său a fost, este şi rămâne cel formulat de Claude Bernard (1813-1878, fost medic și fiziolog, considerat părintele fiziologiei și fondatorul medicinei experimentale, unul dintre marii investigatori științifici în domeniul medicinei, cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcției glicogenice a ficatului, a acțiunii sucului pancreatic și a mecanismului vasomotor, care în lucrarea sa fundamentală, „Introducerea în studiul medicinei experimentale”, apărută în 1865 a pus bazele metodei experimentale în cercetarea științifică în general, și medicală în special): să menţină sănătatea, să prevină îmbolnăvirea şi să vindece bolile.
Este drept că, în condiţiile progreselor tehnico-ştiinţifice contemporane, medicina beneficiază substanţial de achiziţiile fizicii, chimiei şi biologiei moderne devenind tot mai ştiinţifică, procesul de tehnicizare şi chimizare a medicinei a dus atât la perfecţionarea aparaturii de cercetare clinico-experimentală, cât şi la îmbogăţirea arsenalului terapeutic. Deşi a trecut timpul descoperirilor spectaculoase, cercetarea medico-biologică izbuteşte în felul acesta să rupă câte o mică aşchie din stânca de granit a necunoscutelor materiei vii normale sau patologice.
Succese importante s-au înregistrat în ultimul timp şi în domeniul apărării contra infecţiilor virale, care, după cum se ştie, deţin o pondere însemnată în patologia umană. Sigur, timpurile pandemice au contribuit ca lucrările să aibă loc doar în mediul virtual, dar asta n-a scăzut cu nimic nivelul evenimentului, unic în știința noastră din această perioadă în domeniu. Dar restricțiile pandemice mai mult i-au ambționat pe participanți (nu puțini!) să-și arate roadele muncii de cercetare, după cum ne-a confirmat Prof. dr. Vasile Burlui, președintele universității Apollonia din Iași.
Ca de obicei au fost șase secțiuni: Medicină Dentară, Tehnică Dentară, Asistente de Medicină generală, Balneo-Fizio-Kinetoterapiei și Recuperare, Comunicare și Relații Publice, Jurnalism. Timp de nu mai puțin de nouă ore (!), s-au prezentat 52 de comunicări, cele mai multe fiind la Comunicare și Relații Publice–18, respectiv 12- Medicină Dentară, la buna desfășurre a Sesiunii veghiind nu numai cadrele didactice, ci și un comitet de organizare condus de colegul lor Georgiana Ciocan, o „veterană” a unor astfel de manifestări. Unele comunicări au avut o audiență aparte, de peste 100 de persoane, ceea ce ne scutește de alte comentarii. Juriile, obiective și atente la noutate și caracterul științific a punctat corect, acordând premii unor comunicări care s-au detașat din pluton.
Acestea sunt : la Medicină Dentară: „Corelația stării generale, factorilor din mediu și indicilor clinico-biologici în alegerea soluției optime de tratament” (Studenți: Panaitiu Emma Diana, Haliuc George; Îndrumător ştiinţific: Prof. dr. Carmen Stadoleanu, Asist drd. Alexandru-Daniel Armenia); Tehnică Dentară: „Tehnica minim invazivă 3STEP în refacerea morfologică a arcadei dentare abrazate” (Studenți: Chirilă Alexandru, Iurie Moldoveanu, Tudor Ursache; Coordonator ştiinţific: Conf. dr. Mihaela-Păpușa Vasiliu, Asist. drd. Codrin-Paul Fuioagă); Asistente de Medicină Generală: „Riscul de cădere la pacientul spitalizat” (Student Maricica Iftode, Coordonator ştiinţific: Conf. dr. Carmen Grierosu); Balneo-Fizio-Kinetoterapie și recuperare: „Influente posturale ale pubalgiilor” (Student: Leontin Potorac, Îndrumător ştiinţific: Șef lucr. dr. Elena Costescu); Masterat (aflați la prima lor întrecere academică!): „Utilizarea Insituțională a rețelelor de socializare (Student: Teodor Cheptene-Micu, Îndrumător științific: Prof. dr Mirel Dumitru Popa); Comunicare și Relații Publice: „Identificare vs Identitate” (Student: Andreea Barbu, Îndrumător științific: Conf. dr. Cristina-Emanuela Dascălu); Jurnalism: „Radio europa Liberă–Arc peste timp” (Student: Marina-Gabriela Arsenoaia, Îndrumător științific: Conf. dr. Alexandru Ioan).
Felicitări participanților, profesorilor îndrumători și nu în ultimul rând conducerii Universtății Apollonia Iași. Abia așteptăm să urmărim și Congresul Internațional, adevărat regal al lumii academice care bate la ușă. (Liviu-Tache Radu, student anul 3 la facultatea de Comunicare și Relații Publice, Universitatea Apollonia din Iași)
Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea–dublă campioană a presei de provincie, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași)
Notă. Alte articole ale autorului Pompiliu Comșa în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
