Abuzul de drept, pe exemplul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

• „Toate încep să fie nesigure de îndată ce ne îndepărtăm de drept”. (Hugo Grotius)
• „Popor! Crimele şi nenorocirile ce ţi se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli; rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferinţelor pe care le înduri. Caută-ţi legiuitori de-ajuns de iscusiţi ca să te scoată din acest cerc vicios.” (Pitagora. Legile morale şi politice)

Rezumat. Prin prezentul material se prezintă abuzul de drept săvârşit în acordarea indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024

Abuzul de drept-noţiune, sens, conţinut, reglementare

• „Atunci vor fi republicile fericite: când domnitorii vor gândi sau gânditorii vor domni”. (Platon)
• „Legea e moartă, când triumfă sceleraţii”. (Anatole France, Les Dieux ont soif 27)

În doctrina juridică română, abuzul de drept este definit ca fiind „exercitarea unui drept subiectiv civil cu încălcarea principiilor exercitării sale.^[1] În materie de legislaţie, principiul echităţii constituie unul dintre principiile fundamentale, considerat în ţările dezvoltate ca fiind cel mai important. În baza acestui principiu:

• este obligatorie acordarea justă a drepturilor stabilite prin lege, respectând principiile de interpretare și de aplicare a acesteia atât „în litera legii”, cât și „în spiritul legii”;
• identitatea de situaţii juridice obligă la egalitatea de tratament;
• nici unei persoane fizice și/sau juridice nu-i poate fi diminuate drepturile și/sau nu-i pot fi mărite obligațiile pe baza interpretării și aplicării greșite (uneori deliberat) a unor prevederi legale.

Orice reglementare emisă fără respectarea acestor principii este excesivă, nerezonabilă, fără bună-credinţă și denotă existenţa unui abuz de drept, generând consecinţe negative, unele deosebit de grave, la nivelul întregii societăţi. Prin acest articol se prezintă cazul concret prin care Casa Națională de Pensii săvârşeşte un abuz de drept prin acordarea indemnizaţiei din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024 și nu din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024.

Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil

„Art. 14. Buna-credinţă. (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. (2) Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară. Art. 15. Abuzul de drept. Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.”

„Art. 1353. Exerciţiul drepturilor. Cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să îl repare, cu excepţia cazului în care dreptul este exercitat abuziv.”. Existenţa bunei-credinţe constituie un element important de apreciere privind săvârşirea unui abuz de drept. În baza art. 14, alin. (1) din Noul Cod civil: 1) acolo unde există bună-credinţă nu poate fi abuz de drept, iar, 2) acolo unde nu există bună-credinţă există un abuz de drept, precum în cazul în care dreptul este exercitat cu rea-credinţă, prin deturnarea acestuia de la scopul economic şi social în vederea căruia a fost recunoscut şi, respectiv, prin încălcarea drepturilor unei alte persoane.

Esenţa problemei în discuţie

• „Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de cei care privesc fără să facă nimic. (Albert Einstein).
• „Cei mici, de când este lumea, au suferit din pricina neghiobiei celor mari”. (La Fontaine, Fabule, II, 4, „Taurii şi broaştele”)

Începând cu pensiile cuvenite pentru luna septembrie 2024, beneficiarii indemnizaţiei în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024 și nu la nivelul pensiei cuvenită luni septembrie 2024, ceea ce este nelegal, așa după cum voi demonstra prin cele de mai jos. Prin art. 1, alin. (3) și alin. (4) din „Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică”, se prevede (sublinierile îmi aparțin): „(3) Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată. (4) Cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.”

Efectele generate de aplicarea greșită  a prevederilor art. 1, alin. (3) din Legea nr. 82006

• „Greşelile legislative sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se frânează dezvoltarea unei ţări întregi şi se afectează, uneori pentru zeci de ani, viitorul ei.”. (Prelucrare, de N. Grigorie Lăcriţa, după „Mihai Eminescu despre politică”)
• „Proştii mor, dar prostia rămâne”. (I. L. Caragiale)

Continuând cu modificarea pensiilor după alte criterii mult mai raționale, precum sunt cele ale contributivității, respectiv pe baza „valorii punctului de referinţă” etc., precum s-a făcut începând cu 1 septembrie 2024, dar valoarea punctului de pensie rămâne nemodificată, precum a rămas neschimbat după 1 septembrie 2024, se ajunge în situația în care indemnizația în discuție să  fie de până la 25%, față de 50% cât de prevede prin art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”, ceea ce constituie un act de gravă încălcare a legalității, de abuz de drept.

Exemplul următor este edificator în acest sens

Sunt și pensionari care au chiar pensii dublate (mărite cu 100%) după 1 septembrie 2024, și aceasta deoarece au avut și ani mulți de muncă și în același loc de muncă, intervenind acea suplimentare pe criterii de stabilitate. Să luăm exemplul unui asemenea pensionar care, până la 1 septembrie 2024, avea pensia de 2.000 de lei, iar indemnizația de 1.000 de lei. Acest pensionar, după 1 septembrie are pensia de 4.000 de lei, iar indemnizația i-a rămas tot de 1.000 de lei. Deci, în loc de indemnizația cuvenită, de 4.000 x 50% = 2.000 de lei, care i se cuvine conform art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006), primește efectiv numai 1.000 de lei, adică cu 50% mai puțin din indemnizația cuvenită (de 2.000 de lei).

Prin indemnizațiile acordat după 1 septembrie 2024, de 50% din pensiile de până la 1 septembrie, efectiv și în mod real nu mai au aplicabilitate prevederile art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”, ceea ce constituie un act de gravă încălcare a legalității, de abuz de drept. Din acest exemplu se înțelege foarte bine ce înseamnă a căuta „spiritul legi” și a aplica o prevedere legală neclară „în spiritul legii”. Concluzia care se desprinde din aceste prevederi legale este următoarea: începând cu 1 septembrie 2024, printr-un abuz de drept, NU mai au aplicabilitate, efectiv și în mod real, prevederile art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 prin care se dispune că „Cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării”. Sunt pensionari care, începând cu 1 septembrie 2024, printr-un abuz de drept, primesc cu până la 50% mai puțin din indemnizația cuvenită în art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006.

Soluția de rezolvare

Interpretând prevederile legale în discuție, atât „în litera legii,, cât şi „în spiritul legii”, rezultă o singură o singură soluție de rezolvare: în baza Legii nr. 360/2023, cuantumul indemnizaţiei reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului începând și cu 1 septembrie 2024 și nu din pensia cuvenită titularului până la 1 septembrie 2024. Numai că „Ţara întreagă aşteaptă să se facă ceva nou şi politicienii discută despre lucrurile pe care le-au făcut, şi le-au făcut rău” (Nicolae Iorga) și că „Schimbare politică. Alţi ciobani, alţi câini, aceleaşi oi”. (Valeriu Butulescu-Frunze fără ram). Consecinţa: „Spuma asta-nveninată, astă clică, ăst gunoi, care-a ajuns a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi! ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie, numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă, prea şi-au arătat arama sfâşiind această ţară, prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară”. (Prelucrare de N. Grigorie Lăcriţa după Scrisoarea III-a, de M. Eminescu). „Cine are minte, să ia aminte!”. „Cine are urechi de auzit să audă”. (Biblia, Luca 8, 3). Amin!

_______________

^[1] Gheorghe Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa de Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1994, p. 81].

Bibliografie

• Legea nr. 8 din 11 ianuarie 2006, republicată, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică
• Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
• Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii
• Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil, cel puțin articolele: 14; 15; 1353
• N. Grigorie Lăcrița, Legea trebuie interpretată şi aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei, pe exemplul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024
• N. Grigorie Lăcrița, Probleme și soluții privind cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului. Cărți publicate de către profesorul Nicolae Grigorie-Lăcriță

Articole asociate

Cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006 – cuvenită cu 1 septembrie 2024. Probleme și soluții (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Legea trebuie interpretată şi aplicată  atât în litera, cât şi în spiritul ei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Nota redacției

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în care autorii îmi aduc mulțumiri pentru investigațiile făcute în dosar

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, “Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet (“Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului