Platforma Strategic Technologies for Europe (STEP), inițiată de Uniunea Europeană, reprezintă un instrument-cheie pentru consolidarea competitivității industriale și a autonomiei tehnologice a statelor membre. Programul are un impact deosebit asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din România, oferindu-le sprijin pentru dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor esențiale în trei domenii strategice: tehnologiile digitale și de vârf (deep-tech), tehnologiile curate și eficiente (din punct de vedere al utilizării resurselo, precum și biotehnologiile.



În plus, STEP încurajează sinergiile între diverse programe și instrumente de finanțare ale UE, oferind IMM-urilor din România un cadru coerent pentru a accesa resursele necesare dezvoltării. Portalul STEP, lansat ca un punct unic de informare, simplifică procesul de identificare a oportunităților de finanțare și oferă sprijin în navigarea complexității proiectelor de dezvoltare. Acest aspect este esențial pentru IMM-urile românești, care pot întâmpina dificultăți în accesarea fondurilor europene din cauza lipsei de experiență sau a resurselor administrative limitate.

Pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, programul STEP oferă oportunități valoroase de acces la finanțare, creșterea vizibilității și sprijin concret pentru inovare. Aceste beneficii contribuie la integrarea IMM-urilor în lanțurile valorice europene și la reducerea dependențelor tehnologice ale Uniunii Europene. Un element distinctiv al inițiativei este Sigiliul de Excelență STEP (STEP Seal)–o etichetă de calitate acordată proiectelor de înalt nivel, evaluate pozitiv în cadrul apelurilor competitive ale UE. Acest sigiliu nu doar confirmă valoarea și potențialul unui proiect, ci îi sporește și vizibilitatea în fața investitorilor și a altor surse de finanțare, publice sau private.
Pentru IMM-urile din România, obținerea Sigiliului STEP reprezintă o oportunitate strategică de a atrage finanțări suplimentare și de a se poziționa ca actori competitivi pe piețele europene și internaționale. Într-un context marcat de concurență globală tot mai intensă în domeniul tehnologiilor critice, această recunoaștere poate deveni un factor esențial în procesul de extindere și scalare a afacerii. „Considerăm expresia „11 fonduri într-unul singur” drept o formulare sugestivă și relevantă pentru a descrie inițiativa STEP, deoarece, pentru prima dată, 11 programe europene de finanțare sunt integrate într-o singură platformă strategică. Scopul este simplificarea accesului la finanțare și o mai bună coordonare a investițiilor în tehnologii critice. Vă încurajăm să urmați procedura de înregistrare și să fiți alături de noi la Ploiești, pe 22 iulie, pentru a ne pregăti împreună””, a declarat conf. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio și coordonator proiect Wallachia eHub.
Fondurile incluse în cadrul programului STEP sunt diverse și acoperă o gamă largă de surse europene de finanțare: Horizon Europe, InvestEU, Fondul de Inovare, Fondul pentru o Tranziție Justă, Fondul European de Apărare, Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), alături de alte instrumente relevante. Împreună, acestea au generat peste 15 Md€ în primul an de funcționare al programului, fiind direcționate către proiecte ce stimulează inovarea și competitivitatea în sectoarele strategice vizate. Pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, care se confruntă frecvent cu limitări de acces la finanțare și capital, STEP reprezintă o platformă centralizată menită să simplifice identificarea oportunităților de sprijin financiar.

Programul oferă acces la diverse forme de finanțare–granturi, împrumuturi și garanții–personalizate în funcție de nevoile IMM-urilor, pe tot parcursul ciclului de viață al unui proiect: de la cercetare și dezvoltare până la extinderea activităților comerciale. Această flexibilitate permite IMM-urilor să investească în tehnologii emergente precum inteligența artificială, tehnologiile cuantice sau soluțiile de captare și stocare a carbonului–elemente esențiale pentru realizarea tranziției verzi și digitale a economiei europene.

Programul Weh-Accel este o inițiativă a Wallachia eHub (Weh) dedicată accelerării transformării digitale în contextul mai larg al managementului inovării și al schimbării în rândul startup-urilor și IMM-urilor din România și nu numai. Prin acest program, sprijinim companiile în validarea și extinderea ideilor de afaceri, oferindu-le acces la mentorat specializat și la un ecosistem de inovare puternic. Participanții beneficiază de mentorat din partea unor profesioniști de top din diverse industrii, formare în competențe digitale și dezvoltarea de soluții digitale personalizate, conectare cu rețele relevante din cadrul ecosistemului Wallachia eHub, internaționalizare și validarea ideilor de afaceri prin testare și feedback în condiții reale de piață. Prin toate aceste componente, programul Weh-Accel creează un parcurs solid spre succes pentru startup-urile și IMM-urile participante.
Centrul European de Inovare Digitală Wallachia eHUB-Invitatie la Workshopul Prezentare proiecte STEP (Strategic Technologies for Europe Platform)

Articole asociate







- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csintaeste citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).







- Jurnaliști români:Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran,Thomas Csinta,Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi:Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta,Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…














1.jpg)
























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului










