AI elimină joburile de junior. România continuă să pregătească absolvenți exact pentru sarcinile deja automatizate – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr. Victor Iancu (consultant în strategie și transformare de business, Director – Consultanță KPMG în Romania)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor universitar și cercetător în Modelizare matematică și Matematică aplicată în științe sociale (ramura socio-judiciară),  director francez și  redactor-șef la Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Angajările tinerilor cu vârste între 22 și 25 de ani au scăzut cu aproximativ 13% în profesiile cel mai expuse inteligenței artificiale, arată un studiu Stanford din 2025. Angajații mai în vârstă, din aceleași profesii, au fost mult mai puțin afectați. În timp ce pozițiile de debut se împuținează, universitățile românești continuă să pregătească studenții pentru rezumate, referate, prezentări și lucrări standardizate, tocmai activitățile pe care AI le execută deja mai rapid și mai ieftin.

Inteligența artificială nu desființează deocamdată profesii întregi, ci automatizează exact sarcinile prin care absolvenții intrau pe piața muncii și învățau o meserie: cercetarea preliminară, analiza de date, redactarea documentelor standard, realizarea prezentărilor, construirea modelelor financiare de bază sau scrierea codului după specificații clare. Problema nu este doar că dispar anumite tipuri de muncă. Dispare și etapa de ucenicie prin care un debutant acumula experiență, învăța să recunoască o greșeală și ajungea, în timp, să ia decizii singur. Discernământul pe care angajatorii îl cer acum unui absolvent se forma tocmai prin munca pe care AI începe să o preia.

Prima treaptă a carierei începe să dispară

Datele internaționale indică deja o schimbare semnificativă. Pe lângă studiul Stanford, o cercetare realizată la Harvard arată că firmele care adoptă activ inteligența artificială și-au redus angajările de juniori cu aproximativ o cincime, în timp ce recrutarea profesioniștilor cu experiență a continuat să crească. Tendința este vizibilă mai ales în tehnologie. Angajările de absolvenți în marile companii din domeniu au scăzut cu peste 50% față de 2019, iar tinerii aflați la început de carieră reprezintă aproximativ 7% din noile recrutări Big Tech, comparativ cu 15% înainte de pandemie, potrivit SignalFire. Din ianuarie 2024, numărul pozițiilor entry-level a scăzut cu 29%, conform Randstad.

Fenomenul nu este limitat la Statele Unite. În Marea Britanie, recrutarea absolvenților a înregistrat în 2024–2025 prima scădere de după pandemie, iar în Europa ponderea rolurilor de început de carieră a coborât la minime istorice. În același timp, cererea pentru competențe legate de inteligența artificială crește. Anunțurile de angajare care solicită astfel de abilități s-au dublat între 2023 și 2025. O ușă se închide și alta se deschide. Întrebarea este pentru care dintre ele își pregătește România absolvenții.

AI nu produce încă o apocalipsă a locurilor de muncă. Produce un deficit de experiență. La nivelul întregii economii, cercetările nu indică deocamdată o distrugere masivă a locurilor de muncă. Budget Lab de la Yale nu a identificat o modificare majoră a structurii ocupaționale americane în primele 33 de luni de la lansarea ChatGPT. Un studiu danez a găsit efecte reduse asupra salariilor și orelor lucrate, iar economistul Daron Acemoglu estimează că beneficiile de productivitate produse de AI vor fi, cel puțin pe termen scurt, moderate. Situația debutanților este însă diferită.

Chiar și World Economic Forum, care estimează un câștig net de 78 de milioane de locuri de muncă până în 2030, consideră problema absolvenților suficient de serioasă pentru a-i dedica analize speciale. În profesiile afectate de AI, 72% dintre anunțurile de angajare solicită deja competențe de management, iar peste jumătate cer abilități sociale, emoționale și digitale, potrivit OCDE. Cu alte cuvinte, debutantului i se cer încă din prima zi calități asociate până recent unui angajat cu experiență. Fenomenul a primit deja un nume: „deficitul de experiență”. Angajatorii caută judecată profesională, capacitatea de a lucra cu situații ambigue și discernământ. Numai că aceste abilități se formau, până acum, după câțiva ani de muncă de rutină. Exact munca pe care AI o automatizează.

Universitățile pregătesc studenții pentru ceea ce AI face deja.

Aici apare ruptura în sistemul românesc de educație. Universitățile continuă, în mare parte, să folosească aceleași metode de predare și evaluare de acum două decenii. Practica este adesea bifată formal, iar inteligența artificială este tratată mai ales ca instrument de copiat, nu ca instrument de lucru care trebuie înțeles, verificat și folosit critic. Studenții sunt evaluați prin rezumate, referate, prezentări, modele financiare standard sau cod scris după șablon. Pregătim excelență în executarea unor sarcini care au devenit aproape gratuite. Problema poate fi observată în cel puțin trei domenii.

Absolventul de drept

Primii ani ai unui tânăr jurist însemnau cercetare, revizuire de documente, redactarea unor clauze standard și pregătirea materialelor preliminare. Acestea sunt printre activitățile pe care modelele lingvistice le pot executa deja foarte bine. Angajatorul nu mai este dispus să plătească doar pentru cineva care produce un document standard. Va plăti pentru cel care poate verifica rezultatul AI, identifica o eroare de interpretare și înțelege consecințele juridice ale unei recomandări. Facultățile de Drept trebuie să introducă folosirea critică a instrumentelor AI, procese simulate, stagii reale și interacțiune directă cu spețe și clienți. Judecata juridică nu se formează prin reproducerea teoriei, ci în situații în care o decizie are consecințe.

Absolventul de studii economice sau de business

Slide-urile, analizele preliminare de piață, memo-urile și modelele financiare de bază, adică o mare parte din activitatea clasică a unui analist junior, pot fi generate acum în câteva secunde. Un debutant care pregătește în patru ore o prezentare corectă concurează cu un instrument care o produce aproape instantaneu. Valoarea se mută în afara livrabilului: către formularea întrebării corecte, înțelegerea unei industrii, relația cu clientul, judecata comercială și capacitatea de a susține un punct de vedere. Pentru acest absolvent, diploma trebuie completată cu experiență practică: un proiect antreprenorial, un proiect cu miză reală, cunoașterea aprofundată a unei industrii și capacitatea de a folosi AI nu doar pentru a genera conținut, ci pentru a analiza, compara și lua decizii.

Absolventul de Politehnică

Cazul inginerilor pare, la prima vedere, mai puțin vulnerabil. Datele arată însă că unele dintre cele mai mari scăderi ale angajărilor de juniori apar chiar în industria software. Scrierea codului după specificații clare, corectarea bug-urilor simple și realizarea testelor unitare sunt activități pe care asistenții AI le pot executa rapid. Angajatorii caută deja un alt tip de debutant: unul care poate descompune o problemă ambiguă, proiecta un sistem, înțelege arhitectura tehnică și identifica o eroare subtilă într-un cod generat automat. Soluția nu este renunțarea la fundamente, ci aprofundarea lor: structuri de date, sisteme, rețele, arhitectură și proiecte implementate integral. Un inginer trebuie să înțeleagă de ce funcționează un sistem, nu doar să producă o bucată de cod care pare să funcționeze.

România are nevoie de o nouă poartă de intrare în profesii.

AI automatizează sarcinile de început de carieră care reprezentau, în realitate, terenul de antrenament al profesioniștilor. Aceasta este adevărata criză. Nu faptul că inteligența artificială va elimina toate joburile, ci faptul că poate elimina traseul prin care un debutant ajungea să ocupe, în timp, un rol senior. Absolvenții care vor reuși nu vor fi cei care încearcă să concureze cu algoritmii la viteza de redactare sau procesare, ci cei care dezvoltă ceea ce aceștia nu pot oferi: gândire critică, responsabilitate, capacitatea de a lucra cu oameni și situații ambigue, precum și puncte de vedere formate în contexte cu mize reale. Niciuna dintre aceste calități nu este predată sistematic în universitățile românești. România nu are nevoie de încă o strategie stufoasă. Are nevoie de câteva schimbări concrete:

• integrarea explicită a instrumentelor AI în predare și evaluare, în locul unor interdicții imposibil de aplicat
• stagii de practică reale, cu responsabilități, obiective și rezultate măsurabile
• implicarea angajatorilor în proiectarea ultimilor ani de studiu;
• evaluări care testează judecata, argumentarea și rezolvarea problemelor, nu reproducerea informației.

Generații întregi au învățat meseria la locul de muncă

 Acum, tocmai munca prin care începea acest proces dispare. Dacă universitățile și angajatorii nu construiesc împreună o nouă formă de ucenicie, România riscă să producă o generație calificată pe hârtie, dar fără acces real la experiența cerută de piață. Problema nu este că AI va elimina toate profesiile. Problema este că elimină poarta prin care tinerii accesau aceste profesii. Iar această poartă trebuie reconstruită înainte ca o întreagă generație să rămână blocată în fața ei.
 
Dr. Victor Iancu, consultant în strategie și transformare de business (doctor în economie, cu peste 20 de ani de experiență în proiecte de creștere și redesign de model de afaceri în România, Europa și Orientul Mijlociu, fost Partener în EY-Parthenon și KPMG)

Articole asociate ale autorului

România nu va deveni niciodată Polonia. Iar comparația poate face României mai mult rău decât bine (Dr. Victor Iancu consultant în strategie și transformare de business) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Costul inacțiunii este mai mare decât costul oricărei reforme (Dr. Victor Iancu consultant în strategie și transformare de business) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Cum poate Strategia de Apărare să contribuie la dezvoltarea economică a României – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Dr. Victor Iancu (Director, Consultanță KPMG în Romania)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând legile în vigoare

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată, în varianta agentului de Poliție Oana Dorca, în triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp o plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)