Acasă Filozofie politică Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „America a renunțat la discriminarea pozitivă. Noi...

Ziaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „America a renunțat la discriminarea pozitivă. Noi ce facem?”

Curtea Supremă din Statele Unite ale Americii pune capăt unei aberații din universitățile americane: discriminarea pozitivă. Dacă erai negru, intrai la o universitate de prestigiu, chiar dacă erai loază. Cei șase judecători conservatori au decis, împotriva opiniei a trei progresiști, că procedurile de admitere în campusuri bazate pe culoarea pielii sau originea etnică a candidaților sunt neconstituționale. Multe universități „au considerat, în mod eronat, că la baza identității unei persoane nu stau testele sale, competențele pe care le-a dobândit sau lecțiile pe care le-a învățat, ci culoarea pielii sale. Istoria noastră constituțională nu tolerează acest lucru”, a scris magistratul John G. Roberts Jr. în numele majorității.

„Cu alte cuvinte, elevul trebuie să fie tratat pe baza experiențelor sale individuale, dar nu pe baza rasei”, a adăugat el. După mișcarea pentru drepturile civile din anii 1960, o serie de universități foarte selective au introdus criterii rasiale și etnice în procedurile lor de admitere, pentru a corecta inegalitățile provenite din trecutul segregaționist al Statelor Unite. Aceste politici, cunoscute sub numele de „discriminare pozitivă”, au contribuit la creșterea proporției de studenți de culoare, hispanici și nativi americani, dar au fost întotdeauna puternic criticate în cercurile conservatoare, care le consideră opace și le văd ca pe un „rasism inversat”. Să sperăm că negrii, amerindienii sau hispanicii nu vor cunoaște acum ce înseamnă adevărata discriminare pe criterii etnice și rasiale. România se confruntă și ea deja cu un fenomen straniu, numai că invers. Ca să intre la o facultate unde nu este loc pentru secături, se declară cumani cu acte în regulă și intră înaintea copiilor care pătrund prin muncă. Te costă doar o șpagă la asociația etnică a cumanilor…

Atât de puțin ne-ar trebui…

De câte ori trec pe Strada Witting, de unde se tot muta George Topârceanu cu valiza („Rămâi sănătoasă, cucoană,/Îmi iau geamantanul și plec…”), văd un tânăr cu un cărucior plin cu grâu și grăunțe. Hrănește porumbeii. L-am întrebat de câteva ori de unde vine ajutorul pentru aceste ființe chinuite de prin piețele Bucureștilor. „De la Cel de Sus!”. Foarte mulți copii ar vrea să hrănească păsările. Le dau o idee celor 7 rânduri de primari din București: să-i lase pe proprietarii chioșcurilor să vândă grîu pentru porumbei, 5 lei punguța. S-ar vinde mai bine grâul fermierilor noștri și nu ar mai muri de foame necuvântătoarele orașului. În plus, chioșcurile ar avea un venit constant…Atât de puțin ne-ar trebui să aducem bucurie. Cui să mai zici? Edilii(i) au probleme serioase de rezolvat…

Viorel Patrichi

Notă. Alte articole ale ziaristului și scriitorului Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului

A se vedea și alte articole ale autorului

Nota redacției

Discriminarea pozitivă este o mișcare care urmărește să rectifice efectele discriminării negative din trecut și prezent, care constau în oferirea unui tratament diferit persoanelor și grupurilor marginalizate, cum ar fi femeile, minoritățile și persoanele cu dizabilități. Scopul discriminării pozitive este de a crea o societate unită și mai incluzivă, asigurându-se că toată lumea are șanse egale de a reuși, prin oferirea de oportunități și sprijin. Se pare că această modalitate de a crea o societate armonioasă este eficientă, întrucât ajută la creșterea nivelului de reprezentare a grupurilor marginalizate în domenii în care acestea au fost excluse. În multe țări, aceste grupuri s-au confruntat cu discriminare și prejudecăți, care le-au împiedicat să aibă oportunități egale cu restul populației. Discriminarea pozitivă este văzută ca o modalitate de a ajuta la remedierea acestor dezechilibre. Unul dintre principalele beneficii ale acestui concept este că promovează diversitatea și incluziunea la locul de muncă, asigurând faptul că grupurile marginalizate au șanse egale de a reuși. Se dorește ca mediul de lucru să fie plăcut, iar oamenii să fie analizați prin prisma perspectivelor, valorilor și experiențelor proprii, nu din perspectiva unor stereotipuri. Odată ce efectele discriminării negative sunt ignorate, angajatorii se pot concentra exclusiv pe calitățile și potențialul fiecăruia, ceea ce crește șansele ca persoanele marginalizate să poată reuși în viață. Astfel, caracteristicile unice ale fiecăruia vor începe să fie apreciate, iar acest lucru duce la un loc de muncă mai productiv, unde ideile și soluțiile sunt generate de mai multe persoane, cu perspective și concepții diferite. De asemenea, discriminarea pozitivă ajută la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru aceste persoane marginalizate. Acest lucru ajută la înlăturarea barierelor și promovează egalitatea, care este esențială pentru o societate echitabilă. Mișcarea aduce o serie de beneficii în plan personal, pentru fiecare individ care scapă de efectele discriminării. Persoanele care se bucură în sfârșit de egalitate și tratament corect vor avea mai multă încredere de sine și se vor simți puternice. Odată cu aceste schimbări, vor reuși să se facă auzite și să se pună în valoare, ceea ce le va fi de folos atât în viața profesională, cât și socială și personală. Fiecare dintre noi ar trebui să luăm atitudine și să combatem repercusiunile pe care discriminarea negativă le-a adus asupra societății. La cursurile de dezvoltare personală organizate de Success Academy ai oportunitatea de a învăța inclusiv cum să eviți stereotipurile, adică să tratezi fiecare om în mod egal, indiferent de etnie, culoare a pielii, gen sau alte criterii ce nu țin de personalitatea sau valorile sale. Prin schimbări mici, de la faptul că lași o fată să joace fotbal sau incluzi o persoană de culoare în grupul tău, devii un exemplu pentru cei din jur și încurajezi astfel de practici.

Discriminarea pozitivă, cea mai buna cale pentru obtinerea de oportunități egale

Argumentul 1: Integrarea categoriilor defavorizate. Principalul scop al discriminării pozitive este acela de a integra pe piața muncii persoane ce aparțin unui grup etnic ce a fost discriminat în trecut. Cea mai mare problemă de care aceștia se lovesc este faptul că ei nu pot fi angajați sau nu mai pot promova după un anumit nivel, fiind aleși candidații ce aparțin unui grup majoritat social. În timp, un număr din ce în ce mai mare de oameni provine dintr-un grup ce a fost sau este discriminat, astfel că șansa lor pe piața muncii scade semnificativ strict pe criterii etnice și arată că încă există o puternică inegalitate pe care aceștia o resimt. De aceea, discriminarea pozitivă este singura măsura prin care poți oferi șanse egale de angajare și de a ajunge în timp la o mai bună integrare și cooperare socială.

Argumentul 2: Creșterea reprezentativității. La nivelul reprezentativității în instituțiile statului, există o problemă foarte mare pentru că interesele minorităților sau anumitor categorii sociale nu sunt suficient de bine reprezentate, pe motiv că nu capătă suficient capital și încredere politică din simplul motiv pentru că sunt priviți ca fiind indivizi mult mai puțin capabili. O soluție pentru a combate acest lucru a fost introducerea cotelor obligatorii în unele state ale Europei, cum ar fi Norvegia și Danemarca, ce obligă ca un numar minim de 30% din totalul parlamentarilor să fie femei. Se asigură astfel faptul că deciziile politice la nivel de stat sunt luate în concordanță cu dorința unei categorii mai diverse de oameni, respectând astfel mult mai bine interesele societății.

Argumentul Opozitie: Adâncirea diviziunii sociale. Este regretabil faptul că anumite categorii sociale au fost discriminate în trecut, dar această măsură ar face doar să adâncească problemele deja existente. Din punct de vedere principial, este imoral să schimbi sistemul de selecție avantajând pe cineva strict după trecutul său în societate, pentru că acest lucru, pe termen lung, duce la o și mai mare diviziune în societate. Populația care a pierdut locul de muncă din cauza discriminării pozitive va dezvolta o ură față de cei avantajați, astfel că toată societatea va avea de suferit. De aceea, cea mai bună metodă este ca aceste persoane să fie integrate treptat pe piața muncii, pentru a nu crea o mentalitate discriminatorie la nivelul societății.

Fără discriminare pozitivă

Frica lui Putin jpeg

O decizie recentă a Curții Supreme a Statelor Unite (SCOTUS)–salutată de conservatori și criticată de progresiști (inclusiv de președintele Biden)–a interzis discriminarea pozitivă la admiterea în universități. Ideea este că membrii așa-numitelor minorități defavorizate pe motive etnice sau rasiale (mai ales negri sau latino) nu vor mai putea primi puncte în plus pentru a fi admiși ori locuri preferențiale sub o formă sau alta. Se inversează astfel o politică de decenii a universităților americane.

Nu mă consider un conservator; totuși, am susținut de mult timp (în Turnirul khazar) că discriminarea pozitivă (ca și cea negativă, desigur) este inacceptabilă din perspectiva unei societăți liberale, unde educația și știința se întemeiază pe raționalitate și individualitate. Sînt, pe de altă parte, conștient că este de datoria aceleiași societăți să caute să elimine inegalitățile excesive de start, datorate condiției sociale, etnice sau economice precare a candidatului prin diferite programe ajutătoare. Ele ar trebui adresate însă candidaților în prealabil și în afara concursului. În cel mai bun caz, anumite avantaje ar putea fi acordate pe o bază strict individuală și în urma unei analize de caz. Dar intervenția directă în competiție, alterarea rezultatelor prin „săltarea” automată a candidatului negru, să zicem, deasupra celui alb sau asiatic, numai fiindcă acela era negru, distruge însuși sensul competiției (examenului): într-adevăr, aceasta se bazează pe principiul că toți candidații, odată intrați într-un anumit concurs, au același drept de a lupta pentru victorie. E acesta un drept al omului, inerent libertății și egalității persoanei, văzute ca însușiri esențiale și nu contingente. Iată primul meu argument–discriminarea pozitivă distruge competiția în mod sistematic și o face nu doar inutilă, dar și absurdă, astfel încît păstrarea formală a ei în continuare e o ipocrizie și, totodată o contradicție logică.

Sînt apoi unii care susțin că discriminarea pozitivă ar avea ca scop nu atît compensarea injustițiilor din trecut, cît realizarea unei mai mari și mai echitabile diversități sociale (să existe în diferite medii universitare mai mulți negri, mai multe femei, mai mulți gay etc., cel puțin în proporție egală cu ponderea acestor grupuri în populația generală). Acum, dacă cei care susțin o asemenea diversitate cred că cei în cauză au merite proprii reale care i-ar califica oricum pentru locurile respective, faptul că ei totuși alterează competiția nu face deloc bine nici măcar celor pe care vor să-i susțină favorizîndu-i prin discriminare pozitivă. Într-adevăr, o diversitate realizată formal nu va mulțumi nici pe beneficiari și nici nu va convinge pe critici sau pe rivali. Aceștia din urmă vor nega meritele primilor, care nu vor avea cum să le demonstreze (chiar dacă ele există), de vreme ce n-au fost acceptați pe baza lor într-un concurs onest. Iar dacă cei avantajați prin discriminarea pozitivă (sau unii dintre ei) totuși nu au merite suficiente, corespunzătoare poziției dorite, atunci la neajunsurile de mai sus se adaugă și declinul calității corpului academic și perpetuarea unei minciuni sociale. (…)

Articole asociate

„Holocaustul” (Shoah) islamist în „lumea ocidentală” a (sub)continentului Eurasian (Eurasiatic). Islamizarea Europei între utopie și realitate. Multiculturalismul, viitorul omenirii, o consecință inevitabilă, dar pozitivă, a mondializării. [L’holocauste islamiste dans le monde occidental et l’islamisation de l’Europe entre l’utopie (la fiction) et la réalité. Le multiculturalisme, l’avenir de l’humanité, une conséquence inévitable mais positive de la mondialisation].

„Allah(o)u Akbar” (الله أكبر). Partea I. Terorismul contemporan. Teorie generală. Clasificări (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Franța)

„Allah(o)u Akbar” (الله أكبر). Partea III. Atacurile teroriste de la Nisa şi Copenhaga (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Franța)

„Allah(o)u Akbar” (الله أكبر). Partea VII. Comentariul Autorului. Lumpenterorismul. Terorismul modern, contemporan (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA)

Rromii noștri – nesedentari și Eu(ro)șatra – Algebra Eu(rro)milor! (Corespondență din Franța – prof. dr. Thomas CSINTA)

Pe urmele proxeneților romăni în Țara Loarei. Anchetă privată (Partea I). Corespondență din Franța (Prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei)

Pe urmele proxeneților romăni în Țara Loarei. Anchetă privată (Partea II). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale – Franța)

Nota redacției

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) dedicat Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)

4 COMENTARII

Comments are closed.