Analiza competitivității României pentru investiții (Data Center Forum Romania 2023 by Tema Energy)

Experții locali și internaționali consideră DataCenter Forum cel mai mare eveniment dedicat centrelor de date din Europa de Est. Ne bucuram pentru aceasta poziționare, video de mai jos este dovada acestei realități. De asemenea, vă semnalăm o analiză asupra unor aspecte care ar putea deschide piața DataCenter din România către investitori. Aflați mai multe informații despre starea de fapt și oportunitățile pe termen lung din articolul pregătit de echipa DataCenter Forum.

Cât de atractivă este piața DataCenter din România pentru investitori?

În ultimii ani, industria globală a centrelor de date a cunoscut o creștere fără precedent, determinată de cererea tot mai mare pentru servicii digitale, cloud computing,  video streaming și stocare de date. Pe măsură ce revoluția digitală se răspândește în diverse industrii și societăți, importanța unei infrastructuri solide pentru centrele de date nu poate fi supraestimată. Investitorii în căutare de oportunități în acest sector își îndreaptă atenția către piețele emergente cu condiții favorabile, iar una dintre aceste piețe care a atras un interes semnificativ este cea din România.

Stare de fapta

Economia României se află pe locul 19 în lume ca complexitate și sofisticare, și se estimează că va înregistra o creștere medie de 2,9% până în 2030, potrivit unei analize efectuate de experții de la Universitatea Harvard. Pe de altă parte, piața românească a centrelor de date se află încă în stadiile sale de dezvoltare, dar există o cerere semnificativă pentru o capacitate extinsă. Până în 2022, în România existau aproximativ 40 de facilități de centre de date, majoritatea fiind facilități mai mici cu o suprafață sub 300 mp pentru sala de date. Prezența facilităților hiperscalabile rămâne limitată, cu o excepție semnificativă fiind ClusterPower Technology Campus, care are o capacitate de până la 4.500 de rackuri și 200 MW. Alți jucători importanți includ Orange, Kyndryl (fosta divizie IBM), GTS (parte a DT), StarStorage, M247 și NxData. Operatori globali și continentali de centre de date, cum ar fi Equinix Inc., Digital Realty Trust Inc., NTT și Data4, nu sunt prezenți în România. La nivel național, conform analiștilor, centrele de date românești au consumat în 2022 aproximativ 1,5 Md kWh (3% din consumul național de energie), în creștere față de 1,023 miliarde în 2018. În 2022, portalul de știri Profit a publicat articole despre planurile Microsoft și Portland Trust de a achiziționa terenuri pentru construirea unor noi centre de date, dar nu există informații suplimentare despre aceste proiecte.

Avantaje curente

•  Eficiența costurilor. Un avantaj cheie care face piața românească de centre de date foarte atractivă pentru investitori sunt costurile. Operarea unui centru de date în România este semnificativ mai ieftină în comparație cu multe alte țări europene. Acest lucru se datorează în primul rând mai multor factori, inclusiv costurile mai mici ale forței de muncă, stimulentele fiscale favorabile și, în special, costurile mai mici ale energiei. Ultimul aspect este deosebit de important, deoarece cheltuielile cu energia constituie o parte semnificativă din costurile operaționale ale unui centru de date. Prețurile energiei din România sunt competitive, oferind investitorilor un avantaj financiar semnificativ.
•  Securitate și reglementări. Încrederea investitorilor în piața românească de centre de date este consolidată de robusta sa experiență în domeniul securității cibernetice. Guvernul român și-a demonstrat angajamentul față de protejarea infrastructurii critice, aliniindu-se Directivei NIS 2 și implementând o nouă lege privind securitatea cibernetică. Dedicarea guvernului pentru securitatea cibernetică asigură că centrele de date înființate în România beneficiază de un mediu sigur de operare.
• Conectivitatea. România se mândrește cu o infrastructură de telecomunicații bine dezvoltată, dotată cu conexiuni optice de fibră de mare viteză. Această conectivitate asigură transferul facil al datelor către și dinspre centrele de date din țară, creând un mediu favorabil pentru companiile care necesită o performanță eficientă și o rețea fiabilă. Mai mult, poziția strategică geografică a României facilitează conectivitatea către piețele din Europa Centrală și Balcani, consolidându-i poziția ca hub regional de date. Din perspectiva schimbului internațional de date, România este conectată la piețele majore din Europa Centrală și Balcani prin rețelele de cabluri terestre operate de EXA Infrastructure, Turk Telecom și Telia Sonera. În plus, cablul submarin care ajunge în Constanța (Diamond Cable) asigură schimbul de date cu regiunea Caucazului, în timp ce celălalt cablu submarin care ajunge în Mangalia (KAFOS) asigură schimbul internațional de date cu Orientul Mijlociu prin intermediul Varnei (Bulgaria).
• Rețea energetică stabilă la nivel național. O rețea electrică fiabilă este esențială pentru funcționarea neîntreruptă a centrelor de date, care adesea trebuie să funcționeze non-stop. România oferă o sursă de energie stabilă, minimizând riscul de întreruperi și disfuncționalități. În plus, angajamentul țării față de sursele de energie regenerabilă oferă un avantaj unic, aliniindu-se tendințelor globale de sustenabilitate și reducând potențial costurile operaționale pe termen lung pentru operatorii de centre de date.
• Forța de muncă calificată în IT. Investitorii care iau în considerare piața românească de centre de date pot beneficia și de o forță de muncă extrem de calificată. Țara are o forță de muncă cu o solidă pregătire în domeniul tehnologiei informației și ingineriei, ceea ce facilitează recrutarea de personal calificat pentru operațiunile și întreținerea centrelor de date. De altfel, Bucureștiul ocupă locul 30 în topul celor mai potrivite orașe pentru operarea unui Centru de date, din perspectiva accesului la specialiști IT, conform „European Data Centres: investment hot spots” realizat de Savills. 

Oportunități pe termen lung

•  Mixul Energetic și inițiativele verzi. Mixul energetic al României prezintă o oportunitate atractivă pentru investitorii în centre de date. Țara se bazează semnificativ pe surse de energie regenerabilă, inclusiv energie eoliană, hidroenergie și energie solară, ceea ce o plasează ca locație favorabilă pentru operațiuni de centre de date cu impact ecologic redus. Pe măsură ce sustenabilitatea devine un punct focal pentru afaceri la nivel mondial, angajamentul României față de energia verde se aliniază cu tendințele din industrie și oferă un avantaj competitiv. În 2022, producția de energie electrică în România a fost de 53,5 TWh, cu 13,71% din energie provenind din surse eoliene, 26,47% hidroenergie, 1,76% energie solară și 20,15% energie nucleară (conform ANRE).
• Digitalizarea și avansul tehnologic. România este pe o traiectorie de digitalizare rapidă, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Programele de finanțare susținute de guvern încurajează investițiile în tehnologii de ultimă oră, cum ar fi calculul în cloud, inteligența artificială, învățarea automată și blockchain. Această împingere către inovare tehnologică nu doar că creează un ecosistem înfloritor pentru servicii digitale, ci și stimulează cererea de infrastructură solidă pentru centrele de date, necesară pentru susținerea acestor avansuri.
• Multiple locații strategice. Atunci când aleg o locație pentru un centru de date, intervin diferiți factori. Proximitatea față de sursele de energie, conectivitatea, disponibilitatea de forță de muncă calificată, riscul de dezastre naturale și impactul asupra mediului joacă un rol crucial. În România, orașe precum București, Timișoara, Brașov, Sibiu și Cluj-Napoca emerg ca posibile puncte fierbinți pentru centre de date. Bucureștiul și Timișoara oferă o conectivitate puternică și disponibilitate de forță de muncă, în timp ce celelalte orașe sunt atractive datorită riscului redus de cutremure și sprijinului comunității.
• Ramuri industriale cu dezvoltare majoră. Diverse industrii se evidențiază ca potențiali clienți pentru centrele de date din România. Sectorul auto, care include companii precum Dacia, Ford și Continental, depinde în mare măsură de procese intens consume de date. Industria electronică, cu mărci precum Philips și Bosch, solicită de asemenea o infrastructură solidă pentru date. În plus, sectorul public și universitățile contribuie la diversitatea de clienți care ar putea beneficia de servicii îmbunătățite de centre de date.

În concluzie, piața românească de centre de date oferă o propunere captivantă pentru investitorii în căutare de oportunități în economia digitală în plină expansiune. Eficiența costurilor, angajamentul față de securitatea cibernetică, alimentarea fiabilă cu energie, forța de muncă calificată și locația strategică creează un mediu favorabil pentru înființarea centrelor de date. Mixul energetic al țării, eforturile de digitalizare și industriile diverse prezintă oportunități interesante pentru creștere și inovație. Pe măsură ce cererea globală pentru centre de date continuă să crească, avantajele unice ale României o plasează ca destinație atractivă pentru investiții în centre de date.

Nota redacției

Omagiu artistului Plastic Nicu Dumitrescu (corespondent al Jurnalului Bucurestiului) în Revista „Cenaclul Păltiniș”

Pamflete. „Decorații scuipate” (Norman Manea) și „Haznaua” (Adrian Păunescu). Fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea (scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație prietenului meu, marelui pamfletar și gazetar Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. la Univ. Apollonia din Iași, directorul ziarelor Timpul și Realitatea–parteneri media aiJurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Enseignant dans les CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) & les Grandes Ecoles. Les concours externe et interne de l’agrégation. Les professeur agrégés de l’enseignement supérieur. Enseignant – Chercheur. Concours de l’agrégation de Mathématiques externe – 2023 (Les sujets)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Despre miturile supremației lingvistice mioritice – „dor” și „doină”

Ziaristul, fotograful și scriitorul Viorel Patrichi: „Justiția din România s-a compromis definitiv prin achitarea călăilor lui Gheorghe Ursu”

Ce ne desparte și ce ne unește (Corespondență de la poetul și traducătorul trilingv brașovean Dr. Dr. Christian W. Schenk, membru al USR, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Gabriel Grama revine pe pământ românesc. Corespondență (text & foto) – de la Mihai Vasile – Sângealb (publicist și fotograf, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Ziua Națională a Franței. Măsuri drastice din partea autorităților franceze (centrale și locale) după moartea adolescentului franco – algerian Nahel Merzouk la Nanterre (Métropole du Grand Paris)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

„USR (Uniunea Scriitorilor din România) se autosuspendă”, „Călăuza” și „Singurătatea valorii” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicatție poetului, eseistului și traducătorului trilingv Dr. Christian W. Schenk (corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului)

„Masoneria trebuie să slujească România” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, cel mai prolific autor român în viață)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de fizică specială pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Electrostatică – Electricitate („Levitație prin interacțiune electrostatică”, „Reglarea automată a temperaturii, utilizarea unei termistanțe”, „Filtru cu structură Rauch”)

Cours Prépa (CPGE – MPSI – 10). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Grupuri simetrice (enunțuri & soluții)

Nume și titluri ale Bibliei (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

În exclusivitate pentru Jurnalul Bucureștiului. Dialog cu eruditul promotor (franco – român) al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (Partea 4 și integral)

Rinocerul: „Batalionul de elită din Istoria literaturii neînregimentate a celui mai prolific scriitor român ‒ Grid Modorcea” (corespondent permanent și membru al Staff-ului Jurnalului Bucureștiului)

„Excesele românismului” și „Seriozitatea lui Eminescu” (fragnente din cartea „Istoria literaturii neînregimente” a lui Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor în viață) cu dedicație Simonei Lazăr – Țigău (poet, prozator, eseist, jurnalist și eminescolog, bibliotecarul casei de cultură „Carmen Sylva” din Sinaia, corespondentul Jurnalului Bucureștiului)

Interviul realizat pe tema asasinării profesorului Ioan Petru Culianu, în cadrul emisiunii „Dezbaterea de luni” (RadioPunctLondra), de către Geo Scripcariu (realizator – corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului), cu jurnalistul Petre M. Iancu

„AI sau A nu I?”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Muzeul muntelui de la poalele masivului Parâng – un muzeu la înălţime (Corespondență de la Mihai Vasile – Sângealb, publicist, senior editor al Jurnalului Bucureștiului, membru al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Cu nostalgie, Sri Lanka – fosta insulă Ceylon, „Insula surâsului și a pietrei lunii”

„Ma thèse en 180 secondes” (Teza mea de doctorat în 180 de secunde) cu profesorul Mohamed Ketata, directorul Biroului pentru Europa Centrală și Orientală al AUF (Agenția Universitară a Francofoniei) și Conferința Alianței Franceze de la Pitești

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Concours „Pérpa HEC” (Economique et Commerciale). Fusion des épreuves mathématiques HEC (École des hautes études commerciales de Paris – HEC European business school) et ESSEC (École Supérieure des Sciences Economiques et Commerciales – ESSEC Business School). Enoncés. Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies & Maths Appliquées)

Concours „Prépa Ecricome” (Les Grandes Ecoles de Commerce et Management – EM Sstasbourg,  KEDGE Business School, Montpellier Business School, NEOMA Business School, Rennes School of Business). Les Sujets „Zéro” 2023 (Maths Approfondies)

„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)