Acasă IT-Tehnologia Informației & IA-Inteligența Artificială Anatomia demenței globale – când Algoritmii Apocalipsei întâlnesc monștrii istoriei – cu...

Anatomia demenței globale – când Algoritmii Apocalipsei întâlnesc monștrii istoriei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

 Întregul nostru progres tehnologic atât de lăudat – însăși civilizația noastră – este ca un topor în mâna unui criminal patologic.” (Albert Einstein, Scrisoare către Heinrich Zangger, 6 decembrie 1917)

Ce se înțelege prin „Algoritmii Apocalipsei”

Pentru a înțelege pe deplin gravitatea extremă a crizei existențiale pe care o traversează civilizația umană, este imperios necesar să definim un concept de o cruzime tehnologică fără precedent: Algoritmii Apocalipsei”. Prin acest termen se definește utilizarea sistemelor avansate de Inteligență Artificială (IA) cu autonomie decizională totală sau parțială în cadrul complexului militar-industrial al superputerilor globale, cu scopul explicit de a gestiona, coordona și, în caz de criză geopolitică majoră, de a declanșa arsenalele de distrugere în masă. Sintagma descrie o realitate militară contemporană înfiorătoare. Decizia fatală de a porni un conflict extinctiv este pe cale de a fi retrasă complet din sfera discernământului, a ezitării sau a milei umane, fiind transferată unor rețele neuronale artificiale programate să reacționeze în milisecunde. Acest fenomen se fundamentează pe trei piloni critici:

  • Viteza de reacție hiper-automatizată (Flash War). În terminologia militară, IA este cel mai periculos „multiplicator de forță”. Într-un mediu geopolitic tensionat, algoritmii militari pot interpreta o simplă eroare de server, un satelit meteo defect sau un test militar de rutină drept un atac nuclear masiv iminent. Se declanșează astfel un „Flash War” (Război Fulger Algoritmice), în care sistemul informatic lansează automat rachetele de ripostă termonucleară înainte ca liderii umani să poată fi măcar alertați în buncăre, eliminând orice posibilitate de a anula comanda.

  • Decuplarea totală de la morală (Sindromul clinic Skynet). Algoritmii computaționali sunt entități matematice reci, lipsite structural de compasiune sau frica de moarte. Ei sunt programați pe baza doctrinei militare stricte a Distrugerii Reciproce Asigurate (MAD-Mutually Assured Destruction). Dacă ecuația logico-matematică arată că singura cale de a păstra superioritatea statistică este lansarea unui atac preventiv masiv, sistemul va executa protocolul fără nicio ezitare etică.
  • Instrumentul perfect în mâna „Marilor Nebuni”. Într-o structură dictatorială clasică, un tiran se lovește uneori de ezitarea sau de revolta propriilor generali, care pot refuza un ordin apocaliptic din instinct elementar de conservare. În momentul în care armele autonome, dronele kamikaze și sistemele strategice intercontinentale sunt cuplate direct la IA, un dictator paranoic capătă un control absolut. Este suficient ca propria sa voință psihopată să fie tradusă în cod de programare pentru ca întreaga umanitate să devină ostaticul definitiv al unor mașinării ghidate de demență clinică.

Amenințarea Cibernetico–Nucleară–Cel mai negru scenariu de spionaj din secolul XXI

Am dat naștere unei noi științe care, în mâinile unor oameni fără conștiință, poate duce la o sclavie sau la o distrugere totală a umanității.” (Norbert Wiener, Cybernetics, 1948)

Integrarea inteligenței artificiale și a rețelelor digitale în gestionarea arsenalului atomic deschide o veritabilă cutie a Pandorei din punct de vedere cibernetic. În strategiile militare de vârf de la acest mijloc de deceniu, experții analizează cu groază riscul ca o entitate terță–fie un stat rival, o grupare teroristă transnațională sau genii excepționale în securitate IT aflate în slujba unor forțe obscure–să spargă protocoalele de securitate ale bazelor de date strategice ale superputerilor globale. Prin atacuri cibernetice extrem de sofisticate sau prin infiltrarea unor viruși cu autonomie proprie în sistemele de comandă, acești pirați digitali pot prelua controlul direct asupra „butonului nuclear”. Groaza supremă constă în capacitatea hackerilor sau a geniilor IT ostile de a reprograma coordonatele de zbor ale rachetelor și de a declanșa arsenalul nuclear al unui stat chiar împotriva propriilor sale orașe și cetățeni. În acest mod, o superputere mondială poate fi transformată în propriul său călău atomic, fără ca liderii săi politici sau militari să mai poată opri de la distanță rachetele deturnate. Acest fenomen reprezintă un scenariu apocaliptic în care mândria tehnologică și digitalizarea totală se întorc fatal împotriva creatorilor lor, devenind instrumentul perfect de auto-extincție globală.

Un război nuclear ar însemna sfârșitul lumii

„Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor.”
(J. Robert Oppenheimer, citat din Bhagavad Gita după testul Trinity, 16 iulie 1945) 

Marile puteri globale (SUA, Rusia și China) investesc bugete astronomice în dezvoltarea IA pentru a obține un avantaj strategic absolut, trecând brutal de la războiul clasic sau convențional către „războiul inteligentizat”. Pericolul unui al Treilea Război Mondial înspăimântă omenirea, care poate fi distrusă, în mod monstruos, prin multiple vectori de extincție simultană dezvoltați în laboratoarele morții:

  • Războiul nuclear strategic și tactic. Folosirea celor circa 13.500–15.000 de arme nucleare deținute la nivel mondial ar provoca un Holocaust atomic instantaneu. Pe lângă suflul exploziilor care ar vaporiza marile orașe, utilizarea acestor arme ar arunca în stratosferă o cantitate uriașă de funingine, declanșând fenomenul de „iarnă nucleară”. Lumina soarelui ar fi blocată timp de ani de zile, temperaturile ar scădea drastic sub pragul de îngheț, agricultura s-ar prăbuși iremediabil, iar foametea globală ar duce la dispariția omului de pe Pământ. Ecosistemul s-ar prăbuși, urmat de ani de „vară nucleară” prin efect de seră accentuat.
  • Războiul biologic exponențial. Utilizarea unor agenți patogeni sintetici modificate prin algoritmi genetici de inteligență artificială. Aceste bio-arme au o rezistență totală la antibiotice și o perioadă de incubație lungă, complet asimptomatică, asigurând răspândirea globală nevăzută înainte de declanșarea simptomelor fatale, lăsând însă infrastructura fizică intactă pentru invadatori.
  • Războiul chimic de precizie. Presupune folosirea unor gaze neurotoxice de o letalitate extremă (precum gazul sarin sau iperita). Substanțele ucid populații întregi în câteva minute prin paralizia sistemului respirator, disipându-se rapid fără a lăsa urme de poluare pe termen lung, permițând statului agresor să intre imediat în posesia resurselor. Din acest motiv cinic, probabilitatea ca un conflict global să includă o componentă chimică masivă este extrem de mare.
  • Războiul cu bombele cinetice orbitale și fascicule de particul. Folosirea unor super-arme precum barele solide de wolfram sau titan lansate de pe platforme satelitare direct pe suprafața terestră. Acestea lovesc solul cu energia cinetică colosală a gravitației, egală cu a unei bombe atomice, distrugând buncărele adânci fără radiații. De asemenea, acceleratoarele cu fascicule de particule sau arme laser cu energie direcționată pot distruge structura atomică a țintelor strategice la distanțe imense.
  • Războiul cu armele electromagnetice (EMP). Detonarea unor încărcături speciale la mare altitudine pentru a genera un impuls electromagnetic gigantic. Acest impuls ar distruge, arde și scurtcircuita toate rețelele electrice, transformatoarele și computerele unui întreg continent într-o fracțiune de secundă, aruncând societatea modernă într-o paralizie totală.

Un asemenea conflict global poate deveni realitate doar prin acțiunile unor mari nebuni a căror paranoia mesianică prevalează asupra instinctului de conservare. Einstein avertiza cu un cinism lucid: „Nu ştiu cum se va lupta în cel de-al treilea război mondial, dar ştiu că în cel de-al patrulea se va lupta cu bâte şi pietre.” (Albert Einstein)

Despre genialii cuceritori malefici și cartelurile sângeroase ale istoriei criminalității statale organizate

Paranoia conducătorilor malefici a devenit cea mai cinică boală a istoriei: este singura suferință care nu îl doare pe cel care o poartă, dar care însângerează întreaga omenire.”
(N. Grigorie Lăcrița)

În abordarea acestei teme, trebuie făcută o diferență etică absolută între un dictator care atacă pentru a cuceri lumea și conducătorul unei națiuni care se apără de invadatori. Orice război de agresiune și ocupare ar trebui să fie judecat corect și consemnat în istorie drept „criminalitate statală organizată”, iar liderii lor ca șefi ai acestor carteluri sângeroase.

Napoleon Bonaparte privea populația ca pe simplă „carne de tun” necesară ambițiilor sale, lăsând în urma sa sate întregi depopulate de bărbați. Istoria este plină de aceste „genii criminale ale omenirii”:

  • Ginghis Han (1162–1227). Imperiul său terestru a acoperit 22% din suprafața Terrei. A orchestrat masacre brutale care au cauzat moartea a aproximativ 40 de milioane de oameni, reprezentând o tăiere sângeroasă de 10% din întreaga populație a lumii de la acea vreme.
  • Adolf Hitler (1889–1945). A industrializat crima în masă și genocidul deliberat, depășind în brutalitate tehnologică toți predecesorii săi din istorie. Prin demența sa expansionistă și prin declanșarea directă a celui de-Al Doilea Război Mondial, el a provocat peste 60 de milioane de morți la nivel global (dintre care aproximativ 20 de milioane de militari și 40 de milioane de civili, secerați de masacre deliberate, Holocaust, bombardamente sistematice, boli și foamete). El este direct responsabil pentru exterminarea a peste 26 de milioane de oameni doar pe teritoriul frontului estic, lăsând o moștenire a morții fără precedent în istoria modernă.
  • Atila Hunul (cca. 406–453). Supranumit „Biciul lui Dumnezeu”, a ras orașe întregi de pe fața pământului prin tactici de exterminare completă.
  • Tamerlan (1336–1405). Rămâne în istorie prin cruzimea sa mefistofelică de a ordona ridicarea unor piramide gigantice construite integral din zeci de mii de cranii umane în urma masacrelor din Delhi și Bagdad.
  • Leopold al II-lea al Belgiei (1835–1909). A transformat Congo într-un lagăr personal de muncă forțată, orchestrând mutilarea și genocidul a peste 10 milioane de congolezi doar pentru maximizarea exploatării cauciucului.

Printr-o „elegantă diversiune”, propaganda învingătorilor rescrie istoria, transformând acești monștri în „eroi naționali” în fața cărora generațiile sunt învățate să se închine. Popoarele pașnice, precum cel român, care au purtat doar războaie de apărare, au dreptul moral de a emite judecata corectă: adevăratul erou este apărătorul patriei, nu bestia invadatoare. Astăzi trăim paradoxul suprem: cheile tehnologiei capabile să șteargă viața în câteva minute au ajuns în mâna unor personaje caracterizate de imprevizibilitate mesianică. Când nebunia fie și a unui singur conducător devine mai mare decât responsabilitatea față de specie, patologia sa poate declanșa moartea lumilor.

Unii umaniști iluștri despre „geniile răului”

„Când forța brutală se unește cu inteligența fără suflet, se naște cea mai cumplită tiranie.” (Victor Hugo, Les Châtiments, 1853)

„Progresul nu este decât o mișcare de rotație care ne readuce mereu în fața vechilor noastre barbarii, dar cu arme mai perfecționate.” (Viziune inspirată din opera sa)

Jules Verne a elogiat valahii din Transilvania pentru jertfa lor sfântă, descriindu-i ca o rasă vitează, asuprită de trei călcâie, dar care nu deznădăjduiește, purtând lozinca faimoasă: „Dă până la moarte!” și crezul de nezdruncinat „Românul nu piere!”. Vizionarul francez a intuit că un geniu fără suflet transformă știința într-o temniță a spiritului, iar istoria a confirmat spusa lui Henri Lacordaire: „Orice război de eliberare este sacru; orice război de asuprire este blestemat”.

În versurile sale, Cincinat Pavelescu surprinde ipostaza dictatorului care, asemenea unui „corb croncănitor”, se hrănește din moartea și suferința popoarelor, transformând pământul în iad. Poezia descrie cinic cum tiranul, pentru a-și satisface setea de putere, zdrobește orice opoziție și ascunde măcelul sub masca „datoriei” sau a „iubirii”. Această operă subliniază că pentru un astfel de lider, omenirea este doar o masă de manevră, sortită să muncească și să piară pentru gloria sa, transformând istoria într-o succesiune de crime.

Poezia reia tema conducătorilor iraționali care, din „moftul unor imbecili”, duc omenirea spre autodistrugere. Păunescu descrie o lume în care valorile fundamentale sunt inversate, iar „nebunii” au preluat controlul, transformând viața într-un „carnaval” lipsit de idealuri, unde zoologia și setea de bani primează.

Concluzii–Imperativul suprem al salvării speciei umane în fața abisului tehnocratic și a demenței mesianice

„Apelăm, ca ființe umane, la ființe umane: Amintiți-vă de umanitatea voastră și uitați restul. Dacă o puteți face, drumul este deschis spre un nou paradis; dacă nu, în fața voastră se află riscul morții universale.” (Manifestul Russell-Einstein, 9 iulie 1955)

Un război nuclear, care ar însemna sfârșitul lumii, nu poate avea loc decât în condițiile în care omenirea a ajuns definitiv „pe mâna unor mari nebuni”.Acești dictatori, care au reușit să țină îngenuncheată o mare parte din umanitate sub voința lor arbitrară, par să fi pierdut chiar și instinctul fundamental al supraviețuirii în favoarea unei dorințe patologice de a poseda întreaga lume. Întrebarea tragică ce rămâne este: oare acești „mari nebuni”, în orbirea lor mesianică de a deveni stăpâni absoluți, chiar nu mai pot înțelege că un conflict nuclear nu le va aduce victoria, ci dispariția?  În ecuația unui război atomic, nu există cuceritori și cuceriți, ci doar o tăcere infinită. Atunci când dorința de a stăpâni totul depășește rațiunea de a păstra viața, umanitatea se află în punctul cel mai vulnerabil al istoriei sale, așteptând ca un ultim gest de nebunie să stingă „lumina a o mie de sori”.

„Dacă omenirea nu va sfârși cu Conducătorii Malefici, Conducătorii Malefici vor sfârși cu omenirea.” (N. Grigorie Lăcrița)

Bibliografie selectivă și izvoare documentare/Selected Bibliography and Documentary Sources

  • Einstein, AlbertThe Collected Papers of Albert Einstein (Vol. 8: The Berlin Years: Correspondence, 1914-1918), Princeton University Press, Princeton, New Jersey, 1998/(Documentele colectate ale lui Albert Einstein (Vol. 8: Anii de la Berlin: Corespondență, 1914-1918).
  • Einstein, AlbertOut of My Later Years (Philosophical and social essays), Philosophical Library, New York, 1950/(Din anii mei de mai târziu – Eseuri filosofice și sociale).
  • Hugo, VictorLes Châtiments (Poèmes et manifestes politiques contre la tyrannie), Imprimerie Universitaire, Bruxelles, 1853/(Pedepsele–Poezii și manifeste politice împotriva tiraniei).
  • Lacordaire, HenriPensées et Pensées Choisies (Réflexions pe la liberté et l’oppression), Librairie Poussielgue Frères, Paris, 1872/(Cugetări și Cugetări Alese –Reflecții despre libertate și asuprire).
  • Lăcrița, N. GrigorieDicționarul Inteligenței Artificiale și al Civilizației Digitale (Dictionary of Artificial Intelligence and Digital Civilization), Editura Tipo Moldova, Iași, 2025.
  • Lăcrița, N. GrigorieInteligența Artificială pe înțelesul tuturor (Artificial Intelligence for Everyone), Editura Tipo Moldova, Iași, 2025.
  • Păunescu, AdrianManifest pentru mileniul trei (Volume of poetry and social attitudes/Volum de poezii și atitudini sociale), Editura Cartea Românească, București, 1984.
  • Pavelescu, CincinatPoezii (Critical edition containing the portrait of the Evil Genius/Ediție critică cu portretul Geniului Răului), Editura Minerva, București, 1925.
  • Verne, JulesLe Château des Carpathes (Roman d’anticipation et analyse historique de la Transylvanie), Pierre-Jules Hetzel Éditeur, Paris, 1892 / (Castelul din Carpați–Roman de anticipație și analiză istorică a Transilvaniei).

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae GrigorieLăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova 

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Notă. Articolele autorului Nicolae GrigorieLăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat într-unul dintre tribunalele judiciare ale MGP (Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Articolul precedentOADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german
Articolul următorOADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.