Android sau iPhone? Utilizatorii de Android din România își lansează propriile campanii de strângere de fonduri de trei ori mai des decât utilizatorii de iPhone – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
Noile date 4fund.com arată că, în România, tipul de smartphonespune mai multe despre disponibilitatea de a se implica decât despre valoarea donației. România se află în topul european al organizatorilor de campanii care folosesc Android. De ani întregi există dezbateri despre diferențele dintre utilizatorii de iPhoneși cei de Android:stil de viață, obiceiuri de consum, relația cu noile tehnologii. Platforma europeană de crowdfunding4fund.coma decis să verifice dacă aceste diferențe se văd și în felul în care oamenii aleg să îi ajute pe ceilalți. Analiza a fost realizată pe baza datelor din peste o sută de țări în care este activă 4fund.com,o platformă ce permite lansarea de campanii pentru orice tip de obiectiv, de la tratamente medicale și ajutor umanitar până la proiecte sociale, sportive sau de business. Platforma funcționează fără comision obligatoriu din suma strânsă, astfel încât organizatorii primesc integral donațiile, din care se scad doar costurile standard ale procesatorilor de plăți. În plus, 4fund.com oferă plăți și retrageri rapide și operează în conformitate cu standardele europene de siguranță, aplicând proceduri AML (Anti-Money Laundering)și KYC (Know your customer). Studiul arată că răspunsul la întrebarea „cine este mai generos?” este mai complicat decât pare. Nu este vorba doar despre cine donează mai mult, ci și despre cine este mai dispus să preia inițiativa și să organizeze efectiv ajutorul. Iar aici România se află în plutonul fruntaș al Europei.
România, în top 3 european
Cel mai surprinzător rezultat îi privește pe cei care nu se limitează la a susține campaniile altora, ci decid să își lanseze propria strângere de fonduri. În România, utilizatorii de Android sunt de trei ori mai predispuși să pornească o campanie proprie decât utilizatorii de iPhone. Este unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre toate piețele analizate. Pentru comparație:
Croația–de 3,6 ori
Restul Europei de Sud–de 3,4 ori
Grecia–de 3,2 ori
România–de 3 ori
Germania–de 2,7 ori
Europa de Vest–aproape nicio diferență
Asta înseamnă că utilizatorii români de Android trec mult mai des de la rolul de donator la cel de organizator, mobilizând familia, prietenii și comunitățile locale în jurul unei cauze.
În România, utilizatorii de Android donează mai mult per contribuție
România este una dintre puținele piețe unde se vede o diferență clară și la nivelul valorii donației obișnuite. Analiza arată că donația tipică realizată de utilizatorii de Android este cu aproximativ 44% mai mare decât cea făcută de utilizatorii de iPhone.Alături de Polonia și Statele Unite, România se numără printre piețele unde acest decalaj este cel mai vizibil. Autorii raportului subliniază însă că, la nivelul întregului an, diferența dintre cele două grupuri se reduce semnificativ, deoarece utilizatorii de iPhone tind să doneze mai des.
Utilizatorii de iPhone finalizează mai des donația
Studiul a inclus și date din Google Analytics, pentru a analiza comportamentul tuturor vizitatorilor platformei, nu doar al celor care au folosit un portofel digital. La acest capitol, utilizatorii de iPhone au avantajul. La nivel global, persoanele care folosesc iOS finalizeazăprocesul de donație cu aproximativ 74% mai des decât utilizatorii de Android. Android generează mai mult trafic pe platformă, însă utilizatorii de iPhone duc mai frecvent tranzacția până la capăt. Potrivit autorilor, această diferență poate fi legată de obiceiuri diferite de utilizare a dispozitivelor și de cumpărare pe mobil, fără să însemne neapărat că un grup este mai generos decât celălalt.
Tehnologia care face posibil ajutorul
În spatele analizei se află o platformă care procesează zilnic mii de plăți din întreaga Europă. 4fund.com permite donații rapide prin Apple Pay,Google Pay, carduri bancare și metode locale de plată, iar după finalizarea verificării organizatorii își pot retrage rapid fondurile strânse. Platforma respectă reglementările financiare europene și aplică proceduri AML (Anti-Money Laundering) pentru prevenirea spălării banilor, și KYC, pentru verificarea identității utilizatorilor, oferind siguranță atât donatorilor, cât și organizatorilor.
Ce spun aceste date despre România?
Potrivit autorilor studiului, rezultatele arată că România se numără printre țările cu un nivel ridicat de implicare civică și inițiativă la nivelul comunităților. „În România vedem două fenomene foarte interesante în același timp. Pe de o parte, utilizatorii de Android fac donații individuale mai mari, iar pe de altă parte își lansează propriile campanii de trei ori mai des. Asta arată că, în România, crowdfundingul nu înseamnă doar susținerea altora, ci și disponibilitatea de a organiza ajutorul și de a mobiliza comunități. Rolul nostru este să oferim tehnologia sigură care transformă această disponibilitate în sprijin real, rapid, sigur și fără bariere inutile”, spune Tomasz Chołast, cofondator 4fund.com.
Analiza acoperă datele 4fund.com din perioada 1 iulie 2025– 30 iunie 2026 și include utilizatori din peste 100 de țări. Tipul dispozitivului a fost estimat pe baza metodei de plată folosite, Apple Pay sau Google Pay, iar rezultatele au fost verificate suplimentar cu ajutorul datelor din Google Analytics.
Notă.4fund.com este una dintre principalele platforme europene de crowdfunding, care sprijină persoane fizice, organizații și inițiative sociale în strângerea eficientă de fonduri. Platforma a fost fondată în Polonia sub numele zrzutka.pl–cel mai mare serviciu de crowdfunding din țară–iar astăzi gestionează aproape un milion de campanii și reunește sute de mii de utilizatori. Compania deține o licență de furnizor de servicii de plată (PSP) valabilă în întreg Spațiul Economic European, asigurând tranzacții sigure și eficiente în toate statele Uniunii Europene. Cu peste 15.000.000 de donații procesate și mai mult de 275 Mil€ colectați, siguranța și încrederea se află în centrul misiunii noastre.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.