Acasă Supliment Cultural Antepronunțarea, de la prostie la meschinărie și la DEX (Corespondență de...

Antepronunțarea, de la prostie la meschinărie și la DEX (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Doar două lucruri sunt infinite, universul şi prostia umană, însă nu sunt sigur despre primul”. (Albert Einstein)

Sunt cunoscute cazurile frecvente în care unele persoane fac judecăți de valoare” asupra unor lucrări (articole, cărți etc.) ale unor autori, dar fără ca acestea (1) să fi studiat lucrarea respectivă sau (2) bazându-se numai pe comentariile altor persoane, fără să știe dacă acestea sunt corecte, imparțiale.

Asemenea „false judecăți de valoare” sunt specifice indivizilor lipsiți de caracter (*). Corect este ca exprimarea unui punct de vedere asupra unei lucrări să se facă numai dacă: 1) s-a studiat cu atenție lucrarea respectivă, numai după ce ești în cunoștință de cauză; 2) stăpânești domeniul respectiv și ești competent în a face judecăți de valoare asupra acesteia; 3) ai și capacitatea de a fi imparțial, de a nu face comentarii vădit răutăcioase sau elogii mincinoase.

Judecățile de valoare” asupra unei lucrări care se emit (1) fără a fi studiat lucrarea respectivă și (2) numai pe baza unor comentarii (păreri personale) făcute pe baza altor comentarii (pe baza părerii personale ale altor și altor și altor … persoane) sunt, efectiv și în mod real, „false antepronunțări”, care nu au nimic comun cu autenticele criterii ale valorii.

Antepronunțarea în justiție este acea faptă gravă prin care un judecător sugerează poziția sa (1) fie înainte de studierea dovezilor, a dosarului cauzei, (2) fie înainte de prezentarea hotărârii judecătorești, încălcându-se astfel principiul imparțialității puterii judecătorești. Cum ar fi dacă un judecător ar da verdictul într-o cauză numai pe baza unor comentarii, numai după ceea ce spun unii și alții, fără să studieze cu atenție fondul cauzei, probele depuse la dosar de părți, de procurori, de organele de poliție, de experți (criminaliști, tehnici, economici etc.)?

Într-un stat cu adevărat de drept, un asemenea judecător nu numai că ar fi eliminat imediat din magistratură, dar ar suferi numeroase și grave judecăți, în special din partea mass-mediei.

În societatea noastră s-a ajuns să se practice antepronunțarea pe scară tot mai mare și tot mai frecvent (1) fie din prostie, (2) fie cu bună știință, în scopuri meschine, (3) fie de caractere sataniste, în a căror fire este de a vorbi bine despre rău și rău despre bine. Situația nu trebuie neglijată din cauză că „Proștii mor, dar prostia rămâne”. (Ion Luca Caragiale).

Folosirea necorespunzătoare, în frecvente cazuri, a cuvântului antepronunțare este cauzată și de faptul că nici acest cuvânt, alături de alte zeci de cuvinte (frecvent prezentate de subsemnatul în mai multe articole), care au ajuns să fie de uz curent în public, nu sunt definite în Dicționarul Explicativ al limbii române (DEX).

În cazul în care DEX-ul Academiei Române ar defini sensul și conținutul tuturor cuvintelor de uz curent din limba română și ar fi prezentat şi ONLINE, s-ar elimina cauzele care fac ca frecvent să „vorbim împreună și ne înțelegem separat” și s-ar ajuta întreaga societate în folosirea uniformă a limbii române și în unificare ei. Ceea ce nu ştiu marea majoritate a celor care utilizează „DEX online” este că acesta nu este elaborat de Academia Română, ci este o transpunere pe Internet, de către o echipă de valoroși voluntari, a peste 30 de dicționare private ale limbii române.

Deosebit de important este a se reţine și faptul că (1) prin folosirea celor peste 30 de DEX-uri de pe Internet şi (2) în lipsa existenţei online a DEX-ului Academiei Române, se va ajunge tot mai mult în situaţia ca acelaşi cuvânt să fie folosit cu sensuri diferite, foarte diferite şi chiar contradictorii şi, pe cale de consecinţă, limba să se diferenţieze atât de repede şi atât de profund încât va deveni tot greu să ne înţelegem uni cu alţii.

Cine are minte, să ia aminte!” „Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3). Amin!

_______________

(*) Printre epitetele pentru un individ „lipsiți de caracter” sunt de menționat: lipsit de orice merit; ticălos; necinstit; ipocrit; de nimic; netrebnic; prost crescut; om de nimic, care nu este capabil de nimic bun; lichea; secătură; derbedeu; haimana; primejdios, fals; depravat; corupt; decăzut; codoș; proxenet intelectual; secătură, lepădătură; părtinitor, lipsit de obiectivitate; fără scrupule; lipsit de originalitate; nulitate; mediocru; care poate fi influențat, cumpărat, pus în slujba cuiva; care face mult rău prin comportarea sa etc.

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului

 

Articolul precedentProf. dr. Carmen Dorobăț a fost infectată cu Covid-19 după ce s-a vaccinat împotriva virusului
Articolul următor„La pas prin galeriile bucureștene”: expoziția „Coexistențe” la galeria Simeza
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.