1.jpg)
Tendințele din piața americană de artă contemporană
Nota redacției. Fiind cel mai vechi târg de artă contemporană din Miami și al doilea cel mai frecventat târg la nivel global, Art Miami este recunoscut în mod constant ca o destinație de top pentru achiziționarea celor mai importante lucrări din secolele XX și XXI în colaborare cu cele mai respectate galerii din lume. Art Miami 2025 va începe cu foarte așteptatul VIP Preview, marți, 2 decembrie, înainte de a fi deschis pentru public până duminică, 7 decembrie, în prestigioasa locație de la malul mării One Herald Plaza, în inima centrului orașului Miami. Art Miami continuă să se dezvolte și să se bazeze pe baza vastă de colecționari, dealeri de artă, consilieri, curatori și muzee care coboară la Miami pentru ceea ce a fost în mare parte anunțat ca cea mai importantă săptămână pentru arta contemporană din Statele Unite. Grupul de galerii participante, de clasă mondială, respectat la nivel internațional, raportează în mod continuu vânzări în volum mare, deoarece colecționarii și consilierii achiziționează lucrări importante din fruntea epocii contemporane, moderne, clasice moderne, postbelice și pop prezentate în târg.
Dacă la noi piața de artă are încă în prim plan pictura de patrimoniu și arta veche în general, pe alte meleaguri arta modernă și contemporană este în plină efervescență. Sunt expoziții și târguri de mare amploare care atrag zeci de mii de vizitatori, amatori de artă. Din păcate, deși sunt numeroși tineri români talentați artiști vizuali, aceștia nu se regăsesc la astfel de manifestări ca expozanți și nici măcar ca vizitatori. Informații și știri despre aceste evenimente în media nu par a fi de interes. Și totuși…sunt și excepții. Am profitat de prezența Paulei Craioveanu, un artist vizual consacrat din România, la unul dintre cele mai prestigioase manifestări de artă, Art Miami. În discuția purtată am aflat multe informații deosebit de prețioase pentru amatorii de artă: organizarea, amplitudinea, vizitatorii târgurilor, tendințele privind abordările artistice, precum și piața operelor de artă din America. Paula Craioveanu a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări în cadrul unui interviu.
- Ion Diamandi: În primul rând felicitări pentru participarea la un eveniment de asemenea anvergură. Te rugăm să ne prezinți pe scurt aceste manifestări ale artei în America și să ne povestești despre experiența ta în participarea la acest/aceste târguri.
Paula Craioveanu: În Miami și în South Beach, pe ambele maluri ale apei, au loc simultan în decembrie, timp de o săptămână, mai multe târguri de artă, la care participă sute de galerii din toată lumea: Art Basel, Art Miami, Context Art Miami, Red Dot, Design Miami, Nada Miami, Aqua Art Miami….. Arta călătorește la propriu, către Miami Art Week, în fiecare an. Am participat prima dată cu lucrările mele la Red Dot Miami în 2023, iar mai recent, în decembrie 2024, reprezentată de galeria bG Gallery din Los Angeles, la Context Art Miami. Am mers în calitate de vizitator, cu mulți ani în urmă și mi-am dorit într-o bună zi să particip. În calitate de expozant experiența este total diferită. Este grozav să poți discuta direct cu amatorii și cumpărătorii de artă. Am venit în contact cu arta viitorului, am interacționat cu oamenii, am găsit printre vizitatori, galeriști, artiști, un mare entuziasm. Prima participare la un târg internațional a fost acum 6-7 ani cu această galerie, bG Gallery din Los Angeles. Este cea care mă reprezintă în SUA și care mi-a expus lucrările prima dată la Los Angeles Art Show, un târg important de pe coasta de vest, care are loc anual în februarie. La început mi-au expus lucrări de mici dimensiuni, iar apoi, văzând că au succes, au adus la târg lucrări din ce în ce mai mari. Această galerie m-a reprezentat și anul acesta la Miami, pe coasta de est, în Florida. Am participat alături de alți artiști pe care galeria îi reprezintă, cu lucrări care au ca figuri centrale personajele feminine și pe care le puteti vedea și aici. Ambele picturi, Lady with Books #1 și Lady with Books #3, înfățișează câte un personaj feminin având cărți în echilibru pe cap, simbolizând înțelepciunea, cunoașterea, introspecția. Scaunele adaugă un sentiment de stabilitate, în timp ce fundalurile florale transmit rafinament și frumusețe organică.
Privitorii se pot regăsi în cele două personaje, ca într-o imagine în oglindă, pentru că nu sunt niște personaje reale, fiind de fapt diverse fațete ale femininătii. Feminitate dar și profunzime și fantezie. Cărtile se află așezate neașteptat pe capul personajelor, într-un mod simbolic. Picturile fac parte dintr-o serie mai mare care simbolizează feminitatea și intelectul, eros și logos, echilibrul între sinele interior și așteptările exterioare ale societății.
- Ion Diamandi: Cum este organizarea, atmosfera, ambianța? Sunt mulți vizitatori? Cum este piața? Cam care sunt aproximativ prețurile care se practică? Ar fi foarte interesant dacă ai putea să ne oferi o scurtă comparație cu piața românească.
Paula Craioveanu: Prețurile sunt variate, în general mari, arta modernă și contemporană fiind domenii în care se investește, se așteaptă o creștere a cotei, și se revinde. Lucrările au fost transportate de galerii din sediile lor, ceea ce a reprezentat un mare efort pentru cele câteva zile. Biletul de intrare la Art Miami era 50$US pentru o zi, sau 100 $US pentru intrări multiple. Cu toate aceasta au fost zeci de mii de vizitatori. La Art Miami si Context Art Miami au participat 240 galerii, 900 de artiști, iar la celelalte târguri un număr similar! Hotelurile din Miami Beach au avut și ele expoziții și evenimente în paralel. Colecționarii preferă sa vadă fizic lucrările înainte să decidă să le cumpere, de aceea târgurile sunt importante; doar 10% dintre clienții importanti, VIP, declară că au cumpărat online, restul în persoană. Clienții VIP pentru galeriile participante la Art Basel, nu sunt persoanele cunoscute din presă, nu vedetele, ci așa sunt definiți cei care statistic, au cheltuit până în prezent aproximativ 485.000$US pentru colecția proprie de artă.
- Ion Diamandi: Consideri că aceste târguri precum și piața sunt diferite față de cele din Europa Occidentală?
Paula Craioveanu: Diferența este de scară. În primul rând la Miami sunt multe târguri simultan, mai mulți cumpărători și lucrări de dimensiuni mai mari, locuințele, vilele, mai ample, publicul este mai numeros și vânzarile mai mari. Vizitatorii sunt nu doar din America de Nord, ci și din America de Sud, și Europa.
- Ion Diamandi: Se poate identifica o tendință cu privire la tematicile alese de artiștii care expun în America? Dar în ceea ce privește stilul/tehnica de lucru?
Paula Craioveanu: Se spune ca trăim în era post-fotografică. Fotografia acum este prelucrată sau încorporată în lucrări de pictură sau grafică. Artiștii folosesc foarte multă culoare, mult pop art, sculpturi, și picturi de dimensiuni foarte mari. Personal am abordat o paletă de culori inspirate de fauvism, neo-expresionism și am încorporat elemente simbolice în scene care se încadrează în curentul female gaze. Este interesant faptul că mulți vizitatori sunt interesați de mesajul transmis, deseori mă întrebau care este semnificația lucrărilor. Cei care vin să cumpere au atât de multe opțiuni încât după o plimbare printre sute de galerii pleacă complet bulversați iar cei care se decid revin deobicei în ultima zi în vederea achiziționării.
- Ion Diamandi: Ai remarcat și o prezență românească? Cam cum este aceasta apreciată?
Paula Craioveanu: În Miami Art Basel au reușit performanța de a participa două galerii românești: Catinca Tabacaru Gallery și Nicodim Gallery. Acestea au sedii și la București, dar niciuna dintre ele nu expunea artiști români. Am descoperit în galeria din Paris, Thaddaeus Ropac, un desen în cărbune realizat de Adrian Ghenie, pe care îl puteti vedea și in fotografii. Totuși la Art Miami nu a participat nici o galerie romanească.
- Ion Diamandi: Cum se poate explica slaba prezență românească dat fiind anvergura și importanța acestui eveniment? Ar fi bine să se schimbe acest lucru?
Paula Craioveanu: Galeriile americane îsi promovează artiștii proprii. În America este o producție mare de artă iar galeriile nu au interesul să aducă artiști din Europa de Est. Pe cei din Europa de Vest îi aduc galeriile europene. În general galeriile din Franța promovează artiști francezi, cele din Germania artiști germani, galeriile din Italia numai artiști italieni, cele din America de Sud, artiștii lor. Un artist de altă naționalitate este o excepție. Astfel fiecare galerie venită din altă țară decât America este o imagine în miniatură a țării sale în ceea ce privește producția de artă modernă și contemporană. Târgul este o platformă pentru expresia artistică actuală, indiferent că se expune pictură, sculptură, obiect, print, fotografie sau artă video. Personal, m-am simțit privilegiată să expun, printre atâția artiști talentați. Miami este în general un loc plin de viață, care reușeste să îmbine arta, business-ul și distracția. Am făcut multe fotografii, atât în exterior cât și în interior care zugrăvesc acest aspect. Pe câteva dintre acestea le puteți vedea mai jos.
Notă. Mai multe lucrări puteți vedea pe site-ul personal.
Mai multe detalii despre târgurile din Miami: Art Miami, Context Art Miami, Art Basel Miami.
© Foto Artist vizual Paula Craioveanu
Ion Diamandi (jurnalist artă, cultură, arhitectură, design)
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
