Violența în școli este o problemă persistentă și un pericol major ce amenință societatea civilă și necesita o acțiune prompta si hotărâtă. Violența școlară poate fi definită ca orice implică o amenințare reală sau implicită–poate fi verbală, sexuală sau fizică și poate fi comisă cu sau fără arme. Dacă cineva rănește în mod deliberat pe cineva sau acționează într-un mod care lasă pe cineva să se simtă amenințat, aceasta este violență școlară. Violența în școli poate lua multe forme:
- Violența fizică, care include orice tip de agresiune fizică, utilizarea oricărui tip de armă, precum și acte criminale precum furtul sau incendierea.
- Violența psihologică, care include abuzul emoțional și verbal. Aceasta poate implica insultarea, amenințarea, ignorarea, izolarea, respingerea, adresarea de nume, umilirea, ridiculizarea, zvonurile, minciuna sau pedepsirea unei alte persoane.
- Violența sexuală, care include hărțuirea sexuală, intimidarea sexuală, atingerile nedorite, constrângerea sexuală și violul.
- Hărțuirea, care poate lua forme fizice, psihologice sau sexuale și se caracterizează prin agresiune repetată și intenționată față de o altă persoană.
- Hărțuirea cibernetică, care include abuzul sexual sau psihologic din partea unor persoane conectate prin intermediul școlii pe rețelele de socializare sau pe alte platforme online. Acest lucru poate implica postarea de informații false, comentarii jignitoare, zvonuri rău intenționate sau fotografii sau videoclipuri jenante online. Hărțuirea cibernetică poate lua, de asemenea, forma excluderii unei persoane din grupurile sau rețelele online. Aceste manifestări de agresiune fizică, verbală sau emoțională pot avea consecințe grave asupra victimelor și pot crea un mediu de învățare negativ.
Violența în școli poate avea multiple cauze, iar înțelegerea acestora este esențială pentru a putea aborda problema în mod eficient.
- Mediu familial disfuncțional, expunerea la violență în comunitate, influențe negative din mediul social pot contribui la comportamente agresive la copii.
- Prezența bullying-ului, marginalizarea, discriminarea sau stigmatizarea pot genera conflicte și manifestări de violență în scoli.
- Deficitul de educație și suport emoțional poate duce la frustrări și dificultăți în gestionarea conflictelor, crescând riscul de apariție a violenței.
- Violența în școli are un impact profund asupra victimelor, agresorilor și comunității școlare în ansamblu.
- Victimele pot suferi de traume fizice sau psihologice, anxietate, depresie, scăderea încrederii în sine și performanțe academice slabe.
- Preponderența violentei poate crea un mediu școlar tensionat și nesigur, afectând calitatea educației și bunăstarea elevilor.
- Copiii expuși la violență în scoală pot dezvolta ei înșiși comportamente agresive și pot perpetua ciclul violenței în alte contexte.
Abordarea problemei violenței în școli necesită eforturi integrate și coordonate din partea școlii, familiei, comunității și autorităților. Iată câteva soluții cheie:
- Educație și conștientizare: Promovarea unei culturi a non-violenței prin programe de educație, consiliere și formare pentru elevi, cadre didactice și părinți.
- Politici și reguli clare: Implementarea unor politici și reguli clare împotriva violenței, bullying-ului și hărțuirii în școli, precum și aplicarea consecventă a acestora.
- Intervenție timpurie și suport: Identificarea și intervenția timpurie în cazurile de violență, oferirea de suport emoțional și consiliere victimelor și agresorilor.
- Implicarea comunității: Colaborarea cu comunitatea, organizații neguvernamentale și instituții pentru a crea programe de prevenire a violenței și promovarea unui mediu sigur și incluziv.
Violența în școli rămâne o provocare semnificativă cu consecințe pe termen lung pentru elevi și comunitatea școlară. Prin identificarea cauzelor, conștientizarea impactului și implementarea soluțiilor adecvate, putem crea un mediu de învățare sigur, pozitiv și propice dezvoltării armonioase a copiilor. Este esențial ca toți cei implicați să lucreze împreună pentru a combate această problemă și a asigura dreptul la o educație sigură și sănătoasă pentru toți elevii.
Prin definiție, bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunile sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra.
Bullying-ul reprezintă și el o problemă generalizată care afectează elevii din întreaga lume, afectând starea lor de bine din punct de vedere emoțional, rezultatele școlare și dezvoltarea lor generală. Școlile ar trebui să fie spații în care elevii să se simtă în siguranță și susținuți, permițându-le să se dezvolte atât din punct de vedere academic, cât și personal. Din păcate, bullying-ul tulbură acest mediu ideal, ceea ce face crucial ca educatorii, părinții și colectivitățile să se unească pentru a aborda această problemă și a crea un viitor mai sigur pentru copiii noștri. Acesta îmbracă diverse forme, cum ar fi verbal, fizic, social sau cyberbullying. Aceasta implică un comportament agresiv repetitiv, menit să provoace daune, suferință sau teamă în rândul persoanelor care au dificultăți în a se apăra singure. Bullying-ul poate avea consecințe negative majore, inclusiv scăderea stimei de sine, anxietate, depresie, evitarea școlii și chiar auto-vătămare.
Școlile joacă un rol vital în combaterea bullying-ului. Ele nu sunt responsabile doar de furnizarea educației școlare, ci și de încurajarea creșterii socio-emoționale. Crearea unui mediu sigur și favorabil integrării ar trebui să fie o prioritate de top. Acest lucru include implementarea unor politici cuprinzătoare de combatere a bullying-ului, educarea elevilor cu privire la consecințele bullying-ului și oferirea de resurse atât victimelor, cât și agresorilor pentru a căuta ajutor și reabilitare. Școlile ar trebui să organizeze seminarii și campanii de educare a elevilor cu privire la efectele dăunătoare ale bullying-ului și la importanța empatiei, a amabilității și a respectului. Punerea în aplicare a unor politici stricte împotriva bullying-ului care să fie aplicate în mod consecvent. Aceste politici ar trebui să detalieze consecințele implicării în comportamente de hărțuire și să ofere modalități clare de raportare a incidentelor. Programe de sprijin între colegi: Crearea unor programe de mentorat în cadrul cărora elevii mai mari îi pot sprijini pe cei mai mici. Aceste programe pot crea un sentiment de comunitate și pot descuraja bullying-ul.
Servicii de consiliere: Oferta de servicii de consiliere în care elevii pot discuta despre preocupările și provocările lor într-un mediu sigur și confidențial. Conștientizarea hărțuirii cibernetice: Educarea elevilor cu privire la consecințele hărțuirii cibernetice și la folosirea responsabilă a tehnologiei. Trebuie să se încurajeze raportarea oricărei hărțuiri pe internet. Crearea unui mediu fără bullying necesită colaborarea părinților, a personalului de îngrijire, a cadrelor didactice și a comunității în general. Părinții ar trebui să se angajeze într-o comunicare deschisă cu copiii lor, încurajându-i să își împărtășească experiențele și provocările. Colectivitățile pot organiza evenimente care să promoveze empatia, respectul și unitatea. Empatia este un factor-cheie în prevenirea bullying-ului. Școlile ar trebui să predea în mod activ empatia ca o competență, încurajându-i pe elevi să înțeleagă sentimentele celorlalți și să îi trateze cu bunătate. Dezvoltarea empatiei poate contribui la crearea unei culturi a acceptării și compasiunii.
Bullying-ul are efecte de lungă durată și de mare impact asupra vieții elevilor. Prin adoptarea unei abordări cuprinzătoare a prevenirii și intervenției, școlile pot contribui la crearea unui mediu sigur și hrănitor care să le permită elevilor să se dezvolte atât din punct de vedere academic, cât și emoțional. Este o responsabilitate colectivă să abordăm problema bullying-ului, promovând un viitor în care fiecare elev se simte respectat, apreciat și sprijinit.
Corespondenţă de la Lordul, Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Nota redacției. În cei 20 de ani de când sunt atașat de presă al Organizației Apărării Drepturilor Omului al Națiunilor Unite (OADO-ONU-Ecosoc) la Tribunale judiciare franceze, am asistat la o serie de procese criminale (peste 100) în care a fost implicată, direct sau indirect, delincvența juvenilă (inclusiv, cea în școli și instituții universitare), iar în unele dintre acestea, foarte grave, am și fost consultat pentru a face evaluări cu mijloacele și metodole (psiho)sociologiei matematice, ale cărei baze le-am fundamentat cu 4 decenii în urmă sub îndrumarea Acad. prof. Paul Popescu-Neveanu și cu care am intervenit, ulterior, într-o serie dosare criminale de mare anvergură cu scopul (re)stabilirii adevărului istoric.
Articole asociate
Problemele copilului în lumea contemporană (Poliția Capitalei – Mondo Police)
In memoriam Joe Banyay. Gizeh Temple – Shriners masonic society & Shriners Hospitals for children
„Les grands concours de maths – Grandes Ecoles 2023” (Mines – Ponts – Les Sujets)
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
[…] Violența și bullying-ul în școli – un pericol iminent pentru societatea civilă (Corespond… […]
[…] Violența și bullying-ul în școli – un pericol iminent pentru societatea civilă (Corespond… […]
[…] Violența și bullying-ul în școli – un pericol iminent pentru societatea civilă (Corespond… […]
[…] Violența și bullying-ul în școli – un pericol iminent pentru societatea civilă (Corespond… […]