Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, atrage atenția că noile clarificări ANAF privind declararea inactivității fiscale, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, pot produce efecte juridice și operaționale majore pentru societățile care nu depun situațiile financiare anuale în termenul de maximum 5 luni de la scadența legală. Potrivit acestuia, riscurile nu se reduc la schimbarea statutului fiscal, ci includ consecințe directe precum anularea codului de TVA, pierderea dreptului de deducere în perioada anulării, înscrierea inactivității în cazierul fiscal și blocaje administrative la ONRC, toate cu impact asupra contractelor, fluxului de numerar și credibilității comerciale. În acest context, implementarea unor proceduri interne de raportare la termen, verificarea constantă a obligațiilor declarative și intervenția rapidă în cazul unei decizii ANAF, prin măsuri de conformare, reactivare și contestare, reprezintă pași importanți pentru reducerea expunerii la consecințe fiscale și pentru protejarea activității curente a companiei.
Raportarea financiară corectă și la termen este o cerință fundamentală în administrarea fiscală a unei societăți comerciale, iar legislația fiscală în vigoare impune obligația depunerii situațiilor financiare anuale conform calendarului legal. Comunicatul de presă al Agenției Naționale de Administrare Fiscală din 11 februarie 2026 anunță ferm că vor fi implementate, începând cu 1 ianuarie 2026, noile măsuri rezultate din modificările recente aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice pentru acele societăți comerciale care nu își respectă obligațiile de raportare. Statutul de contribuabil inactiv fiscal nu eliberează o entitate de obligațiile de declarare și plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate, ci implică efecte fiscale și administrative cu impact direct asupra funcționării unei societăți comerciale. Prezentul articol analizează condițiile în care o firmă poate fi declarată inactivă fiscal în 2026, termenele legale de depunere, consecințele practice ale acestei declarații, precum și rolul avocatului în prevenirea și contestarea deciziilor ANAF.
Cui se aplică noile dispoziții și de când se începe verificarea firmelor
Noile dispoziții fiscale introduse prin comunicatul ANAF se aplică tuturor persoanelor juridice, respectiv firmelor, în ceea ce privește obligația de depunere a situațiilor financiare anuale. În practică, acest lucru înseamnă că, pentru anul 2026, ANAF va putea declanșa procedura de verificare și, după caz, va putea declara o firmă inactivă fiscal în situația în care aceasta nu depune situațiile financiare în termen de maximum 5 luni după termenul legal de depunere stabilit de legislația fiscală în vigoare. Sunt precizate, de asemenea, și alte situații în care o societate comercială poate fi considerată inactivă fiscal precum:
- firma nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;
- organul fiscal central constată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat, ceea ce reflectă lipsa unei prezențe economice reale;
- societatea are înregistrată inactivitatea temporară la registrul comerțului sau durata deținerii spațiului utilizat ca sediu social este expirată.
Prin reiterarea acestor situații, ANAF subliniază importanța respectării obligațiilor fiscale și evidențiază angajamentul instituției în combaterea evaziunii fiscale și în asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru toți contribuabilii. Verificarea stării de inactivitate fiscală se realizează de către ANAF doar pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior datei intrării în vigoare a legii, astfel că, în acest an, analiza va privi situațiile financiare cu termen de depunere în anul 2026. Prin urmare, controlul nu operează retroactiv asupra raportărilor aferente exercițiilor financiare anterioare, ci vizează numai situațiile financiare ale exercițiului pentru care termenul de depunere intervine după intrarea în vigoare a noii reglementări. Astfel, aceste măsuri legislative au fost instituite în vederea întăririi disciplinei fiscale și sporirii transparenței în circuitul financiar, urmărind limitarea practicilor prin care societăți comerciale fără activitate reală continuă să figureze în evidențele fiscale, precum și diminuarea fenomenului firmelor inactive sau utilizate în scopuri ilicite, precum evaziune fiscală, fraude ori tranzacții fictive.
Termenele legale de depunere a situațiilor financiare
Regimul contabil și fiscal în vigoare prevede termene clare pentru depunerea situațiilor financiare anuale, stabilite în funcție de natura și forma juridică a entității, respectiv reglementate de art. 36 din Legea contabilității nr.82/1991. Nerespectarea acestor termene atrage, începând cu 2026, riscul ca ANAF să aplice criteriul de inactivitate fiscală, ceea ce poate influența nu doar situația fiscală a entității ci și relația acesteia cu terții și instituțiile publice. Astfel, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, societățile și companiile naționale, regiile autonome, precum și institutele naționale de cercetare-dezvoltare au obligația depunerii situațiilor financiare până la data de 31 mai inclusiv a exercițiului financiar următor celui de raportare. Pentru celelalte persoane juridice, termenul-limită este 30 aprilie inclusiv a exercițiului financiar următor.
În cazul entităților care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, legea instituie termene calculate de la data încheierii exercițiului ales. Persoanele juridice din categoria celor prevăzute la lit. a) au obligația depunerii în termen de 150 de zile calendaristice, iar cele din categoria lit. b) în termen de 120 de zile calendaristice de la închiderea exercițiului financiar respectiv. De asemenea, în comunicat se precizează că sunt exceptate acele persoane juridice care, de la data înființării, nu au avut activitate economică și care depun la ANAF o declarație de inactivitate în termen de 60 zile de la încheierea exercițiului financiar. Astfel, verificarea noii stări de inactivitate fiscală va fi efectuată atât în cazul persoanelor juridice obligate la depunerea situațiilor financiare, cât și în privința entităților care de la constituire nu au desfășurat activitate economică. Deși o firmă este declarată inactivă fiscal, aceasta nu este scutită de obligațiile de depunere a declarațiilor fiscale periodice și de plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale datorate bugetului statului. Obligațiile de conformare fiscală rămân în vigoare, iar neîndeplinirea lor poate atrage aplicarea procedurilor de administrare fiscală, inclusiv controale fiscale și măsuri de colectare.
Consecințele după declararea inactivității fiscale–TVA anulat, cazier fiscal, blocaje la ONRC
Declararea unei societăți comerciale ca fiind inactivă fiscal are implicații practice și juridice semnificative. O consecință imediată și una dintre cele mai sensibile din punct de vedere operațional este anularea codului de TVA al firmei. Aceasta înseamnă că, pe perioada în care codul de TVA rămâne anulat, entitatea este obligată să colecteze TVA pentru activitățile economice pe care le desfășoară, însă nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei suportate la achizițiile efectuate pe parcursul acelei perioade. TVA-ul colectat trebuie înscris în declarațiile fiscale și plătit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care taxa a devenit exigibilă, ceea ce impune o disciplină riguroasă în gestionarea obligațiilor fiscale periodice.
Un alt efect al declarării inactivității fiscale este înscrierea situației în cazierul fiscal al persoanei juridice și, în anumite cazuri, al reprezentanților legali ai entității care dețineau această calitate în perioada în care a fost constatată inactivitatea fiscală. Această evidență poate avea repercusiuni în evaluarea firmei de către parteneri de afaceri sau instituții financiare și poate afecta accesul la credite sau alte facilități comerciale. În plus, anumite operațiuni la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), precum înregistrări, mențiuni sau modificări ale informațiilor societății, pot fi refuzate sau îngreunate în situația în care există o mențiune de inactivitate fiscală înscrisă în cazierul fiscal. Aceste blocaje administrative pot genera întârzieri, costuri suplimentare și complicații pentru funcționarea normală a entității.
Prevenția și contestarea deciziei ANAF. Rolul avocatului fiscal pentru limitarea riscurilor
În cadrul relației cu autoritățile fiscale, un contribuabil supus unui control ANAF sau beneficiar al unei decizii administrative fiscale are la dispoziție, potrivit cadrului procedural fiscal și contencios administrativ, o serie de instrumente juridice pentru contestare a unei decizii de impunere, anulare a unui act administrativ sau pentru a obține suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a litigiului. Procedura de contestație a unei decizii de impunere este prima cale de atac pe care contribuabilul o poate exercita în fața organului fiscal emitent, prin depunerea unei cereri în termenul legal de 45 de zile de la comunicare, însoțită de argumente de fapt și de drept pentru anularea unui act administrativ sau pentru revocarea acestuia, ceea ce permite contestarea legalității actului fără a apela imediat la instanță. Ulterior, soluționării acesteia contribuabilul poate formula o acțiune în contencios administrativ pentru anularea actului administrativ, în vederea protejării drepturilor sale sau a patrimoniului firmei.
Contestarea unui act administrativ fiscal nu suspendă automat aplicarea deciziei sau a executării silite, ceea ce face necesară solicitarea expresă a suspendării actului administrativ sau a suspendării executării silite în temeiul Legii contenciosului administrativ, în funcție de circumstanțe. Această cerere trebuie formulată în termenele procedurale prevăzute de lege, de regulă în 30 de zile de la comunicarea actului, și poate fi depusă odată cu acțiunea în anulare sau separat, însoțită, după caz, de dovezi privind riscul unei pagube iminente. Instanța poate admite suspendarea dacă sunt îndeplinite condițiile legale, ceea ce blochează pe durata procesului aplicarea efectelor actului fiscal și protejează contribuabilul de măsuri de executare silită sau demararea procedurilor de colectare până la soluționarea definitivă a litigiului.
„Respectarea termenelor de depunere a situațiilor financiare și a obligațiilor fiscale periodice trebuie abordată cu rigoare pentru evitarea declarării inactivității fiscale, precum și protejarea drepturilor și patrimoniul firmei.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. În concluzie, declararea inactivității fiscale în 2026, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de depunere a situațiilor financiare sau a altor criterii de administrare fiscală, poate genera efecte semnificative asupra unei persoane juridice, precum anularea TVA, impact asupra cazierul fiscal și dificultăți administrative la ONRC. Menținerea conformității fiscale, anticiparea riscurilor și pregătirea unei strategii juridice solide sunt esențiale pentru orice societate comercială.
Notă. Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2025, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution.
English version
Dr. Radu Pavel, Managing Partner of the Romanian Law Firm Pavel, Mărgărit and Associates, emphasizes that the new clarifications issued by ANAF regarding the declaration of tax inactivity, applicable as of 1 January 2026, may generate significant legal and operational consequences for companies that fail to submit their annual financial statements within the maximum five-month period following the statutory deadline. According to him, the risks extend beyond a mere change in fiscal status and include direct consequences such as the cancellation of the VAT registration code, the loss of the right to deduct VAT during the cancellation period, the recording of tax inactivity in the fiscal record, and administrative blockages before the Trade Registry, all of which may affect contractual relationships, cash flow, and commercial credibility. In this context, implementing internal reporting procedures, continuously monitoring declarative obligations, and promptly intervening in the event of an ANAF decision—through compliance measures, reactivation procedures, and legal challenges—represent essential steps in reducing exposure to fiscal consequences and safeguarding the company’s ongoing operations.
Accurate and timely financial reporting is a fundamental requirement in the tax administration of a company, and current tax legislation requires the submission of annual financial statements in accordance with the legal calendar. The press release issued by the National Agency for Fiscal Administration on February 11, 2026, firmly announces that, starting January 1, 2026, new measures resulting from recent amendments to the Fiscal Procedure Code through legislation on the efficiency of public resources will be implemented for those companies that do not comply with their reporting obligations. The status of an inactive taxpayer does not exempt an entity from its obligations to declare and pay taxes, fees, and contributions owed. Still, it has fiscal and administrative effects that directly impact the operation of a company. This article analyses the conditions under which a company may be declared fiscally inactive in 2026, the legal deadlines for filing, the practical consequences of this declaration, and the role of the lawyer in preventing and challenging NAFA decisions.
Who is subject to the new provisions, and when does the verification of companies begin
The new fiscal provisions introduced through the NAFA press release apply to all legal entities, namely companies, with regard to the obligation to file annual financial statements. In practice, this means that, for 2026, NAFA may initiate verification procedures through inspections and, where applicable, declare a company tax inactive if it fails to submit its financial statements within a maximum of 5 months following the statutory filing deadline established by the applicable fiscal legislation. Other situations in which a company may be considered fiscally inactive are also specified, such as:
- the company does not fulfill any of its reporting obligations under the law during a calendar semester;
- the central tax authority finds that it does not operate at its declared tax domicile, which reflects the lack of a real economic presence;
- the company has registered temporary inactivity with the trade registry or the term of ownership of the space used as its registered office has expired.
By reiterating these situations, NAFA emphasizes the importance of complying with tax obligations and highlights the institution’s commitment to combating tax evasion and ensuring fair tax treatment for all taxpayers. The verification of tax inactivity status is carried out by NAFA only for financial statements whose statutory filing deadline occurs after the entry into force of the law, meaning that this year the analysis will concern financial statements with a filing deadline in 2026. Therefore, the control does not operate retroactively with respect to prior financial years but targets only those financial statements whose filing deadline falls after the new regulation entered into force. These legislative measures were introduced to strengthen fiscal discipline and increase transparency within the financial circuit, aiming to limit practices whereby companies without real activity continue to appear in tax records, as well as to reduce the phenomenon of inactive entities used for illicit purposes such as tax evasion, fraud or fictitious transactions.
Financial lawyer. Statutory deadlines for filing financial statements
The accounting and fiscal framework in force establishes clear deadlines for filing annual financial statements, depending on the nature and legal form of the entity, as regulated by Article 36 of the Accounting Law no. 82/1991. Failure to observe these deadlines, starting in 2026, entails the risk that NAFA will apply the tax inactivity criterion, which may affect not only the fiscal standing of the entity but also its relationship with third parties and public institutions. Companies governed by Law no. 31/1990, national companies and corporations, autonomous administrations and national research and development institutes are required to file their financial statements by 31 May inclusive of the financial year following the reporting year. For other legal entities, the deadline is 30 April inclusive of the financial year following the reporting year.
For entities that have opted for a financial year different from the calendar year, the law establishes deadlines calculated from the closing date of the chosen financial year. Legal entities in the first category must file within 150 days, while those in the second category must file within 120 days from the end of the respective financial year. The press release also specifies that entities which have not carried out any economic activity since incorporation may file a declaration of inactivity with NAFA within 60 days from the end of the financial year. Thus, verification of the new tax inactivity status will be carried out both for entities obliged to file financial statements and for those that have not conducted economic activity since incorporation. However, even where a company is declared inactive, it is not exempt from filing periodic tax returns and paying taxes, duties and social contributions due to the state budget. Compliance obligations remain in force, and failure to meet them may trigger fiscal administration procedures, including inspections and collection measures.
Consequences following the declaration of tax inactivity–VAT cancellation, fiscal record entries, trade registry blockages
The declaration of a company as tax inactive entails significant practical and legal implications. An immediate and operationally sensitive consequence is the cancellation of the company’s VAT registration code. This means that, during the period in which the VAT code remains cancelled, the entity is required to collect VAT for the economic activities it performs but is not entitled to deduct input VAT incurred on acquisitions made during that period. The VAT collected must be reported in the relevant tax returns and paid by the 25th inclusive of the month following the one in which the tax became due.
Another effect of the declaration of tax inactivity is the recording of such status in the fiscal record of the legal entity and, in certain cases, in that of the legal representatives who held that capacity during the period in which the tax inactivity was established. This record may have repercussions on the company’s evaluation by business partners or financial institutions and may affect access to loans or other commercial facilities. In addition, certain operations before the National Trade Registry Office, such as registrations, entries or amendments to company information, may be refused or hindered where tax inactivity is recorded in the fiscal record. These administrative blockages may generate delays, additional costs and complications for the normal functioning of the entity.
Prevention and challenging NAFA decisions. The role of the tax lawyer in limiting risks
Within the relationship with the tax authorities, a taxpayer subject to an NAFA inspection or the recipient of an administrative fiscal act has at its disposal, under the Fiscal Procedure Code and administrative litigation framework, a series of legal remedies to challenge a tax decision, contest a tax assessment, or seek annulment of an administrative act and suspension of enforcement in Romania pending final adjudication. The procedure for contesting a tax decision represents the first remedy available to the taxpayer before the issuing authority, by submitting a claim within 45 days from communication, accompanied by factual and legal arguments for annulment, thereby allowing the company to formally disagree with a tax decision without immediately resorting to court proceedings. Subsequently, the taxpayer may initiate administrative litigation seeking annulment before the competent court, potentially leading to a binding tax court decision.
Challenging a fiscal administrative act does not automatically suspend its effects or the commencement of forced execution in Romania, which makes it necessary to expressly request suspension of the administrative act or suspension of enforcement under the Administrative Litigation Law, depending on the circumstances. Such request must be filed within the statutory procedural deadlines, generally within 30 days from communication of the act, and may be submitted together with the annulment action or separately, accompanied, where appropriate, by evidence of imminent damage. The court may grant suspension if the legal conditions are met, thereby blocking the application of the fiscal act’s effects and protecting the taxpayer from enforcement until a final tax court decision is rendered.
„Compliance with deadlines for filing financial statements and periodic fiscal obligations must be approached rigorously in order to avoid the declaration of tax inactivity and to protect the company’s rights and assets,” stated Dr. Radu Pavel, Managing Partner of the Romanian Law Firm Pavel, Mărgărit and Associates. In conclusion, the declaration of tax inactivity in 2026, as a result of failure to comply with the obligation to file financial statements or other fiscal administration criteria, may generate significant effects for a legal entity, such as VAT cancellation, impact on the fiscal record and administrative difficulties before the Trade Registry. Maintaining fiscal compliance, anticipating risks and preparing a solid legal strategy are essential for any company.
Note. Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is one of the top law firms in Romania, providing high-quality legal services. The firm’s clients include multinational and domestic companies of great magnitude. In 2025, the law firm’s success stories brought it international recognition from the most prestigious international guides and publications in the field. As a result, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm ranked 3rd in Romania in the Legal 500’s ranking of business law firms with the most relevant expertise. The law firm is internationally recognized by the IFLR 1000 Financial and Corporate 2025 guide. Additionally, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is the only law firm in Romania recommended by the international director of Global Law Experts in London in the Dispute Resolution practice area.
Dr. Radu Pavel, Associé Coordonnateur du Cabinet d’avocats roumain Pavel, Mărgărit et Associés, souligne que les nouvelles clarifications publiées par l’ANAF concernant la déclaration d’inactivité fiscale, applicables à compter du 1er janvier 2026, peuvent entraîner des conséquences juridiques et opérationnelles significatives pour les sociétés qui ne déposent pas leurs états financiers annuels dans le délai maximal de cinq mois suivant l’échéance légale. Selon lui, les risques ne se limitent pas à une simple modification du statut fiscal, mais incluent des effets directs tels que l’annulation du code de TVA, la perte du droit à déduction pendant la période d’annulation, l’inscription de l’inactivité au casier fiscal et des blocages administratifs auprès du Registre du commerce, susceptibles d’affecter les relations contractuelles, la trésorerie et la crédibilité commerciale. Dans ce contexte, la mise en place de procédures internes de reporting, la surveillance constante des obligations déclaratives et l’intervention rapide en cas de décision de l’ANAF, par des mesures de conformité, de réactivation et de contestation, constituent des démarches essentielles pour limiter l’exposition aux conséquences fiscales et assurer la continuité de l’activité de l’entreprise.
Une communication financière correcte et déposée dans les délais constitue une exigence fondamentale de l’administration fiscale d’une société commerciale, la législation fiscale en vigueur imposant le dépôt des états financiers annuels conformément au calendrier légal. Le communiqué de presse de l’Agence nationale d’administration fiscale (ANAF) du 11 février 2026 annonce de manière ferme que, à compter du 1er janvier 2026, seront mises en œuvre les nouvelles mesures issues des modifications récentes apportées au Code de procédure fiscale par la législation relative à l’efficience des ressources publiques, visant les sociétés qui ne respectent pas leurs obligations de reporting. Le statut de contribuable „inactif fiscalement” ne libère pas l’entité de ses obligations de déclaration et de paiement des impôts, taxes et contributions dues, il emporte au contraire des effets fiscaux et administratifs ayant un impact direct sur le fonctionnement de la société. Le présent article analyse les conditions dans lesquelles une entreprise peut être déclarée inactive fiscalement en 2026, les délais légaux de dépôt, les conséquences pratiques de cette déclaration, ainsi que le rôle de l’avocat dans la prévention et la contestation des décisions ANAF.
À qui s’appliquent les nouvelles dispositions et à partir de quand commence la vérification des entreprises
Les nouvelles dispositions fiscales introduites par le communiqué ANAF s’appliquent à toutes les personnes morales, c’est-à-dire aux entreprises, en ce qui concerne l’obligation de déposer les états financiers annuels. En pratique, cela signifie que, pour l’année 2026, l’ANAF pourra déclencher la procédure de vérification par des contrôles ANAF et, le cas échéant, déclarer une entreprise inactive fiscalement si elle ne dépose pas ses états financiers dans un délai maximal de cinq mois après l’échéance légale prévue par la législation fiscale applicable. D’autres situations dans lesquelles une société commerciale peut être considérée comme inactive sur le plan fiscal sont également précisées, telles que:
- la société ne remplit aucune des obligations déclaratives prévues par la loi au cours d’un semestre civil;
- l’administration fiscale centrale constate qu’elle n’exerce pas d’activité à l’adresse fiscale déclarée, ce qui reflète l’absence d’une présence économique réelle;
- la société est enregistrée comme temporairement inactive au registre du commerce ou la durée de détention des locaux utilisés comme siège social a expiré.
En réitérant ces situations, l’ANAF souligne l’importance du respect des obligations fiscales et met en évidence l’engagement de l’institution dans la lutte contre la fraude fiscale et dans la garantie d’un traitement fiscal équitable pour tous les contribuables. La vérification de l’état d’inactivité fiscale est réalisée par l’ANAF uniquement pour les états financiers dont la date limite légale de dépôt est postérieure à l’entrée en vigueur de la loi; par conséquent, cette année, l’analyse portera sur les états financiers dont l’échéance de dépôt intervient en 2026. Il s’ensuit que le contrôle ne s’applique pas rétroactivement aux reportings afférents à des exercices financiers antérieurs, mais vise exclusivement les états financiers de l’exercice pour lequel l’échéance de dépôt intervient après l’entrée en vigueur de la nouvelle réglementation. Ainsi, ces mesures législatives ont été instituées afin de renforcer la discipline fiscale et d’accroître la transparence du circuit financier, en limitant les pratiques par lesquelles des sociétés sans activité réelle continuent de figurer dans les registres fiscaux, et en réduisant le phénomène des sociétés inactives ou utilisées à des fins illicites telles que l’évasion fiscale, des fraudes ou des transactions fictives.
Les délais légaux de dépôt des états financiers
Le régime comptable et fiscal en vigueur prévoit des délais clairs pour le dépôt des états financiers annuels, fixés en fonction de la nature et de la forme juridique de l’entité, conformément à l’article 36 de la Loi comptable n° 82/1991. Le non-respect de ces délais entraîne, à partir de 2026, le risque que l’ANAF applique le critère d’inactivité fiscale, ce qui peut affecter non seulement la situation fiscale de l’entité, mais également sa relation avec les tiers et les institutions publiques. Ainsi, les sociétés régies par la Loi n° 31/1990, les sociétés et compagnies nationales, les régies autonomes, ainsi que les instituts nationaux de recherche-développement, ont l’obligation de déposer leurs états financiers au plus tard le 31 mai inclus de l’exercice financier suivant celui de référence. Pour les autres personnes morales, la date limite est le 30 avril inclus de l’exercice financier suivant celui de référence. Dans le cas des entités ayant opté pour un exercice financier différent de l’année civile, la loi institue des délais calculés à compter de la clôture de l’exercice choisi. Les personnes morales de la catégorie visée au point a) doivent déposer dans un délai de 150 jours calendaires, tandis que celles de la catégorie visée au point b) doivent déposer dans un délai de 120 jours calendaires à compter de la clôture de l’exercice concerné.
Le communiqué précise également que sont visées, selon la situation, les personnes morales qui, depuis leur constitution, n’ont pas eu d’activité économique et qui déposent auprès de l’ANAF une déclaration d’inactivité dans un délai de 60 jours à compter de la clôture de l’exercice financier. Ainsi, la vérification du nouvel état d’inactivité fiscale sera effectuée tant à l’égard des personnes morales tenues de déposer des états financiers qu’à l’égard des entités qui, depuis leur constitution, n’ont pas exercé d’activité économique. Même lorsqu’une entreprise est déclarée inactive fiscalement, elle n’est pas dispensée de l’obligation de déposer les déclarations fiscales périodiques et de payer les impôts, taxes et contributions sociales dues au budget de l’État. Les obligations de conformité demeurent en vigueur, et leur inexécution peut entraîner l’application des procédures d’administration fiscale, y compris des contrôles fiscaux et des mesures de recouvrement.
Conséquences après la déclaration d’inactivité fiscale–TVA annulée, casier fiscal, blocages à l’ONRC
La déclaration d’une société commerciale comme inactive fiscalement emporte des implications pratiques et juridiques significatives. Une conséquence immédiate, parmi les plus sensibles sur le plan opérationnel, est l’annulation du code de TVA de l’entreprise. Cela signifie que, pendant la période où le code de TVA demeure annulé, l’entité est tenue de collecter la TVA sur les opérations économiques qu’elle réalise, sans bénéficier du droit à déduction de la taxe supportée sur les acquisitions effectuées pendant cette période. La TVA collectée doit être inscrite dans les déclarations fiscales et payée au plus tard le 25 inclus du mois suivant celui au cours duquel la taxe est devenue exigible, ce qui impose une discipline rigoureuse dans la gestion des obligations fiscales périodiques.
Un autre effet de la déclaration d’inactivité fiscale est l’inscription de cette situation dans le casier fiscal de la personne morale et, dans certains cas, dans celui des représentants légaux de l’entité qui détenaient cette qualité pendant la période au cours de laquelle l’inactivité fiscale a été constatée. Cette inscription peut avoir des répercussions dans l’évaluation de l’entreprise par des partenaires d’affaires ou des institutions financières et peut affecter l’accès à des crédits ou à d’autres facilités commerciales. En outre, certaines opérations auprès de l’Office national du registre du commerce (ONRC), telles que des immatriculations, mentions ou modifications des informations de la société, peuvent être refusées ou rendues plus difficiles lorsqu’une mention d’inactivité fiscale est inscrite au casier fiscal. De tels blocages administratifs peuvent engendrer des retards, des coûts supplémentaires et des complications pour le fonctionnement normal de l’entité.
Prévention et contestation de la décision ANAF. Rôle de l’avocat fiscal pour limiter les risques
Dans le cadre des relations avec les autorités fiscales, un contribuable soumis à un contrôle ANAF ou destinataire d’un acte administratif fiscal dispose, selon le cadre procédural fiscal et le contentieux administratif, d’une série d’instruments juridiques pour contester une décision d’imposition, demander l’annulation d’un acte administratif ou obtenir la suspension de l’exécution forcée jusqu’à la résolution définitive du litige. La procédure de contestation de la décision d’imposition constitue la première voie de recours que le contribuable peut exercer devant l’organe fiscal émetteur, par le dépôt d’une demande dans le délai légal de 45 jours à compter de la notification, accompagnée d’arguments de fait et de droit visant l’annulation de l’acte administratif ou sa révocation, permettant ainsi de contester la légalité de l’acte sans saisir immédiatement le juge. À l’issue de cette phase, le contribuable peut introduire une action en contentieux administratif aux fins d’annulation de l’acte, afin de protéger ses droits ou le patrimoine de l’entreprise.
La contestation d’un acte administratif fiscal ne suspend pas automatiquement l’application de la décision ni l’exécution forcée, ce qui rend nécessaire la demande expresse de suspension de l’acte administratif ou de suspension de l’exécution forcée sur le fondement de la loi du contentieux administratif, selon les circonstances. Cette demande doit être formulée dans les délais procéduraux prévus par la loi, en principe dans les 30 jours à compter de la notification de l’acte, et peut être déposée avec l’action en annulation ou séparément, accompagnée, le cas échéant, d’éléments de preuve établissant le risque d’un préjudice imminent. Le tribunal peut admettre la suspension si les conditions légales sont réunies, ce qui bloque, pendant la durée de la procédure, l’application des effets de l’acte fiscal et protège le contribuable contre les mesures d’exécution forcée ou le déclenchement de procédures de recouvrement jusqu’à la résolution définitive du litige.
„Le respect des délais de dépôt des états financiers et des obligations fiscales périodiques doit être abordé avec rigueur afin d’éviter la déclaration d’inactivité fiscale, ainsi que de protéger les droits et le patrimoine de l’entreprise”, a déclaré Dr. Radu Pavel, avocat coordinateur de la Société roumaine d’avocature Pavel, Mărgărit și Asociații.
En conclusion, la déclaration d’inactivité fiscale en 2026, résultant du non-respect des obligations de dépôt des états financiers ou d’autres critères d’administration fiscale, peut générer des effets significatifs pour une personne morale, tels que l’annulation de la TVA, un impact sur le casier fiscal et des difficultés administratives auprès de l’ONRC. Le maintien de la conformité fiscale, l’anticipation des risques et la préparation d’une stratégie juridique solide sont essentiels pour toute société commerciale. La Société roumaine d’avocature Pavel, Mărgărit și Asociații offre une assistance juridique spécialisée aux entreprises concernées, en soutenant les clients par des stratégies adaptées et une représentation professionnelle à toutes les étapes de l’interaction avec les autorités fiscales et les juridictions de contentieux administratif.
Note. Pavel, Mărgărit et Associés est un cabinet d’avocats en Roumanie, fournissant des services juridiques en Roumanie de haute qualité. Ses clients incluent des sociétés multinationales et locales de grande envergure. En 2024, les réussites du cabinet lui ont valu une reconnaissance internationale par les guides et publications les plus prestigieux du domaine. Ainsi, Pavel, Mărgărit et Associés s’est classé 3ᵉ en Roumanie dans le classement Legal 500 des cabinets en droit des affaires. Il est également reconnu par le guide IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. En outre, Pavel, Mărgărit et Associés est le seul cabinet d’avocats roumain recommandé par le répertoire international Global Law Experts à Londres dans le domaine de la résolution de litiges.
Notă. Toate articolele Societății de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
