Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază că noile obligații privind acceptarea plăților prin mijloace moderne, aplicabile de la 1 ianuarie 2026, generează un impact juridic semnificativ asupra mediului de afaceri, atât pentru companiile deja active, cât și pentru proiectele aflate în proces de înființare. Potrivit acestuia, riscurile nu se limitează la aplicarea unor amenzi contravenționale, ci vizează și modul în care autoritățile pot interpreta lipsa infrastructurii sau absența procedurilor interne ca o formă de neconformare. În acest context, integrarea obligației încă din etapa de operaționalizare a afacerii și documentarea corespunzătoare a demersurilor efectuate pentru implementare reprezintă elemente esențiale pentru reducerea expunerii la sancțiuni și pentru asigurarea unei funcționări conforme cu cerințele legale în vigoare.
Intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2026 a modificărilor aduse Ordonanţei de urgenţă nr. 193/2002, în forma consolidată la 12 februarie 2026, schimbă baza legală aplicabilă societăților comerciale și profesioniștilor înscriși în Registrul Comerțului, prin extinderea expresă a obligației de acceptare a plăților efectuate și prin mijloace moderne de plată și stabilește, totodată, condiții clare pentru funcționarea serviciului de avans în numerar la terminalele de plată, inclusiv în ceea ce privește cadrul contractual, informarea utilizatorilor și evidențierea distinctă a operațiunilor. Obligația rezultă din art. 1 alin. (12), care vizează persoanele fizice sau persoanele juridice prevăzute de Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului. A fost introdusă de asemenea și o excepție importantă prin art. 1 alin. (13), aplicabilă entităților care efectuează toate operațiunile de plată și de încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit. În același timp, regimul sancțiunilor este detaliat și diferențiat, refuzul de a accepta mijloace moderne de plată este sancționat distinct, iar controalele și aplicarea amenzilor sunt realizate de persoanele desemnate din structurile cu atribuții de control ale ANAF.
Impactul noilor taxe și impozite asupra societăților comerciale în 2026
Obligația legală introdusă prin modificarea de la 01.01.2026 a OUG nr. 193/2002 și implicațiile pentru firmele deja existente și pentru firmele noi inființate
Obligația introdusă de la 01.01.2026 se aplică, ca regulă, tuturor persoanelor fizice sau juridice prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului, adică profesioniștilor supuși înregistrării în Registrul Comerțului, indiferent dacă vorbim despre o societate comercială deja activă sau despre un proiect nou aflat în înființare firmă. La nivel de proceduri, încasările trebuie să poată fi realizate și prin mijloace moderne de plată, iar lipsa acestei opțiuni expune compania la contravenții, mai ales în ipoteza unui refuz explicit. Pentru societățile comerciale aflate în proces de înființare firmă, această obligație ar trebui avută în vedere încă din faza de concepere a structurii operaționale și financiare a afacerii, inclusiv la momentul redactării actului constitutiv și al pregătirii formalităților de înregistrare la Registrul Comerțului, astfel încât, imediat după dobândirea personalității juridice potrivit Legii societăților, societatea să poată demonstra conformarea prin existența unor contracte adecvate, proceduri interne clare și informări corespunzătoare adresate clienților.
Pentru firmele existente, aceeași obligație trebuie integrată în procedurile interne astfel încât să nu existe situații de refuz, deoarece art. 3 alin. (1) lit. e) sancționează explicit refuzul entităților de a accepta mijloace moderne de plată. Excepția de la art. 1 alin. (13) trebuie tratată cu prudență, aplicarea ei presupune ca toate operațiunile de plată și de încasare să fie efectuate exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit, ceea ce implică, în practică, politici interne coerente și alinierea modelelor de încasare cu această condiție. De asemenea, potrivit dispozițiilor din ordonanță, instituțiile emitente și acceptante de carduri trebuie să ia măsurile necesare pentru implementarea serviciului de acordare a avansului în numerar la terminalele de plată, odată cu achiziția de bunuri și/sau servicii, iar entitățile vizate la art. 1 alin. (1) și alin. (12) pot oferi acest serviciu pe baza contractelor încheiate cu instituțiile acceptante, cu obligația de a afișa la loc vizibil semnul privind acordarea avansului și informațiile privind costurile. Avansul acordat trebuie evidențiat distinct pe bonul fiscal, nu poate depăși 500 lei, tranzacțiile sunt asimilate retragerilor de numerar de la bancomate, comisioanele se stabilesc prin contractele dintre părți, iar comerciantul poate percepe de la titularul cardului un comision de cel mult 1% din valoarea avansului acordat.
Riscurile juridice pentru firmele existente care nu acceptă plăți electronice. Sancțiuni, controale și răspundere
Regimul sancționator din ordonanță este relevant prin faptul că stabilește contravenții distincte, cu amenzi diferențiate, în funcție de fapta concretă reținută la control. Refuzul entităților de a accepta mijloace moderne de plată constituie contravenție potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei, conform art. 3 alin. (2) lit. a). În plus, nerespectarea dispozițiilor din ordonanță, respectiv neîndeplinirea obligației legale de acceptare a plăților moderne, inclusiv obligația generală aplicabilă profesioniștilor și, după caz, obligația de acceptare a încasărilor printr-un sistem electronic de plată la distanță/online de către operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile şi autorităţile publice, constituie contravenție distinctă, încadrată la art. 3 alin. (1) lit. d), sancționată cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, potrivit art. 3 alin. (2) lit. c). Astfel, în practică, analiza riscului depinde de modul în care organul de control reține fapta ca refuz sau ca nerespectare a obligației legale și de circumstanțele concrete ale situației verificate.
Riscurile nu se limitează la cuantumul amenzii, deoarece constatarea și aplicarea sancțiunilor se realizează de către persoanele desemnate din cadrul structurilor cu atribuții de control ale ANAF, conform art. 3 alin. (3). În practică, o societate comercială care funcționează deja trebuie să evite atât lipsa conformării, cât și situațiile de refuz în relația cu clientul, deoarece cele două ipoteze pot fi interpretate și sancționate diferit, cu impact direct asupra activității. Pe lângă obligația de acceptare în sine, ordonanța stabilește că instituțiile acceptante au obligația de a instala terminale și de a pune la dispoziție infrastructura necesară în termen de maximum 30 de zile de la solicitare, conform art. 2 alin. (1), iar entitățile vizate trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru instalare și pentru asigurarea infrastructurii, având dreptul să își aleagă instituția acceptantă, conform art. 2 alin. (2). În consecință, apărarea „nu am putut instala” este dificil de susținut dacă firma nu poate dovedi demersuri reale și solicitări în timp util.
Cum trebuie adaptată procedura de înființare de firme la noile cerințe privind mijloacele moderne de plată
Adaptarea procedurii de înființare firmă trebuie făcută astfel încât obligația de acceptare a mijloacelor moderne de plată să fie integrată încă dinainte de începerea încasărilor, nu după apariția unei probleme. Din perspectiva OUG nr. 193/2002, după 01.01.2026, etapa de operaționalizare trebuie să includă decizia privind soluția de acceptare a plăților moderne și inițierea relației contractuale cu instituția acceptantă, având în vedere că art. 2 alin. (1) prevede un termen de maximum 30 de zile de la solicitare pentru instalarea terminalelor și punerea la dispoziție a infrastructurii necesare. Relevanța practică este evidentă pentru firme, întrucât, în mod obișnuit, multe societăți comerciale încep activitatea imediat după finalizarea formalităților de înregistrare, iar riscul de expunere la sancțiuni contravenționale poate interveni rapid în situația în care societatea refuză, chiar și implicit, o plată prin mijloace moderne.
În cazul entităților care intenționează să invoce excepția prevăzută de art. 1 alin. (13), respectiv exceptarea de la obligația de a accepta plăţi efectuate şi prin intermediul mijloacelor moderne de plată de către entitățile care „efectuează toate operaţiunile de plată şi încasare exclusiv prin conturi deschise la instituţii de credit.”, procedura trebuie să fie bine adaptată. În absența unei aplicări riguroase, condiția caracterului „exclusiv” poate deveni vulnerabilă în cadrul unui control. Pentru entitățile care desfășoară activitate cu publicul, conformarea nu se limitează la implementarea tehnică a unei soluții de plată, ci presupune instituirea unor proceduri interne clare, instruirea personalului și o informare corespunzătoare a clienților, astfel încât să fie evitată situația ce poate fi calificată drept contravenție potrivit art. 3 alin. (1) lit. e). În mod similar, în cazul procedurilor de înființare PFA și deschidere PFA, planificarea trebuie realizată anterior începerii activității și anterior primului client, întrucât obligația prevăzută de art. 1 alin. (12) se raportează la statutul entității înregistrate în Registrul Comerțului, iar verificările autorităților pot viza modalitatea concretă de efectuare a încasărilor încă din faza incipientă a activității.
Strategii de conformare pentru înființare de firme și companiile active. Recomandări juridice pentru evitarea sancțiunilor
O strategie eficientă de conformare trebuie să pornească de la două coordonate importante: prevenirea oricărei forme de refuz al plății și documentarea riguroasă a demersurilor întreprinse pentru implementarea obligației legale. În principal, se instituie obligația de acceptare a plăților prin mijloace moderne, iar refuzul este sancționat distinct cu amendă cuprinsă între 5.000 lei și 7.500 lei. Riscul juridic devine însă semnificativ mai ridicat în situația în care fapta este încadrată ca nerespectare a dispozițiilor art. 1 alin. (12), caz în care sancțiunea poate ajunge între 20.000 lei – 50.000 lei, potrivit art. 3 alin. (2) lit. c). În acest context, companiile trebuie să evite nu doar refuzul explicit al unei plăți, ci și refuzul generat de inexistența infrastructurii tehnice sau de lipsa unor proceduri interne adecvate. De asemenea, potrivit art. 2 alin. (1) se prevede un termen de maximum 30 de zile de la solicitare pentru instalarea terminalelor și asigurarea infrastructurii necesare, iar art. 2 alin. (2) impune entităților obligația de a întreprinde măsurile necesare, cu posibilitatea de a alege instituția acceptantă. În consecință, societatea trebuie să fie în măsură să dovedească solicitarea formulată, corespondența purtată și stadiul implementării soluției tehnice, pentru a demonstra buna-credință și diligența în eventualitatea unui control.
„Noile măsuri privind obligația de acceptare a plăților prin mijloace moderne de plată trebuie tratate cu mare atenție pentru a evita sancțiunile care pot apărea pe parcusul derulării activității comerciale” a declarat Dr. Radu Pavel Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. În concluzie, modificările aplicabile de la 01.01.2026 în OUG nr. 193/2002 impun, ca regulă generală, acceptarea plăților prin mijloace moderne de plată pentru persoanele fizice și juridice supuse înregistrării în Registrul Comerțului, cu excepția strictă pentru entitățile care realizează toate plățile și încasările exclusiv prin conturi la instituții de credit. Regimul sancționator diferențiază între refuzul de acceptare a mijloacelor moderne de plată, și nerespectarea obligației de acceptare, sancționate diferențiat, iar controlul și aplicarea sancțiunilor sunt realizate de structurile ANAF. În practică, conformarea cu dispozițiile legale în vigoare trebuie tratată ca parte din procesul de înființare firmă și înființare societate, inclusiv în proiecte înființare SRL online, înființare firmă online.
Noile reguli fiscale și sancțiuni legale care pot afecta persoanele fizice și juridice din 2026
Notă. Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2025, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution.
English version
Dr. Radu Pavel, Managing Partner of the Romanian law firm Pavel, Mărgărit and Associates, emphasizes that the new obligations regarding the acceptance of modern payment methods, applicable as of January 1, 2026, generate a significant legal impact on the business environment, both for already active companies and for projects currently undergoing incorporation. According to him, the risks are not limited to the imposition of administrative fines, but also concern the manner in which authorities may interpret the lack of technical infrastructure or the absence of internal procedures as a form of non-compliance. In this context, integrating the obligation from the operationalization stage of the business and properly documenting the steps taken to implement it represent essential elements for reducing exposure to sanctions and ensuring compliance with the legal requirements in force.
The entry into force on 1 January 2026 of the amendments of the Ordinance no. 193/2002, in the consolidated version of 12 February 2026, changes the legal basis applicable to companies and professionals registered with the Trade Register by expressly extending the obligation to accept payments made through modern payment instruments and, at the same time, lays down clear conditions for the operation of the advance payment (deposit) service at payment terminals, including the contractual framework, user information requirements, and the separate recording of such transactions. This obligation derives from Article 1(12), which targets independent professional and legal entities covered by Law no. 265/2022 on the Trade Register. A significant exception was also introduced under Article 1(13), applicable to companies that carry out all payment and collection operations exclusively through accounts opened with credit institutions. At the same time, the sanctions regime is detailed and differentiated: refusal to accept modern payment instruments is sanctioned separately, and inspections and fines are applied by designated personnel within the ANAF control structures.
The impact of the new taxes on commercial companies in 2026 in Romania
The legal obligation introduced by the 01.01.2026 amendment to Ordinance 193/2002 and its implications for existing companies and newly formed companies
The obligation introduced as of 1 January 2026 applies, as a general rule, to all independent individuals or legal entities referred to in Article 4(1) of Law no. 265/2022 on the Trade Register, meaning professionals subject to registration with the Trade Register, regardless of whether we are dealing with an existing company or a new project in the process of company formation in Romania. At the procedural level, collections must be capable of being performed via modern payment instruments, and the absence of this capability exposes the company to administrative liability, especially in the event of an explicit refusal. For companies, the obligation should be considered from the early design of the operational and financial structure of the business, including at the time of drafting the constitutional documents and preparing the registration formalities with the Trade Register, so that immediately after the company acquires legal personality under company law, it can demonstrate compliance through adequate contracts, clear internal procedures, and proper customer communications.
For existing companies, the same obligation must be embedded into internal procedures so that no refusal situations arise, because Article 3(1) (e) expressly sanctions the refusal of companies to accept modern payment instruments. The exception under Article 1(13) must be handled with caution: its application presupposes that all payment and collection operations are carried out exclusively via accounts opened with credit institutions, which in practice requires coherent internal policies and a collection model aligned with that condition. Additionally, under the ordinance, card issuing and acquiring institutions must take the necessary measures to implement the advance payment (deposit) service at payment terminals alongside the purchase of goods and/or services, and the companies covered by Article 1(1) and Article 1(12) may offer this service based on contracts concluded with acquiring institutions, with a duty to display visible signage and information on service costs. The advance granted must be clearly indicated on the receipt, cannot exceed 500 RON, transactions are treated as cash withdrawals from ATMs, fees are established by contract between the parties, and the merchant may charge the cardholder a fee of up to 1% of the amount of the advance granted.
Legal risks for existing companies that do not accept electronic payments. Sanctions, inspections and liability
The sanctions framework under the ordinance is relevant because it establishes distinct contraventions with differentiated fines depending on the specific conduct identified during an inspection. Refusal by companies to accept modern payment instruments constitutes an administrative offence under Article 3(1)(e) and is sanctioned by a fine ranging from Ron 5,000 to Ron 7,500 pursuant to Article 3(2)(a). In addition, failure to comply with the ordinance—namely, the non-fulfilment of the statutory obligation to accept modern payments, including the general obligation applicable to professionals and, as the case may be, the obligation to accept collections through a remote/online electronic payment system by public-utility service operators and public institutions—constitutes a separate administrative offence under Article 3(1)(d), sanctioned by a fine ranging from Ron 20,000 to Ron 50,000 pursuant to Article 3(2)(c).
The risks are not limited to the amount of the fine, because the finding and application of sanctions are carried out by designated personnel within the ANAF control structures, pursuant to Article 3(3). In practice, an operating company must avoid both a lack of compliance and refusal situations in the customer relationship, because these two scenarios may be interpreted and sanctioned differently, with a direct impact on operations. Beyond the acceptance obligation itself, the ordinance provides that acquiring institutions have an obligation to install payment terminals and provide the necessary infrastructure within a maximum of 30 days from the request, under Article 2(1), and the covered companies must take the necessary measures to install terminals and enable the infrastructure, having the right to choose the acquiring institution, under Article 2(2). Consequently, the defence „we could not install” is difficult to sustain if the company cannot prove concrete steps and timely requests.
How the company formation procedure must be adapted to the new requirements on modern payment instruments
Adapting the procedure to set up a company in Romania must be done so that the obligation to accept modern payment instruments is integrated before collections begin, not after a problem arises. From the standpoint of Emergency Ordinance no. 193/2002, following the 2026 changes, the operationalisation stage must include the decision on the acceptance solution for modern payments and the initiation of the contractual relationship with the acquiring institution, bearing in mind that Article 2(1) provides a maximum 30-day term from request for the installation of terminals and the provision of the necessary infrastructure. The practical relevance is evident for companies because, in ordinary practice, many companies commence trading immediately after completion of registration formalities, and the risk of exposure to administrative sanctions may arise quickly if the company refuses, even implicitly, a payment through modern means.
For companies intending to rely on the exception under Article 1(13)—namely, the exemption from the obligation to accept payments through modern payment instruments for companies that „carry out all payment and collection operations exclusively through accounts opened with credit institutions”—the internal procedure must be properly tailored. In the absence of rigorous implementation, the “exclusivity” condition may become vulnerable during an inspection. For businesses operating with direct customer interaction, compliance is not limited to the technical implementation of an acceptance solution, but also entails clear internal procedures, staff training, and adequate customer information so that the situation cannot be classified as an administrative offence under Article 3(1)(e). Similarly, for sole traders and professionals, when the process aims to start a business in Romania in an individual form, planning must be done prior to the commencement of activity and before the first customer, because the obligation under Article 1(12) is assessed by reference to the company’s Trade Register status, and authority checks may target the concrete manner in which collections are performed from the earliest stages of business activity.
Draft law on the publication of tax debts: Legal implications for citizens and businesses
Compliance strategies for company formation and active companies. Legal recommendations to avoid sanctions
An effective compliance strategy must start from two key coordinates: preventing any form of payment refusal and rigorously documenting the steps taken to implement the statutory obligation. As a matter of principle, the ordinance establishes the obligation to accept payments via modern means, and refusal is sanctioned separately with a fine ranging from Ron 5,000 to Ron 7,500. The legal risk becomes significantly higher where the conduct is framed as non-compliance with Article 1(12), in which case the sanction may reach Ron 20,000–Ron 50,000 pursuant to Article 3(2) (c). In this context, companies must avoid not only the explicit refusal of a payment but also refusal generated by the absence of technical infrastructure or by the lack of adequate internal procedures. Furthermore, Article 2(1) provides a maximum 30-day term from request for the installation of terminals and the provision of the necessary infrastructure, and Article 2(2) imposes on the company the obligation to take the necessary measures, with the possibility to choose the acquiring institution. Consequently, the company should be able to evidence the request filed, the correspondence exchanged, and the stage of implementation of the technical solution, in order to demonstrate good faith and diligence in the event of an inspection.
„The new measures regarding the obligation to accept payments through modern payment instruments must be handled with great care in order to avoid sanctions that may arise in the course of commercial activity,” stated Dr. Radu Pavel, Managing Partener of Pavel, Mărgărit and Associates Romanian Law Firm. In conclusion, the amendments applicable as of 01.01.2026 to Ordinance no. 193/2002 impose, as a general rule, the acceptance of payments through modern payment instruments for individuals and legal entities subject to registration with the Trade Register, subject to a strict exception for companies that carry out all payments and collections exclusively through accounts opened with credit institutions. The sanctions regime differentiates between refusal to accept modern payment instruments and failure to comply with the acceptance obligation, with different levels of fines, while inspections and the application of sanctions are carried out by the ANAF control structures.
Note. Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is one of the top law firms in Romania, providing high-quality legal services. The firm’s clients include multinational and domestic companies of great magnitude. In 2025, the law firm’s success stories brought it international recognition from the most prestigious international guides and publications in the field. As a result, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm ranked 3rd in Romania in the Legal 500’s ranking of business law firms with the most relevant expertise. The law firm is internationally recognized by the IFLR 1000 Financial and Corporate 2025 guide. Additionally, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is the only law firm in Romania recommended by the international director of Global Law Experts in London in the Dispute Resolution practice area.
French version
Dr Radu Pavel, Associé Coordonnateur du cabinet d’avocats roumain Pavel, Mărgărit et Associés, souligne que les nouvelles obligations relatives à l’acceptation des moyens de paiement modernes, applicables à compter du 1er janvier 2026, entraînent un impact juridique significatif sur l’environnement des affaires, tant pour les sociétés déjà actives que pour les projets en cours de constitution. Selon lui, les risques ne se limitent pas à l’application d’amendes administratives, mais concernent également la manière dont les autorités peuvent interpréter l’absence d’infrastructure technique ou de procédures internes comme une forme de non-conformité. Dans ce contexte, l’intégration de cette obligation dès la phase d’opérationnalisation de l’activité ainsi que la documentation adéquate des démarches entreprises pour sa mise en œuvre constituent des éléments essentiels afin de réduire l’exposition aux sanctions et d’assurer le respect des exigences légales en vigueur.
L’entrée en vigueur au 1er janvier 2026 des modifications apportées à l’Ordonanţa de urgenţă n° 193/2002, dans sa version consolidée au 12 février 2026, modifie le cadre légal applicable aux sociétés et aux professionnels soumis à inscription au registre du commerce, en étendant expressément l’obligation d’accepter les paiements effectués au moyen de moyens modernes de paiement et en fixant, parallèlement, des conditions claires pour le fonctionnement du service d’avance de liquidités aux terminaux de paiement, notamment quant au cadre contractuel, à l’information des utilisateurs et à la traçabilité distincte des opérations. L’obligation découle de l’article 1, alinéa (12), visant les personnes physiques ou morales prévues par la loi n° 265/2022 relative au registre du commerce. Une exception importante a également été introduite par l’article 1, alinéa (13), applicable aux entités qui effectuent toutes les opérations de paiement et d’encaissement exclusivement via des comptes ouverts auprès d’établissements de crédit. En même temps, le régime des sanctions est détaillé et différencié: le refus d’accepter les moyens modernes de paiement est sanctionné distinctement, et les contrôles ainsi que l’application des amendes sont réalisés par les personnes désignées au sein des structures de contrôle de l’ANAF.
Impact des nouvelles taxes et impôts sur les sociétés commerciales en 2026 en Roumanie
Obligation légale introduite par la modification du 01.01.2026 de l’OUG n° 193/2002 et ses implications pour les sociétés existantes et les sociétés nouvellement créées
L’obligation introduite à compter du 1er janvier 2026 s’applique, par principe, à toutes les personnes physiques ou morales visées par l’article 4, alinéa (1), de la loi n° 265/2022 relative au registre du commerce, c’est-à-dire aux professionnels soumis à inscription au registre du commerce, qu’il s’agisse d’une société déjà active ou d’un projet nouveau en phase de création d’entreprise en Roumanie. Sur le plan des procédures, les encaissements doivent pouvoir être réalisés également par des moyens modernes de paiement, et l’absence de cette option expose l’entreprise à des contraventions, en particulier en cas de refus explicite.
Pour les sociétés en cours de constitution, cette obligation doit être intégrée dès la phase de conception de la structure opérationnelle et financière, y compris lors de la rédaction des statuts et de la préparation des formalités d’immatriculer une entreprise en Roumanie auprès du registre du commerce, afin que, immédiatement après l’acquisition de la personnalité juridique conformément au droit des sociétés roumain, la société puisse démontrer sa conformité par l’existence de contrats adaptés, de procédures internes claires et d’informations adéquates adressées aux clients. Pour les entreprises existantes, la même obligation doit être intégrée dans les procédures internes afin d’éviter toute situation de refus, puisque l’article 3, alinéa (1), lettre e), sanctionne explicitement le refus des entités d’accepter les moyens modernes de paiement. L’exception de l’article 1, alinéa (13), doit être maniée avec prudence: son application suppose que toutes les opérations de paiement et d’encaissement soient effectuées exclusivement par des comptes ouverts auprès d’établissements de crédit, ce qui implique, en pratique, des politiques internes cohérentes et un modèle d’encaissement strictement aligné sur cette condition. Par ailleurs, selon les dispositions de l’ordonnance, les établissements émetteurs et acquéreurs de cartes doivent prendre les mesures nécessaires pour mettre en œuvre le service d’avance de liquidités aux terminaux de paiement lors de l’achat de biens et/ou de services, et les entités visées à l’article 1, alinéas (1) et (12), peuvent offrir ce service sur la base de contrats conclus avec les établissements acquéreurs, avec l’obligation d’afficher de manière visible le signe relatif à l’octroi de l’avance et les informations sur les coûts. L’avance accordée doit être enregistrée distinctement sur le bon fiscal, elle est plafonnée, les opérations sont assimilées à des retraits aux distributeurs, les commissions sont fixées par les contrats entre les parties, et le commerçant peut percevoir du titulaire de la carte une commission plafonnée.
Le régime contraventionnel de l’ordonnance est pertinent parce qu’il prévoit des infractions distinctes, assorties d’amendes différenciées, en fonction du comportement concret retenu lors du contrôle. Le refus d’accepter les moyens modernes de paiement constitue une contravention au sens de l’article 3, alinéa (1), lettre e), et est sanctionné par une amende comprise entre 5.000 Ron et 7.500 Ron, conformément à l’article 3, alinéa (2), lettre a). En outre, la méconnaissance des dispositions de l’ordonnance, à savoir le non-respect de l’obligation légale d’accepter les paiements modernes, y compris l’obligation générale applicable aux professionnels et, le cas échéant, l’obligation d’accepter les encaissements via un système électronique de paiement à distance/en ligne par certains opérateurs de services d’utilité publique ainsi que certaines institutions et autorités publiques, constitue une contravention distincte, qualifiée à l’article 3, alinéa (1), lettre d), et sanctionnée par une amende comprise entre 20.000 Ron et 50.000 Ron, selon l’article 3, alinéa (2), lettre c). Ainsi, en pratique, l’analyse du risque dépend de la manière dont l’autorité qualifie les faits comme refus ou comme non-respect de l’obligation légale, ainsi que des circonstances concrètes de la situation contrôlée.
Les risques ne se limitent pas au montant de l’amende, car la constatation et l’application des sanctions sont réalisées par les personnes désignées au sein des structures de contrôle de l’ANAF, conformément à l’article 3, alinéa (3). En pratique, une société déjà en activité doit éviter tant le défaut de conformité que les situations de refus dans la relation avec le client, car ces deux hypothèses peuvent être interprétées et sanctionnées différemment, avec un impact direct sur l’activité. Au-delà de l’obligation d’acceptation, l’ordonnance prévoit que les établissements acquéreurs ont l’obligation d’installer les terminaux et de mettre à disposition l’infrastructure nécessaire dans un délai maximal de 30 jours à compter de la demande, conformément à l’article 2, alinéa (1), et que les entités visées doivent entreprendre les démarches nécessaires à l’installation et à la mise en place de l’infrastructure, avec le droit de choisir l’établissement acquéreur, conformément à l’article 2, alinéa (2). En conséquence, la défense consistant à soutenir „nous n’avons pas pu installer” est difficile à maintenir si l’entreprise ne peut pas prouver des démarches réelles et des demandes effectuées en temps utile.
Comment adapter la procédure de création d’entreprise aux nouvelles exigences relatives aux moyens de paiement modernes
L’adaptation de la procédure de création d’entreprise en Roumanie doit être conçue de manière à intégrer l’obligation d’accepter les moyens modernes de paiement avant le début des encaissements, et non après l’apparition d’un problème. Du point de vue de l’OUG n° 193/2002, après les modifications de 2026, la phase d’opérationnalisation doit inclure le choix de la solution d’acceptation des paiements modernes et l’initiation de la relation contractuelle avec l’établissement acquéreur, compte tenu du fait que l’article 2, alinéa (1), prévoit un délai maximal de 30 jours à compter de la demande pour l’installation des terminaux et la mise à disposition de l’infrastructure nécessaire. La portée pratique est évidente, car de nombreuses sociétés commencent leur activité immédiatement après la finalisation des formalités d’enregistrement de l’entreprise en Roumanie, et le risque de sanctions contraventionnelles peut se matérialiser rapidement si la société refuse, même implicitement, un paiement par moyens modernes.
Dans le cas des entités qui entendent invoquer l’exception prévue à l’article 1, alinéa (13), à savoir l’exonération de l’obligation d’accepter des paiements par moyens modernes pour les entités qui „effectuent toutes les opérations de paiement et d’encaissement exclusivement via des comptes ouverts auprès d’établissements de crédit”, la procédure doit être soigneusement adaptée. En l’absence d’une application rigoureuse, la condition du caractère „exclusif” peut devenir vulnérable lors d’un contrôle. Pour les entités exerçant une activité avec le public, la conformité ne se limite pas à la mise en œuvre technique d’une solution de paiement, mais implique l’instauration de procédures internes claires, la formation du personnel et une information adéquate des clients, afin d’éviter une situation susceptible d’être qualifiée de contravention au sens de l’article 3, alinéa (1), lettre e). De manière similaire, pour les démarches visant à créer votre propre entreprise en Roumanie sous des formes nécessitant inscription au registre du commerce, la planification doit être réalisée avant le début de l’activité et avant le premier client, car l’obligation prévue à l’article 1, alinéa (12), est appréciée au regard du statut de l’entité immatriculée, et les vérifications des autorités peuvent viser la modalité concrète des encaissements dès la phase initiale de l’activité.
Stratégies de mise en conformité pour la création d’entreprises et les sociétés en activité. Recommandations juridiques pour éviter les sanctions
Une stratégie de conformité efficace doit partir de deux axes essentiels: prévenir toute forme de refus de paiement et documenter rigoureusement les démarches entreprises pour mettre en œuvre l’obligation légale. En substance, l’obligation d’accepter les paiements par moyens modernes est consacrée, et le refus est sanctionné distinctement par une amende comprise entre 5.000 Ron et 7.500 Ron. Le risque juridique devient toutefois sensiblement plus élevé lorsque les faits sont qualifiés comme non-respect de l’article 1, alinéa (12), auquel cas la sanction peut atteindre une fourchette comprise entre 20.000 Ron et 50.000 Ron, conformément à l’article 3, alinéa (2), lettre c). Dans ce contexte, les entreprises doivent éviter non seulement le refus explicite d’un paiement, mais également le refus résultant de l’absence d’infrastructure technique ou du défaut de procédures internes adéquates. Par ailleurs, l’article 2, alinéa (1), prévoit un délai maximal de 30 jours à compter de la demande pour l’installation des terminaux et la mise à disposition de l’infrastructure nécessaire, et l’article 2, alinéa (2), impose aux entités l’obligation d’entreprendre les mesures nécessaires, avec la possibilité de choisir l’établissement acquéreur. En conséquence, la société doit être en mesure de prouver la demande formulée, la correspondance échangée et le stade de mise en œuvre de la solution technique, afin de démontrer sa bonne foi et sa diligence en cas de contrôle.
„Les nouvelles mesures relatives à l’obligation d’accepter les paiements au moyen d’instruments modernes de paiement doivent être traitées avec la plus grande attention afin d’éviter les sanctions susceptibles d’apparaître au cours de l’activité commerciale”, a déclaré le Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonnateur de la Société Roumaine d’Avocature Pavel, Mărgărit et Associés. En conclusion, les modifications applicables à compter du 1er janvier 2026 dans l’OUG n° 193/2002 imposent, comme règle générale, l’acceptation des paiements par moyens modernes pour les personnes physiques et morales soumises à inscription au registre du commerce, avec une exception strictement encadrée pour les entités qui réalisent tous les paiements et encaissements exclusivement par des comptes auprès d’établissements de crédit. Le régime contraventionnel distingue entre le refus d’accepter les moyens modernes de paiement et le non-respect de l’obligation d’acceptation, avec des sanctions différenciées, tandis que les contrôles et l’application des sanctions sont assurés par les structures ANAF.
Note. Pavel, Mărgărit et Associés est un cabinet d’avocats en Roumanie, fournissant des services juridiques en Roumanie de haute qualité. Ses clients incluent des sociétés multinationales et locales de grande envergure. En 2024, les réussites du cabinet lui ont valu une reconnaissance internationale par les guides et publications les plus prestigieux du domaine. Ainsi, Pavel, Mărgărit et Associés s’est classé 3ᵉ en Roumanie dans le classement Legal 500 des cabinets en droit des affaires. Il est également reconnu par le guide IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. En outre, Pavel, Mărgărit et Associés est le seul cabinet d’avocats roumain recommandé par le répertoire international Global Law Experts à Londres dans le domaine de la résolution de litiges.
Notă. Toate articolele Societății de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
