Acasă Dezvaluiri Artificiul citării. Procesele cu două viteze ale lui Klaus Iohannis

Artificiul citării. Procesele cu două viteze ale lui Klaus Iohannis

Avocații angajați de Klaus Iohannis pentru a-i recâștiga casa din Sibiu folosesc tertipul citării la adrese inaccesibile pentru a influența ordinea în care se judecă procesele desfășurate în același timp. Rugat să explice această strategie, președintele României nu a renunțat la tăcerea sa hieratică din dialogul cu RISE Projetct.

Avocații de la Mușat și Asociații, plătiți de Klaus Iohannis pentru a-l readuce în posesia casei din Sibiu, schimbă, după cum le convine, adresele la care sunt citate părțile. Când au nevoie ca un proces să fie scurt, folosesc o adresă din România pentru citarea Rodicăi Baștea–cea alături de care, până în noiembrie 2015, președintele a deținut imobilul din centrul Sibiului. Când au nevoie ca un proces să se prelungească, folosesc adresa acesteia din SUA.

La ultimul dosar al lui Iohannis, câștigat la Înalta Curte, tehnica folosirii simultane a două adrese diferite și-a arătat eficiența. Nici președintele, nici Rodica Baștea, nici juriștii de la Mușat și Asociații nu au răspuns la întrebările legate de strategia pe care o utilizează.

Într-unul din suplimentele de mică publicitate ale ziarului „România liberă”, Rodica Baștea este citată pentru ziua de 1 iunie 2017, la Tribunalul Sibiu: „Numita Baștea Rodica cu domiciliul necunoscut în SUA este citată în calitate de intimată-reclamantă la Tribunalul Sibiu…” – zice anunțul, mic cât un timbru.

Citatarea Rodicăi Baștea în America, la chioșcurile de ziare din România, este unul dintre paradoxurile justiției. Anunțul conține o greșeală: e vorba de un dosar din 2009, nu din 2008, deci și această citare, deși regulamentară, s-ar putea dovedi neconformă.

Citatarea Rodicăi Baștea în America, la chioșcurile de ziare din România, este unul dintre paradoxurile justiției. Anunțul conține o eroare: e vorba de un dosar din 2009, nu din 2008, deci și această citare s-ar putea dovedi inutilă. Procesul la care e chemată este vechi. E un proces de revizuire, prin care locatarii de la etajul casei din centrul Sibiului– pierdute de președinte în noiembrie 2015–vor să își reînnoiască actele de proprietate, pe care li le-au anulat Iohannis și Baștea acum 14 ani. Termenele de înfățișare la Tribunal pot fi văzute pe internet din orice colț al lumii. Știu asta și magistrații, și Rodica Baștea.

Totuși, părților trebuie să li se trimită citații prin poștă, ca pe timpul când veștile circulau doar în plic. Anacronică, instanța își duce până la capăt ritualul citării. Dacă nu există confirmări de primire pentru citațiile trimise prin poștă–cum s-a întâmplat în cazul ăsta –se apelează la citarea în paginile ziarelor. Așa s-a ajuns la anunțul din „România liberă”.

Aceasta este casa familiei Baștea din Florida, la care citațiile nu reușesc să ajungă. FOTO: RISE Project. Aceasta este casa familiei Baștea din Jacksonville, Florida, la care citațiile nu prea reușesc să ajungă.  De la începutul anului și până în iunie, dosarul de la Tribunalul Sibiu a avut două termene: în ianuarie și în aprilie. Fiindcă nu a existat o confirmare de primire a plicurilor de către Rodica Baștea, ședintele nu s-au putut ține. Procesul bate și astăzi pasul pe loc.

În acest timp, în paralel, s-au scurs termenele altor două dosare, strâns unite între ele, în care Iohannis și Baștea se judecă cu aceiași locatari de la etajul casei din Sibiu. De data asta, sunt dosare prin care Iohannis și Baștea încearcă să redobândească imobilul pierdut în justiție, în noiembrie 2015. Primul dintre cele două dosare, judecat la Curtea de Apel Brașov, este decisiv. E cel prin care președintele și asociata lui vor să redeschidă procesul prin care au rămas fără casa din Sibiu. (Acțiune pe cale extraordinară, „contestație în anulare”). Al doilea dosar e cel prin care Iohannis a cerut, la Înalta Curte, ca procesul decisiv de la Brașov să fie mutat la o altă instanță din țară. Cele două procese, de la Brașov și Înalta Curte, au fost înregistrate la sfârșitul anului trecut.

Juriștii consultați de RISE Projetct spun că ambele tipuri de acțiuni – și contestația în anulare, și strămutarea – tehnic vorbind, sunt de scurtă durată. Ele se judecau simultan, concurându-se între ele: dacă cel decisiv de la Brașov ar fi ajuns la final, cel de la Înalta Curte nu și-ar mai avut rostul. Or, președintele tocmai asta ceruse la Înalta Curte: ca dosarul să fie mutat de la Brașov, nemulțumit că aici primise sentințe defavorabile.

Spațiul comercial pe care statul român amână să îl reclame de la Klaus Iohannis este închiriat băncii Raiffeisen. Produce rente anuale de 60.000 de euro și are o valoare de piață de circa 900.000 d euro. FOTO: Ionuț Stănescu/RISE Project.Parterul casei pe care șeful statului se luptă să o recupereze în instanță a produs rente de circa 640.000 de euro, de-a lungul a paisprezece ani. Banii au fost împărțiți pe din două între familiile Iohannis și Baștea. În logica strategiei sale, procesul strămutării, de la Înalta Curte, trebuia să se încheie până ca dosarul de la Brașov să apuce să se judece – deși amândouă debutau aproape în același timp. În acțiunea pe care avocații lui Iohannis au depus-o la instanța din Brașov, a fost trecută adresa din America a Rodicăi Baștea, la care citarea este aproape imposibilă.

În acțiunea pe care au depus-o la Înalta Curte, a fost trecută o adresă din București: cea a casei lor de avocatură, de pe Bulevardul Aviatorilor. Consecința a venit de la sine: în timp ce procesul de la Brașov s-a împotmolit în procedura citării, neputând să treacă nici măcar printr-o ședință de judecată, procesul de Înalta Curte a mers șnur, Iohannis obținând ceea ce ceruse–mutarea dosarului de la Brașov. După ce sentința Înaltei Curți a fost pronunțată, luna trecută, dosarul de la Brașov a fost așezat pe rolul Curții de Apel Pitești.

Avocații de la Mușat și Asociații au scris în adresa din America a Rodicăi Baștea în acțiunea depusă la Curtea de Apel Brașov, obligând instanța să poarte o corespondență imposibilă. În acțiunea de la Curtea de Apel Brașov, casa de avocatură Mușat și Asociații a scris adresa din America a Rodicăi Baștea, obligând instanța la o corespondență aproape imposibilă.

În acțiunea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, au scris propria lor adresă, din București, pentru ca citațiile să ajungă fără probleme. În același timp, în acțiunea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocații au trecut propria lor adresă din București, pentru ca procedura citării să nu întâmpine vreun obstacol. RISE Projetct i-a întrebat pe avocații de la Mușat și Asociații care au fost motivele pentru care au folosit două adrese diferite pentru citarea Rodicăi Baștea. Nu au răspuns. Întrebarea a căzut în gol și când le-a fost adresată președintelui României și Rodicăi Baștea.

RISE Projetct a scris, anul trecut, despre cum au reușit familiile Baștea și Iohannis să prelungească artificial, cu șapte ani, procesul anulării actelor lor de proprietate asupra casei din Sibiu, câștigând, în felul ăsta, 420.000 de euro – chirii de la banca Raiffeisen, prin citarea Rodicăi Baștea la adresa din America: Moștenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis.

Articolul precedentCatrinel Pleșu de la ICR, soția lui Andrei Pleșu de la GDS, a turnat pentru DIE, mama lui SIE. Document CNSAS (El – membru PCR de la 19 ani, Ea – informatoare de la 19 ani)
Articolul următorBanii familiei Iohannis: rentele nedeclarate (RISE Project)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU), Diploma de Onoare și Diploma de Diploma de Merit din partea organizației. Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.