Academia de Științe Medicale organizează, în perioada 16-17 Mai 2025, Congresul Aniversar- 90 de ani de la înființarea instituţiei. Congresul se va desfășura sub Înaltul Patronaj al Camerei Deputaților-Parlamentul României. Evenimentul va reuni membri ai Academiei de Științe Medicale, personalități marcante ale lumii științifice, academicieni, profesori universitari, cercetători, medici, farmaciști și rezidenți. Activitățile științifice ale Congresului se vor desfășura în prima zi, vineri, 16 Mai, în sălile „C. A. Rosetti” și „Nicolae Iorga”, în cadrul a 6 sesiuni:
- Inteligența artificială în medicină: impact, etică și responsabilitate (Moderatori: Prof. univ. dr. Gheorghe-Ioan Mihalaș, Acad. Ioan Dumitrache, Prof. univ. dr. Eduard Apetrei)
- Cercetarea științifică în medicină (Moderatori: Acad. Maya Simionescu, Prof. univ. dr. Ioana Berindan–Neagoe)
- Tehnologii de vârf în medicina românească (Moderator: Prof. univ. dr. ing. Horia Iovu)
- Studii clinice în România: educație și competitivitate (Moderatori: Prof. univ. dr. Doina Drăgănescu, Dr. Teodor Blidaru)
- Cercetarea științifică în domeniul farmaceutic din România (Moderatori: Prof. univ. dr. Cristina Elena Dinu-Pîrvu, Prof. univ. dr. Robert-Viorel Ancuceanu)
- Noutăți în specialitățile medico-chirurgicale (Moderatori: Prof. univ. dr. Simona Ruță,Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, Prof. univ. dr. Adrian Streinu–Cercel)


Congresul se va încheia în data de 17 Mai cu un Concert Aniversar, la Ateneul Român, de la ora 13h30, susținut de ansamblul Violoncellissimo, condus de Maestrul Marin Cazacu, director general al Filarmonicii „George Enescu”.
„Acest congres este o dovadă a unităţii noastre, reunită de aceleaşi idealuri: promovarea valorii, tradiţiilor şi ştiinţei la cel mai înalt nivel. În ultimii ani, activitatea desfăşurată de Academia de Ştiinţe Medicale a fost apreciată, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, iar parteneriatele pe care le avem cu Academia Română, Academia de Științe a Republicii Moldova, Academia de Știinţe Tehnice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Academia de Ştiinţe Juridice din România, Federația Europeană a Academiilor de Medicină, Inter Academy Partnership (IAP) fac dovada puterii ştiinţei autentice, nealterate de neştiinţă sau de falsa ştiinţă.
Este util să facem constant precizarea că, în tot timpul existenței sale, Academia de Științe Medicale a constituit un for de înalt nivel ştiinţific al activităţii şi al consacrării elitelor medicale, în domeniul cercetării medicale și farmaceutice. Vreau să subliniez câteva dintre coordonatele pe care le avem în vedere în activitatea Academiei noastre, respectiv, valorificarea potențialului uman, științific și intelectual al medicinei românești.
Ne dorim, de asemenea, să punem în valoare potențialul științific excepțional al membrilor celor 5 secții principale ale Academiei, al cercetătorilor asociați și al întregii comunități profesionale. Academia de Ştiinţe Medicale este, înainte de toate, un spațiu de dialog și de colaborare, un mediu al schimbului de idei, un vector de stimulare a cercetătorilor și un vehicul prin care rezultatele acestora intră în circuitul cunoașterii medicale naţionale şi internaţionale. Academia de Științe Medicale caută mereu un răspuns la provocările medicale majore, în dialog cu lumea științifică internă și internațională în domeniul cercetării”, a declarat Prof. Emerit doctor Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale.



Totodată, preşedintele ASM a subliniat implicarea activă a Academiei de Științe Medicale din România, în proiectele „One Health”, care constituie un punct foarte important pentru sănătatea viitorului generaţiilor noastre, pentru viitorul sănătos al planetei. Academia de Științe Medicale a fost înființată în anul 1935 prin Legea nr.91, aprobată de Senat și Camera Deputaților, cu titulatura Academia de Medicină, fiind, din punct de vedere istoric, între primele 4 foruri stiintifice europene după cele din Franţa, Italia şi Spania.
Legea de înfiinţare a fost promulgată de regele Carol al II-lea, prin Decretul Regal nr. 176, într-o perioadă în care România făcea pași importanți spre modernizare și progres științific. Acest fapt a fost posibil datorită eforturilor făcute de profesor doctor Daniel Danielopolu, una dintre cele mai strălucite minți ale medicinei românești care a devenit Secretar Permanent al Academiei până în anul 1948, când Academia de Medicină a fost desființată de regimul comunist. În anul 1969, prin Decret al Consiliului de Stat nr. 590, Academia a fost reînființată de către Consiliul de Miniștri. După anul 1989, Academia de Științe Medicale a fost reorganizată, iar în anul 2004, prin Legea nr. 264, și-a redobândit atribuțiile pe care le-a avut de la înființare, în 1935.
Articole asociate
Notă. Acreditarea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului al Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite), în calitatee de „Observator intern” la Alegerile prezidențiale din luna mai–2025 de către AEP (Autoritatea Electorală Permanentă)





Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).





- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…













1.jpg)
























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului







