Acasă Animale de companie (violență contra lor, tratament medical, alimentație) Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din...

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

Jurnalismul de investigație aduce în fața societății civile adevăruri ascunse, demască faptele de corupție, abuzurile de putere și fraudele pe care cei implicați încearcă să le țină secrete, oferind cetățenilor informațiile esențiale pentru a cere responsabilitate și transparență de la instituțiile statului. Cu alte cuvinte: Scoate la lumină rețele de criminalitate organizată, corupție, Funcționează ca un „câine de pază” (watchdog) al democrației, Ajută cetățenii să înțeleagă mecanismele ascunse ale diferitelor decizii care le afectează viața de zi cu zi, De multe ori, anchetele jurnalistice servesc drept punct de plecare sau catalizator pentru investigații oficiale derulate de procurori și instituții ale statului.

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”)

Așa cum am promis celor aproape 17.000 de cititori (până în prezent) care urmăresc serialul „Atac canin sângeros la Hărman” (Zona Metropolitană Brașov), pentru o transparență totală în dosarul contravențional Puiuțul Buck – Gabriel Ungureanu vă ținem la curent cu următoarea etapă care va avea loc la Judecătoria Brașov, unde partea vătămată va depune o „plăngere penală” contra „exemplarului (in)uman” Gabriel Ungureanu, stăpânul câinelui lup (de categ. II), sancționat numai cu un „averisment scris” care nici nu a fost comunicat victimei decât „verbal” și în urma unei cereri adresate Poliției din Hărman.

Către Poliția Hărman

Solicitarea copiei integrale a procesului-verbal de contravenție n011 din data 05.06.2006 conform căruia numitul „exemplarul (in)uman” Gabriel Ungureanu a fost sancționat contravențial

La data de 27 mai 2026, Puiuțul (cățelușul) „Buck” (în vârstă de aproape 2 ani), de talie mică, aflat în lesă și sub supravegherea proprietarului său pe domeniul public, a fost atacat și rănit grav („sângeros”, cu mai multe plăgi deschise) de către un câine aparținând numitului „exemplar (in)uman” Gabriel Ungureanu, domiciliat în comuna Hărman. Din verificările preliminare rezultă mai multe abateri de la legislația în vigoare: câinele a fost condus pe domeniul public fără zgardă, botniță și fără lesă de către un minor, pe bicicletă. Există suspiciuni că animalul nu era microcipat, nu era înregistrat în (Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân), nu avea asigurare de răspundere civilă și nici nu avea vaccinul antirabic efectuat.

Conform înștiințării din data de 06.06.2026 (expediată prin poștă la data de 11.06.20026 și ajunsă la Poșta Hărman în 16.06.2006), semnată de către agentul Oana Dorca nu rezultă că sus-numitul Gabriel Ungureanu și-a asumat plata cheltuielilor veterinare pentru tratamentul Puiuțului  Buck, și nici cuantumul exact al amenzii contravenționale aplicate și temeiul legal. Această recunoaștere este necesară pentru deschiderea unei acțiuni civile sau penale. Conform OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 27 alin. 1 și art. 31, partea vătămată, are dreptul să cunoscă actele dosarului. Procesul-verbal de constatare a contravenției se comunică în mod obligatoriu atât contravenientului, cât și părții vătămate. Mai mult, din înștiințare nu rezultă nici identitatea contravenientului. Potrivit art. 27 alin. 1 și art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, partea vătămată are dreptul de acces la procesul-verbal integral, care trebuie să cuprindă: numele și prenumele contravenientului, fapta reținută, articolul de lege aplicat și cuantumul exact al amenzii. Ținând cont că același câine lup a mai provocat o agresiune („nesângerooasă”) în ajunul Crăciunului din 2024 și că a fost implicat și în rănirea proprietarului cățelușului Buck, fapta prezintă un grad de pericol social sporit, ceea ce impune o sancțiune corespunzătoare. Cu atât mai mult cu cât, sus-numitul Gabriel Ungureanu a fost văzut recent în cartier cu câinele său lup („recidivst), în „libertate totală”, cu totală impunitate de către inginerul Gabriel Plătică (Manager Autonet), în timp ce se plimba cu bicicleta. Si asta după ce agentul  de Poliție Oana Dorca ne-a comunicat că „măsuri contravenționale” au fost luate contra acestuia !

Concluzie. Răspunsul transmis de Postul de Poliție Hărman nu respectă dispozițiile OG 2/2001 și nu asigură dreptul la informare al părții vătămate. Solicit comunicarea de urgență a copiei integrale a procesului-verbal de contravenție din data de 27.05.2026.

Anexă. Regimul de deținere al câinilor periculoși în România–situație de fapt și de drept

Cadrul legal. În România, regimul deținerii câinilor periculoși sau agresivi este reglementat prin OUG nr. 55/2002 privind regimul deținerii câinilor periculoși sau agresivi. Un câine de rasă „lup”, respectiv Ciobănesc german, Ciobănesc belgian etc., se încadrează la categoria a II-a–câini de pază și de apărare. Pe domeniul public, un câine din categoria a II-a trebuie să fie condus obligatoriu cu lesă și botniță. De asemenea, trebuie să fie microcipat și înregistrat în RECS (Registrul de Evidență al Câinilor cu Stăpân), vaccinat antirabic și acoperit de o asigurare de răspundere civilă. Însoțitorul trebuie să fie major.

Sancțiunile. Nerespectarea obligațiilor se sancționează contravențional cu amendă între 500 și 1.500 lei pentru fiecare abatere, în parte. Independent de amenda contravențională, proprietarul răspunde civil, conform art. 1.375 Cod civil, pentru repararea integrală a prejudiciului. Acesta include cheltuieli veterinare și daune morale, sumele acordate în practică fiind cuprinse între 3.000 și 10.000 lei.

Situația de fapt din data de 27.05.2026. La data de 27.05.2026, cățelușul „Buck”, aflat în lesă pe domeniul public, a fost atacat și rănit grav (cu plăgi dechise) de un câine lup aparținând numitului Gabriel Ungureanu, domiciliat în comuna Hărman, județul Brașov. Din verificări rezultă următoarele abateri: conducerea câinelui fără lesă și fără botniță de către un minor; lipsa dovezilor privind microciparea, înregistrarea în RECS, asigurarea de răspundere civilă și vaccinarea antirabică.

Nereguli în soluționarea plângerii de către Poliția Hărman. Din înștiințarea din data de 06.06.2026 a agentului de Poliție Oana Dorca din Hărman  nu rezultă:

  • Poziția numitului Gabriel Ungureanu cu privire la plata cheltuielilor veterinare
  • Cuantumul exact al amenzii contravenționale aplicate și temeiul legal. Conform OG nr. 2/2001, art. 27 alin. 1 și art. 31, în calitate de parte vătămată am dreptul să primesc copia integrală a procesului-verbal de contravenție. Documentul trebuie să cuprindă: numele și prenumele contravenientului, fapta reținută, articolul de lege și sancțiunea aplicată. Având în vedere că același câine a mai produs o agresiune („nesângeroasă”) în decembrie 2024 și că a fost rănit și proprietarul cățelului, fapta prezintă un grad de pericol social sporit.

Ca urmare, victima solicită comunicarea de urgență a copiei integrale, lizibile, a procesului-verbal de contravenție din data de 27.05.2026.

Răspunsul Agentului de Poliție Tudor Iulian

Așa cum rezultă din documentele Poliției Hărman, agentul de Poliție Oana Dorca care a instrumentat dosarul a fost cea care a și aplicat incorect („ilegal”) legea, dând contravenția de „Avertisment în scris” sus-numitului Gabriel Ungureanu, în loc să-i aplice o amendă contravențională „substanțială” (cel puțin, cele minime pentru fiecare abatrere). Dacă ar fi studiat cu atenție OUG 55/2002 (foarte vastă), ar fi trebuit să-și dea seama că faptele cumulate nu se incadrează în categoria de „avertisment”. Prin urmare, acesta din urmă riscă, tot conform legii, ca fapta lui să fie (re)calificată în infracțiune (delict) și astfel să devină subiectul (obiectul) unei „tranziții de fază” din starea de contravenient în cea de infractor.

În sfărșit, având în vedere cele menționate în procesul verbal de mai sus, agentul de poliție (din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Feldioara-Post Poliție Hărman) Tudor Iulian (care de altfel, și-a făcut datoria corect, conștiincios cu responsabilitate și profesionalism în timpul audierilor și redactărilor declarațiilor)  a comunicat „verbal” sancțiunea contravențională acordată sus-numitului Gabriel Ungureanu de „Avertisment în scris”, ori această decizie este o bătaie de joc la adresa victimei, având în vedere faptul că, conform OG 2/2001 art.2 și OUG 55/2002 amennzile „fără zgardă și botniță” și „fără lesă”, respectiv, faptul că „exemplarul canin” (de categ. 2) „este însoțit pe domeniul public de către un minor” sunt sancționate grav, pentru fiecare abatere de la lege, cu sume cuprinse între 500 Ron-1.500 Ron, iar „atacul cu vătămări coporale” se sancționează cu o amendă cuprinsă între 1.000 Ron-5.000 Ron (amendă maximă) în caz de recidivă. Într-un asemenea context, victima va solicita și întocmirea unui dosar penal pe numele sus-numitului Gabriel Ungureanu pentru că: 

  • Infracțiunea de „Neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin”: Conform Art. 11 din OUG 55/2002, dacă un câine periculos atacă și rănește un alt animal (sau o persoană), iar stăpânul (sau deținătorul) nu a luat măsurile de prevenire, fapta devine infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
  • Răspunderea pentru minor: Deținătorul câinelui este direct responsabil. Lăsarea unui câine periculos însoțit doar de un minor constituie deja o contravenție gravă pentru că conform legii, câinii periculoși din categoriile I și II pot fi conduși în spații publice doar de persoane care au vârsta minimă de 18 ani și capacitate deplină de exercițiu.

Dacă ținem cont și de faptul că în cazul de față, câinele lup era scos la „plimbare” de către băiatul stăpânului  minor pe  bicicletă, ceea ce l-a și pus în situația șocantă de a asista neputincios la atac, fapta prezintă circumstanțe agravante. Văzând stăpânul cățelușului plin de sânge, săracul copil s-a speriat și a fugit acasă, iar câinele l-a urmat (mai mult pentru faptul că Puiuțul Buck a reușit să scape din brațele victimei și a dispărut). Ne întrebăm, ce fel de părinte este învinuitul Gabriel Ungureanu și ce fel de educație face propriului său copil pe care îl pune în asemenea situații? Este ca și cum îți lași copilul să traverseze drumul public prin locuri nepermise și te miri că a fost a accidentat!

O altă circumstanță agravantă constă și în faptul că „exemplarul canin” al lui Gabriel Ungureanu este „recidivist” (pentru că în Ajunul Crăciunului 2024 a mai comis un atac „nesângeros” soldat cu maltratarea cățelușului Buck și o mușcătură superficială pe mâna dreaptă a stăpânului său, probabil pentru că atunci era însoțit de tatăl lui care, până la urmă, a reușit să-l stăpânească). Atunci învinuitul a cerut scuze și s-a manifestat, oarecum, omenește, plătind costurile la veterinar (pentru radiografie și tratament medical cu injecții contra durerilor) și prin urmare victima nu a depus plângere la Poliție, ca dovadă că nu este un „procesoman” și nici nu-și dorea o  „vecinătate” ostilă ei. 

(Re)amintim că, conform OUG nr. 55/2002 (privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi), neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin constituie infracțiune, iar fapta devine penală: Lăsarea unui câine din categoria a II-a (similar descrierii de „câine lup” agresiv încadrat juridic) fără zgadrdă si botniță, fără lesă și sub supravegherea unui minor care nu îl poate controla. În plus rănirea gravă a cățelușului (animalul de companie), agravează și mai mult situația. În dreptul românesc, animalele sunt asimilate, din punct de vedere civil, unor „bunuri”, dar beneficiază și de protecție specială. Conform Art. 1375 din Codul Civil, proprietarul câinelui agresiv este obligat să plătească toate cheltuielile medicale/veterinare necesare pentru salvarea și tratarea cățelușului rănit, plus eventuale daune morale stăpânului. 

În ceea ce îl privește pe sus-numitul Gabriel Ungureanu, trebuie să știe că, conform Art. 1 lit. b din OUG 55/2002, condițiile și modul în care a avut loc evenimentul, cu circumstanțele agravante asociate, îl transformă pe acesta într-o infracțiune directă, comisă de el, proprietarul adult. Pentru că în România legislația este extrem de strictă, iar proprietarul a încălcat cel puțin trei reguli de bază de natură penală. Art. 12 din OUG 55/2002, stipulează că nerespectarea interdicției de a încredința un câine periculos unui minor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală.

  • Proprietarul adult nu are voie sub nicio formă să lase câinele lup în grija unui minor de 14 ani pe domeniul public.
  • Legea obligă ca un câine de Categoria II să fie condus exclusiv de o persoană de minimum 18 ani, cu capacitate deplină de exercițiu.

Iar conform Art. 6 alin. (4) din aceeași ordonanță, accesul câinilor din Categoria II în locurile publice este permis numai dacă aceștia poartă zgardă, botniță și sunt ținuți în lesă. Având în vedere faptul că, câinele lup a provocat râni (cu plăgi deschise) fapta intră direct sub incidență penală, iar avertismentul în scris dat de către agentul de Poliție Oana Dorca este greșit aplicat. Este vorba de o „greșală profesională gravă”. Practic, ca și cum ar fi aplicat Teorema lui Pitagora, nu într-un trinughi dreptunghic, dar într-unul isocel sau/și într-un triunghi echilateral. Cu alte cuvinte, Gabriel Ungureanu, prin fapta comisă de către fiul său, își schimbă automat, statutul de contravenient într-unul de infractor, pentru că este autorul unor infracțiuni grave, iar justiția, într-un dosar penal, nu are cum, sub nicio formă, să-l achite. Ca exemplu, comiterea unei asemenea greșeli profesionale, în Franța, este studiată și analizată administrativ (intern) de către „Police de Police” (Poliția Polițiilor), adică IGPN (Inspecția Generală a Poliției Naționale), care poate remedia greșala și sancționa agentul de Poliție care a greșit.  

În plus, situația juridică conform căreia acest câine se află în recidivă (Art. 11 din OUG 55/2002), constituie circumstanțe agravante pentru că pune în evidență „reaua-credință” și „neglijență continuă”. Iar în acest context pedeapsa pentru infracțiunea de neluare a măsurilor de prevenire a atacului canin (Art. 11 din OUG 55/2002) se orientează spre maximul prevăzut de lege (până la 3 ani de închisoare), pentru că legislatorul consideră că fapta a fost comisă cu o neglijență gravă, repetată în timp.

Iar modul în care acesta continuă să-și lase liber (fără zgardă, botniță și lesă) câinele lui periculos de categ. II (semnalat de către martorul ing. Gabriel Plătică, vecin de cartier) chiar și după ce a primit un avertisment scris de la poliție, reprezintă o sfidare directă a legii și constituie un element agravant major [Art. 6 alin. (4), Art. 11 din OUG 55/2002]. În termeni juridici, este o manifestarea (indirectă) a „sentimentului de impunitate” iar această acțiune demonstrează și o tendință de intimidare (cu caracter psihologic) a victimei. Această atitudine sfidătoare  provoacă victimei o stare continuă de temere și stres, ceea ce justifică solicitarea unor daune morale substanțiale în instanță [Art. 1372 din Codul Civil].

Cu atât mai mult cu cât în urma atacului de o cruzime extremă, cățelușul Buck a rămas cu sechele psihice grave. Considerat un membru al familiei (profund integrat în familia victimei) și nu un „bun material”  trauma se manifestaă prin hipersensibilitate și teroare continuă (se sperie și tresare violent la orice zgomot ambiental, manifestă episoade de anxietate severă și refuză să mai părăsească spațiul de siguranță a locuinței fără insistență). Acest atașament profund justifică o sumă mult mai mare pentru daunele morale solicitate [Art. 1391 Cod Civil].

Într-un asemenea context, noi, jurnaliștii de investigație, ne punem aceași întrebarea: ce l-a determinat pe agentul de Poliție Oana Dorca din Hărman să ia această decizie? Incompetența, iresponsabilitatea și în special a primarului comunei Aurelian-Onoriu Velican sau corupția, cârdășia cu sus-numitul Gabriel Ungureanu? Chiar dacă „vinovatul” în luarea deciziei greșite este agentul de Poliție Oana Dorca, care a și semnat procesul verbal prin P/O în numele agentului șef principal de Poliție Nicoale Agapie, acestuia i-a cauzat, în mod indirect, un prejudiciu moral și de imagine.

În sfârșit, nu prea știm nici care este rolul primarului Aurelian-Onoru Velican care tace mâlc ascuns în bârlogul lui de la primărie și nu este capabil să asigure siguranta cetățeanului din comuna sa, cu toate că după alegeri făcea promisuni (lozinci) care acum le discreditează și pun în evidență o crasă ipocrizie. Mai ales dacă ținem cont de faptul  că după evenimentul dramatic, stăpânul (stăpâna) cățelușului Buck nu-l poate plimba pe acesta (de 3 ori/zi) decăt înarmat(ă) cu o bâtă de basseball, pentru a evita, eventual, un nou atac, care ar putea fi și mai dramatic. Este inadmisibil și  inuman ca locuitor al comunei Hărman să fii terorizat psihic, astfel, de peste o lună și jumătate!

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

Notă. Materiale spre publicare sunt pregatite și pentru presa franceză de prim rang (internațional): Le Parisien și Le Monde.

Jurnalul Bucureștiului–Directia și Redacția Jurnalului Bucureștiului

Google Scholar 

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), French director & Chief editor at Journal of Bucharest–Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien” (French-Romanian academic, cultural–educational and scientific publication) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights (OADO–United Nations), Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of UZPR (Union of Professional Journalists of Romania), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest), fost atașat (corespondent) de presă francez (timp de două decenii al Poliției Capitalei)

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Romanian Police Press – „Bucharest Metropolitan Police Journal 955”. Criminal investigations (2000 – 2008), correspondent (press attached) Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalism, France)

Romanian Police Press – Bucharest Metropolitan Police Magazine (Review) & IPA (International Police Journal). Criminal Investigations (2008 – 2019), correspondent (press attached) Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalism, France)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro.

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Articolul precedentCând sistemul nu mai vede omul – lecțiile experimentului Rosenhan. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Articolul următor„Axa” Isaccea-Babadag – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio - judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/, profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică,teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări (științifice) de investigații jurnalistice în domeniul marii criminalițăți (crimă organizată), care, în mai multe dosare criminale (de mare anvergură) au contribuit la restabilierea adevărului istoric. Motto preferat: „Pe mine mă puteţi arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteţi distruge. Secolele viitoare mă vor înţelege şi mă vor preţui” ! (Giordano Bruno-Filippo Bruno, erudit filozof, teolog, umanist, matematician, poet și teoretician al universului, italian, ars pe rug pe 17 februarie 1600 în Piața Campo dei Fiori la Roma, pentru concepția sa panteistă și ideile sale eretice despre univers - ca precursor al teoriei heliocentrice)]. https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator alături de profesorul Florian Colceag, expert internațional în gifted educational IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), celebrele și prestigioasele concursuri Centrale-Supélec,Mines Ponts,HEC,ESSEC,ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România). Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc.–în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române.  Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO–Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins, pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice, cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). A fost și este implicat activ în dosare criminale internaționale majore, numele lui apărând în mai multe cărți la „mulțumiri”, alături de cei mai mari jurnaliști de investigație, pentru contribuțiile sale la restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale. Un exemplu este cazul cvadruplului asasinat Leprince, tratat în cartea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas, intitulată „Ils ont volé ma vie”. Thomas Csinta este și autorul prestigioasei lucrări „Împreună Contra Pedepsei cu Moartea”, care nu este doar o carte de sine stătătoare–publicată într-un volum de mare anvergură, cu cca 3.300 de pagini în format aproape A4–ci reprezintă și o amplă serie de investigații, cronici jurnalistice și eseuri de cercetare publicate în format serial, pe mai multe părți și capitole, în Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică cu caracter academic) unde acesta deține funcția de director și redactor-șef. Această lucrare colectează corespondențele, analizele criminologice și rapoartele sale de la marile congrese internaționale dedicate abolirii pedepsei capitale. Pilonii principali ai operei sunt: 1. Monitorizarea Congreselor ECPM–Structura de bază a textelor urmărește activitatea organizației internaționale franceze ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort/Together Against the Death Penalty). Autorul a documentat și analizat dezbaterile de la congresele mondiale și regionale organizate la Strasbourg, Paris, Geneva, Oslo sau Berlin, la care a participat ca invitat. 2. Analiza juridică și criminologică–În calitate de jurnalist de investigații criminale, autorul abordează contextul aboliționist global, prezentând rezoluțiile internaționale, actele finale ale summiturilor–cum a fost „Actul Final de la Oslo” sau cele de la Paris, Bruxelles ori Berlin–și conflictul ideologic dintre susținătorii pedepsei cu moartea și apărătorii drepturilor omului. 3. Studiile de caz (Erorile judiciare)–În cadrul acestei serii, Csinta investighează cazuri celebre de condamnați la moarte, utilizând expertiza sa în jurnalismul de investigație penală. Un accent deosebit este pus pe românii Ionuț-Alexandru Gologan, Daniel-Ionel Țurcan și Marian-Laurenţiu Peity (condamnați la moarte în Malaezia), și pe francezul Serge-Areski Atlaoui (condamnat la moarte în Indonezia), cazuri intens analizate în articolele sale 4. Metodologia științifică–Ca profesor și cercetător în modelizare matematică aplicată în științele sociale, recunoscut în Franța și România pentru cercetările sale din sfera comportamentului infracțional (criminal), el folosește analiza structurală pentru a demonta eficiența pedepsei capitale, arătând că aceasta nu are un efect real de descurajare a criminalității.

57 COMENTARII