Acasă Animale de companie (violență contra lor, tratament medical, alimentație) „Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui...

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

 

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

În afară de scațiunea administrativă care poate fi solicitată contra unui agent de Poliție, pe cale ierarhică pentru încălcarea gravă a atribuțiilor de serviciu și aplicarea neconformă a legii, ceea ce constituie o abatere gravă de la normele și regulile de conviețuire socială în cadrul unei cumități, acesta poate fi sancționat și pentru abuz în serviciu, reglementat de Codul Penal al României (CPR) și de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Iată cum sunt sancționate aceste fapte:

  • Sancțiunea penală (Abuzul în serviciu) este incriminat de Art. 297 din Codul Penal. Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor, își îndeplinește defectuos atribuțiile sau nu le îndeplinește, cauzând o pagubă sau o vătămare a drepturilor legitime, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
  • Sancțiunea disciplinară. Conform Art. 58 din Statutul polițistului, încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu atrage cercetarea disciplinară. Sancțiunile pot include: a) Mustrare scrisă, b) Diminuarea salariului, c) Amânarea promovării, d) Trecerea într-o funcție inferioară, e) Destituirea din poliție.
Acțiunea poate fi considerată abuz în serviciu dacă un funcționar public sau o persoană ce exercită o însărcinare de interes public își încalcă atribuțiile și provoacă o pagubă ori aduce vătămări drepturilor unei persoane. Totuși, trebuie îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de Noul Cod Penal actualizat. Pentru a fi încadrată la infracțiunea de abuz în serviciu, situația trebuie să îndeplinească următoarele condiții conform art. 297 din Codul Penal:
  • Fapta este comisă de un funcționar public
  • Persoana în cauză nu a îndeplinit un act prevăzut de lege sau l-a îndeplinit în mod defectuos
  • A fost încălcată o lege, ordonanță sau alt act normativ cu putere de lege
  • Fapta a cauzat o pagubă certă sau o vătămare a drepturilor/intereselor legitime ale unei persoane.

Într-un asemenea context, în ceea ce privește decizia agentului de poliție Oana Dorca, de la Poliția Hărman este o greșală profesională gravă, un abuz în serviciu (infracțiune comisă de un funcționar public care își îndeplinește atribuțiile în mod defectuos sau nu le îndeplinește deloc, cauzând o pagubă sau vătămând drepturile și interesele legitime ale unei persoane),  pentru că  atacul sângeros al câinelul lup al numitului Gabriel Ungureanu (lăsat liber, fără zgardă, fără botniță și fără lesă sub supravegherea fiului său în vârstă de 14 ani) nu este o contravenție dar o infracțiune, deci are caracter penal. Prin urmare, victima sa a depus o Plângere ierarhică pentru anularea sancțiunii contavenționale „Avertisment în scris” acordată de către agentul de poliție Oana Dorca numitului Gabriel Ungureanu conform procesului verbal (PV) nr.11/05.06.2026, de la Poliția Hărman în cadrul lucrării (petiției) cu nr.811931 din 28.05.2026 la IJP Brașov, al cărui dosar de contravenție urmează să „sufere o tranziție de fază” din starea de „gregare lichidă” (contravenție) în cea „solidă”, adică de infracțiune.  
Normele legale care contrazic decizia agentului de poliție sunt:
  • Accesul interzis fără botniță și lesă. Conform OUG nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, accesul câinilor din categoria a II-a în locurile publice este permis numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținuți în lesă. Mai mult, persoana care îi plimbă trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani. 
  • Atacul canin ca infracțiune. Conform aceleiași ordonanțe, neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin constituie infracțiune și se pedepsește chiar cu închisoare, în anumite cazuri. 
  • Răspunderea penală și civilă. Deoarece Buck a suferit plăgi deschise și a necesitat intervenție medicală, stăpânul minorului este direct responsabil pentru acoperirea tuturor cheltuielilor veterinare și i se poate deschide un dosar penal pentru „neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unui animal”.
Mai mult, în contextul legislației din România, recidiva (repetarea faptei de către proprietarul câinelui) schimbă radical datele problemei, atât din punct de vedere contravențional, cât și penal.

Din punct de vedere penal (Dacă câinele mai atacă)

Dacă câinele lup respectiv (al aceluiași proprietar) mai comite un atac, proprietarul nu mai poate invoca o „simplă greșeală”.

  • Dosar penal direct. Conform Art. 18 lit. a) din OUG nr. 55/2002, rănirea unui animal domestic constituie o infracțiune iar proprietarul riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală pentru neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin.

Din punct de vedere contravențional (Dacă este prins din nou liber)

  • Amenda este obligatorie. Conform legii contravenționale (OG nr. 2/2001), agentul constatator aplică avertismentul doar pentru fapte cu o gravitate redusă și de regulă aflate la prima abatere. În caz de recidivă polițist trebuie să aplice amenda maximă.
  • Cuantumul amenzilor. Pentru lipsa botniței/lesei și plimbarea de către un minor a unui câine de Categoria a II-a, amenzile sunt cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.

Pentru o transparență totală în privința derulării evenimentului în dosarul „Atac canin sângeros la Hărman” redăm plângerea ierarhică depusă contra agentului de Poliție din Hărman Oana Dorca.

Nota redacției. Abuzul în serviciu al agentului de Polițe Oana Dorca din Hărman poate datora fie unei pregătiri precare și necorespunzătoare (deci lipsă de profesionalism) în materie de soluționare a cazururilor complexe, fie ca urmare a unei cârdășii cu învinuitul din dosar Gabriel Ungureanu, care în declarația lui sustine (într-o declarație mincinoasă) că: 

  • „exemplarul” lui canin lup, avea lesă dar copilul lui (minor) l-a scăpat din mână, ceea ce este fals și contrazis de martori. Gabriel Ungureanu, conform victimei și martorilor minte și induce poliția și justiția în eroare! Câinele lui, cum spune și victima, era fără lesă, fără zgardă și fără botniță, iar copilul îl însotea pe bicicletă. Ceea ce este contrar legii. Pe de altă parte, tot legea, prevede, întocami, că însoțirea unui câine lup (de categori 2) de către un major este obligatoriu, pentru ca în caz de atac acesta să poată interveni cu eficacitate. Cu alte cuvinte, minorul, conform legii nu avea ce căuta la locul evenimentului. În plus, faptul că minorul ar fi scăpat câinele nu este o scuză în fața autorităților polițienești și judiciare, iar faptul că stăpânul se afla în stare de recidivă, agravează considerabil situația, în cazul în care atacul asupra cățelului a fost sângeros.
  • după atac, victima s-a deplasat la domiciliul lui și a băutut la poartă și în mașină, iar copilul s-ar fi speriat. Învinuitul Gabriel Ungureanu minte din nou, pentru că minorul a rămas „șocat” când a văzut cele întâmplate, adică mâinile victimei și fața pătate de sânge, ca de altfel și martorii prezenți la fața locului. Ăsta era motivul pentru care era speriat. De fapt, după eveniment a și fugit acasă, a încuiat câinele lup în cușca sa metalică și s-a ascuns în casă, de frică, pentru ceea ce a făcut, fiind lăsat nesupravegheat. Este adevărat că victima (mare iubitor de animale) a făcut un atac de panică și s-a dus acasă la Gabriel Ungureanu. A sunat la poartă, dar soneria nu funcționa. A bătut la poartă ca să se facă auzit și să încerce o înțelegere pe cale amiabilă, cum s-a întâmplat și prima dată în 2024. Nu a răspuns nimeni. A încercat să declanșeze alarma de la mașină, ridicând prelata și atingănd mașina. Fără niciun rezultat. Între timp a iesit mama lui care a spus că „Gabriel” nu este acasă și nici nu știe unde este. Oare Gabriel Ungureanu mințind și punând copilul său să mintă, ce fel de educație vrea să-i ofere acestuia?
  • există mulți copii din generația minorului care locuiesc în cartier și îl cunosc bine pe acesta (fiind chiar și colegi de școală cu el) care au asistat la eveniment și care știu că el își plimbă câinele, în totdeauna, liber în totală impunitate. Nu înțeleg, cum își poate permite „luxul” un părinte, în particular Gabriel Ungureanu, de a-și orienta copilul către delincvența juvenilă? Ce răspuns are acesta pentru Protecția Copilului? Doar în mmentul în care acesta l-a scos câinele lup în stradă a și permis fiului său încălcarea unei set de articole din OUG 55/2002, chiar dacă „exemplarul său canin”, de altfel, „recidivist” nu ar fi comis niciun fel de atac. 
  • Ceea ce a făcut „exemplarul (in)uman” Gabriel Ungureranu este de fapt ca si cum, după ce ești un părinte iresponsabil și îți lași copilul să traverseze strada neregulamentar  (în loc nepermis), ulterior, îl acuzi pe șoferul care ți-a accidentat copilul!
Articolul precedentDr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Calendar cu zile și săptămâni Eco” – Partea 1 (Ianuarie – Iunie) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)
Articolul următorProfesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Artistul, rușinica și reîntoarcerea prădătorilor sexuali” (Cluj24) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio - judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/, profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică,teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări (științifice) de investigații jurnalistice în domeniul marii criminalițăți (crimă organizată), care, în mai multe dosare criminale (de mare anvergură) au contribuit la restabilierea adevărului istoric. Motto preferat: „Pe mine mă puteţi arde, dar adevărul spuselor mele nu-l puteţi distruge. Secolele viitoare mă vor înţelege şi mă vor preţui” ! (Giordano Bruno-Filippo Bruno, erudit filozof, teolog, umanist, matematician, poet și teoretician al universului, italian, ars pe rug pe 17 februarie 1600 în Piața Campo dei Fiori la Roma, pentru concepția sa panteistă și ideile sale eretice despre univers - ca precursor al teoriei heliocentrice)]. https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator alături de profesorul Florian Colceag, expert internațional în gifted educational IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), celebrele și prestigioasele concursuri Centrale-Supélec,Mines Ponts,HEC,ESSEC,ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România). Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc.–în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române.  Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO–Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins, pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice, cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). A fost și este implicat activ în dosare criminale internaționale majore, numele lui apărând în mai multe cărți la „mulțumiri”, alături de cei mai mari jurnaliști de investigație, pentru contribuțiile sale la restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale. Un exemplu este cazul cvadruplului asasinat Leprince, tratat în cartea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas, intitulată „Ils ont volé ma vie”. Thomas Csinta este și autorul prestigioasei lucrări „Împreună Contra Pedepsei cu Moartea”, care nu este doar o carte de sine stătătoare–publicată într-un volum de mare anvergură, cu cca 3.300 de pagini în format aproape A4–ci reprezintă și o amplă serie de investigații, cronici jurnalistice și eseuri de cercetare publicate în format serial, pe mai multe părți și capitole, în Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică cu caracter academic) unde acesta deține funcția de director și redactor-șef. Această lucrare colectează corespondențele, analizele criminologice și rapoartele sale de la marile congrese internaționale dedicate abolirii pedepsei capitale. Pilonii principali ai operei sunt: 1. Monitorizarea Congreselor ECPM–Structura de bază a textelor urmărește activitatea organizației internaționale franceze ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort/Together Against the Death Penalty). Autorul a documentat și analizat dezbaterile de la congresele mondiale și regionale organizate la Strasbourg, Paris, Geneva, Oslo sau Berlin, la care a participat ca invitat. 2. Analiza juridică și criminologică–În calitate de jurnalist de investigații criminale, autorul abordează contextul aboliționist global, prezentând rezoluțiile internaționale, actele finale ale summiturilor–cum a fost „Actul Final de la Oslo” sau cele de la Paris, Bruxelles ori Berlin–și conflictul ideologic dintre susținătorii pedepsei cu moartea și apărătorii drepturilor omului. 3. Studiile de caz (Erorile judiciare)–În cadrul acestei serii, Csinta investighează cazuri celebre de condamnați la moarte, utilizând expertiza sa în jurnalismul de investigație penală. Un accent deosebit este pus pe românii Ionuț-Alexandru Gologan, Daniel-Ionel Țurcan și Marian-Laurenţiu Peity (condamnați la moarte în Malaezia), și pe francezul Serge-Areski Atlaoui (condamnat la moarte în Indonezia), cazuri intens analizate în articolele sale 4. Metodologia științifică–Ca profesor și cercetător în modelizare matematică aplicată în științele sociale, recunoscut în Franța și România pentru cercetările sale din sfera comportamentului infracțional (criminal), el folosește analiza structurală pentru a demonta eficiența pedepsei capitale, arătând că aceasta nu are un efect real de descurajare a criminalității.