








În afară de scațiunea administrativă care poate fi solicitată contra unui agent de Poliție, pe cale ierarhică pentru încălcarea gravă a atribuțiilor de serviciu și aplicarea neconformă a legii, ceea ce constituie o abatere gravă de la normele și regulile de conviețuire socială în cadrul unei cumități, acesta poate fi sancționat și pentru abuz în serviciu, reglementat de Codul Penal al României (CPR) și de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Iată cum sunt sancționate aceste fapte:
- Sancțiunea penală (Abuzul în serviciu) este incriminat de Art. 297 din Codul Penal. Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor, își îndeplinește defectuos atribuțiile sau nu le îndeplinește, cauzând o pagubă sau o vătămare a drepturilor legitime, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
- Sancțiunea disciplinară. Conform Art. 58 din Statutul polițistului, încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu atrage cercetarea disciplinară. Sancțiunile pot include: a) Mustrare scrisă, b) Diminuarea salariului, c) Amânarea promovării, d) Trecerea într-o funcție inferioară, e) Destituirea din poliție.
- Fapta este comisă de un funcționar public
- Persoana în cauză nu a îndeplinit un act prevăzut de lege sau l-a îndeplinit în mod defectuos
- A fost încălcată o lege, ordonanță sau alt act normativ cu putere de lege
- Fapta a cauzat o pagubă certă sau o vătămare a drepturilor/intereselor legitime ale unei persoane.
- Accesul interzis fără botniță și lesă. Conform OUG nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi, accesul câinilor din categoria a II-a în locurile publice este permis numai dacă aceștia poartă botniță și sunt ținuți în lesă. Mai mult, persoana care îi plimbă trebuie să aibă vârsta minimă de 18 ani.
- Atacul canin ca infracțiune. Conform aceleiași ordonanțe, neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin constituie infracțiune și se pedepsește chiar cu închisoare, în anumite cazuri.
- Răspunderea penală și civilă. Deoarece Buck a suferit plăgi deschise și a necesitat intervenție medicală, stăpânul minorului este direct responsabil pentru acoperirea tuturor cheltuielilor veterinare și i se poate deschide un dosar penal pentru „neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unui animal”.
Din punct de vedere penal (Dacă câinele mai atacă)
Dacă câinele lup respectiv (al aceluiași proprietar) mai comite un atac, proprietarul nu mai poate invoca o „simplă greșeală”.
- Dosar penal direct. Conform Art. 18 lit. a) din OUG nr. 55/2002, rănirea unui animal domestic constituie o infracțiune iar proprietarul riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală pentru neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin.
Din punct de vedere contravențional (Dacă este prins din nou liber)
- Amenda este obligatorie. Conform legii contravenționale (OG nr. 2/2001), agentul constatator aplică avertismentul doar pentru fapte cu o gravitate redusă și de regulă aflate la prima abatere. În caz de recidivă polițist trebuie să aplice amenda maximă.
- Cuantumul amenzilor. Pentru lipsa botniței/lesei și plimbarea de către un minor a unui câine de Categoria a II-a, amenzile sunt cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.
Pentru o transparență totală în privința derulării evenimentului în dosarul „Atac canin sângeros la Hărman” redăm plângerea ierarhică depusă contra agentului de Poliție din Hărman Oana Dorca.


Nota redacției. Abuzul în serviciu al agentului de Polițe Oana Dorca din Hărman poate datora fie unei pregătiri precare și necorespunzătoare (deci lipsă de profesionalism) în materie de soluționare a cazururilor complexe, fie ca urmare a unei cârdășii cu învinuitul din dosar Gabriel Ungureanu, care în declarația lui sustine (într-o declarație mincinoasă) că:
- „exemplarul” lui canin lup, avea lesă dar copilul lui (minor) l-a scăpat din mână, ceea ce este fals și contrazis de martori. Gabriel Ungureanu, conform victimei și martorilor minte și induce poliția și justiția în eroare! Câinele lui, cum spune și victima, era fără lesă, fără zgardă și fără botniță, iar copilul îl însotea pe bicicletă. Ceea ce este contrar legii. Pe de altă parte, tot legea, prevede, întocami, că însoțirea unui câine lup (de categori 2) de către un major este obligatoriu, pentru ca în caz de atac acesta să poată interveni cu eficacitate. Cu alte cuvinte, minorul, conform legii nu avea ce căuta la locul evenimentului. În plus, faptul că minorul ar fi scăpat câinele nu este o scuză în fața autorităților polițienești și judiciare, iar faptul că stăpânul se afla în stare de recidivă, agravează considerabil situația, în cazul în care atacul asupra cățelului a fost sângeros.
- după atac, victima s-a deplasat la domiciliul lui și a băutut la poartă și în mașină, iar copilul s-ar fi speriat. Învinuitul Gabriel Ungureanu minte din nou, pentru că minorul a rămas „șocat” când a văzut cele întâmplate, adică mâinile victimei și fața pătate de sânge, ca de altfel și martorii prezenți la fața locului. Ăsta era motivul pentru care era speriat. De fapt, după eveniment a și fugit acasă, a încuiat câinele lup în cușca sa metalică și s-a ascuns în casă, de frică, pentru ceea ce a făcut, fiind lăsat nesupravegheat. Este adevărat că victima (mare iubitor de animale) a făcut un atac de panică și s-a dus acasă la Gabriel Ungureanu. A sunat la poartă, dar soneria nu funcționa. A bătut la poartă ca să se facă auzit și să încerce o înțelegere pe cale amiabilă, cum s-a întâmplat și prima dată în 2024. Nu a răspuns nimeni. A încercat să declanșeze alarma de la mașină, ridicând prelata și atingănd mașina. Fără niciun rezultat. Între timp a iesit mama lui care a spus că „Gabriel” nu este acasă și nici nu știe unde este. Oare Gabriel Ungureanu mințind și punând copilul său să mintă, ce fel de educație vrea să-i ofere acestuia?
- există mulți copii din generația minorului care locuiesc în cartier și îl cunosc bine pe acesta (fiind chiar și colegi de școală cu el) care au asistat la eveniment și care știu că el își plimbă câinele, în totdeauna, liber în totală impunitate. Nu înțeleg, cum își poate permite „luxul” un părinte, în particular Gabriel Ungureanu, de a-și orienta copilul către delincvența juvenilă? Ce răspuns are acesta pentru Protecția Copilului? Doar în mmentul în care acesta l-a scos câinele lup în stradă a și permis fiului său încălcarea unei set de articole din OUG 55/2002, chiar dacă „exemplarul său canin”, de altfel, „recidivist” nu ar fi comis niciun fel de atac.
- Ceea ce a făcut „exemplarul (in)uman” Gabriel Ungureranu este de fapt ca si cum, după ce ești un părinte iresponsabil și îți lași copilul să traverseze strada neregulamentar (în loc nepermis), ulterior, îl acuzi pe șoferul care ți-a accidentat copilul!
Pe de altă parte, dacă invinuitul Gabriel Ungureanu minte poliția și justiția română împreună cu fiul său s-ar putea ca victima să spună adevărul și să-și schimbe declarația în care, pentru protejarea câinelulu lup, a susținut că acesta ar fi vrut să-l rănească doar pe cățelușul Buck. În realitate însă, acest lucru nimeni nu știe și nici nu poate fi confirmat de martori, pentru că, câinele lup a sărit la victimă când acesta avea cățelușul în brate. Context în care nu a fost rănit decât superficial (ca și în data de 24.12.2024) pentru că micuțul a fost în postura de „scut”. Iar în acest caz este vorba de o infracțiune deosebit de gravă, și prin urmare acțiunea penală a poliției contra lui Gabriel Ungureanu nu mai poate fi „blocată” cu articole de lege ocolitoare și interpretabile.

Notă. Materiale spre publicare sunt pregatite și pentru presa franceză de prim rang (internațional): Le Parisien și Le Monde.
Jurnalul Bucureștiului–Directia și Redacția Jurnalului Bucureștiului



Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), French director & Chief editor at Journal of Bucharest–Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien” (French-Romanian academic, cultural–educational and scientific publication) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights (OADO–United Nations), Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of UZPR (Union of Professional Journalists of Romania), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest), fost atașat (corespondent) de presă francez (timp de două decenii al Poliției Capitalei)


Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro.

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)




- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






















