Acasă Evenimente Atena, frumoasa mea…(Corespondență de la Dr. Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, medic, Grecia – Atena)

Atena, frumoasa mea…(Corespondență de la Dr. Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, medic, Grecia – Atena)

65
0

Frumoasă Atenă și dragă mie… așa împodobită am să te văd de vreo 10 ani și mai bine, de dinainte de criză, când se zicea că erai printre cele mai frumoase capitale împodobite din Europa, ba chiar și prima într-un an, având cel mai înalt și mai frumos brad împodobit! Zilele de Crăciun erau pe-atunci un basm pe care locuitorii, familiile alături de copiii lor, părinți, bunici, toți, cu mici cu mari, se plimbau pe aleele cu pomii împodobiți, sub cortinele de lumini colorate, stele și îngerași, pline de Moși Crăciuni în toate piețele bogat ornamentate, printre căsuțele de lemn pline cu fel de fel de dulciuri, visate și nevisate, printre carusele și mici chioșcuri cu jucării și alte minunății ce-ți furau privirile și-ți ușurau portofelul fireste, neștiind ce să mai cumperi dar… merita, că altceva mai frumos nici că-ți puteai închipui !

O forfotă de du-te vino, mașini, claxoane, strigăte și râsete de bucurie, de fericire, copiii cu fețișoarele îmbujorate de surprize fel de fel, perechi-perechi de mână, mai îndrăgostiți ca oricând, bunici fericiți că-și vedeau odraslele și nepoții, toți petrecând împreună aceste minunate zile de sărbătoare, fiecare trăindu-și basmul lui într-o reverie ce-ți încânta sufletul și-ți încălzea inima. În anii de criză economică, brusc… toate au încetat ! De zece ani vedem străzile sărăcăcios împodobite sau chiar deloc. Criza, cum ai spune ciuma! Plimbarea în centrul Atenei nu mai avea farmecul de altadată, basmul rupându-se in mii de bucățele și duse „pe aripile vântului” și-ale trecutului. Doar pe căteva străzi mai centrale, atârnau de copaci câteva plângărețe șiruri de lampioane, piețele, drumurile altădată ce-ți furau ochii de iluminație, pănă anul trecut le-a mâncat întunecimea. Frumoasa mea Atenă, a fost înghițită de întuneric, plină de refugiați care își așteptau pe la colțuri victimele să le fure.

Nici pomi de iarnă, nici Moși Crăciuni să impartă dulciuri la copii, să faca cu ei fotografii, mai nimic. Doar hoții circulau și-ți dădeau târcoale. Sărăcia impusă de UE, ne-a pus la pământ, noi, aici, fiind primii cobai de experiență, că doar nu era numai Elláda cu datorii economice, toate statele au, chiar cu economii puternice sunt îndatorate până-n măduvă, însă Elláda trebuia să plece capul și să tragă din jug, nu atât pentru datoriile poporului ei, ci plătind și pe cele impuse de Germania ca să-și refacă propria-i economie distrusă de războiul ce singură l-a provocat și întreținut, tot birul adunat în anii crizei fiind pentru susținerea băncilor germane și-ale altora, cu căștiguri imense ! Pentru asta poporul grec a fost îngenuncheat ani de-a randul, plătind cu vârf și îndesat rămănand tot îndatorat, că cine altă țară a putut să-și plăteasca datoriile cu care a fost subjugată? Doar una: Romania. De cine ? De Ceaușescu, singurul conducător din lume care a vrut și plătit până la ultimul cent, nu o dată, ci de două ori sancționat, pentru că le-a plătit înainte de termen și FMI  iși pierdea procentele.

Nu se vor ca statele să fie libere, de sine stătătoare ci, dependente bugetar, la cheremul marilor puteri. Place sau nu unora ce vor citi, Ceaușescu a ramas în istoria lumii ca fiind singurul conducător în lume care a bătut pumnul în masă la Brouxelles, spunând că vrea ca Romania să fie un stat suveran și indepedent. A avut multe kg de curaj s-o facă atunci, în timp ce alții azi tremură și se apleacă de mijloc până la genunchi și de asta nimeni nu poate spune contrariul.

Meritul acesta, chiar de-ar fi singurul, trebuie să i-l recunoaștem după atâția ani, că în lumea-ntreagă îi este recunoscut, chiar daca e denumit „dictator”! Da, poate a fost un dictator, dar și mare patriot în politica externă cel puțin, cu mari viziuni, nu s-a căciulit la mai marii lumii, ce și azi miraculos, aceiași fiind, mai există și ne subjugă, n-a vândut nimic la străini și țara a lasat-o și întreagă și neîndatorată și la un nivel economic înalt, bine organizată, că daca nu se distrugea totul prin delăsare, poate astăzi ar fi fost în vârful Europei, cum ziceau unii analiști străini și nu la coadă. Într-adevăr, politica lui externă a fost la inălțime, demnă și-o spun acum, că-i ziua asta neagră, o gaură în istoria neamului, când și el a fost împușcat și foarte mulți oameni tineri s-au sacrificat pentru o viață mai bună-n viitor. Închid paranteza, pentru că îmi place să cred că aceste două țări, România – Elláda au avut și au multe trăsături comune, începând de la originea lor tracă, de-a lungul timpului istoriile lor s-au împletit și cele două popoare, amândouă,  știu ce-nseamnă căldura și ospitalitatea, aici trăind azi foarte mulți români, precum greci altădată, unii cu drepturi și poziții sociale înalte, făcând cinste neamului.

Dar să revin la draga mea Atenă, oropsită, jecmănită și săracită azi, cu magazinele-i închise încă de dinainte, criza asta economică făcând ravagii, plină de șomeri, de oameni fără acoperiș, ce dorm în cutii prin parcuri, la colțuri, sub poduri, prin stații de metrou și de „refugiați” ce fură, violează, ameniță și injunghie pentru ceva bani, îți golesc casa la care ai muncit o viață, mare parte nerespectând nici faptul ca li s-a întins o mână de salvare, nici că li s-a deschis o poartă de intrare, nici că li s-a dat tot ce era necesar pentru un trai, cât de cât mai bun, de multe ori fiind mult mai susținuți decât înseși parte din populația neajutorată greaca ce limnează pe drumuri. Apoi, a venit și Pandemia Covid -2019, astfel că o particulă microscopică apărută clandestin, la cel mai potrivit moment, parcă din cer cazută, să îngenuncheze lumea-ntreagă, scufundând tările și țara asta într-un abis, într-un coșmar. Atena a devenit mai tristă ca niciodată, toate magazinele cu lanțuri grele, lacăte și obloanele trase, străzi și mai pustii, oamenii închiși în coliviile lor, într-atât că nici câinii vagabonzi nu mai există, au murit de foame… o Atenă pustie, de la 9 seara, hai, 10 acum, de Crăciun, nimeni să mai circule pe stradă, nimic nu mai auzi, nimic să vezi, un pustiu care te apasă pe suflet… și tu, rămânând închis în propria-ți carcera, de voie, de nevoie. Într-un cuvânt: Carantină, Boală, Frică, Moarte, Pustiu, Singurătate, Deznădejde daaaa, și Vaccinul, eram să uit, o… luminiță în zare? D-zeu știe !

Dar… uite, că primarul a avut grijă ca de sărbători, să facă o Atenă de basm, așa cum ochii noștri demult n-au mai văzut-o, să se mai bucure puțin omenirea în pandemia ce ne-a copleșit. O să-mi spuneți poate : „păi trebuie să fii fericită și să te bucuri, ești într-un oraș minunat, scăldat de culorile lampioanelor, plin de viață, vei avea un Craciun minunat ”! Și totuși… Ce Atenă vedeți voi, tot așa o văd și eu, numai din poze adică.Aici e de râs într-adevăr. N-o pot vedea, că nelocuind în centru, deci nu în perimentrul meu unde am voie să ies puțin pentru strictul necesar, precum cățelușii, adică o dusă și-o venită, după ceas, cu toate documentațiile în buzunar, nedepășind ora, n-am dreptul să mă găsesc în centrul orașului, pe care de fiecare dată-l vizitam de Crăciun.

Nu pot vedea aceste minunății, la antipod existând cu zecile mașininile poliției rânduite să te blocheze, sutele de milițieni se revarsă pe străzile ei oprind orice mașină ce trece, orice mașină cu mai mulți de 2 oameni înăuntru, mii de controale, mii de amenzi și comenzi de-a te îndepărta cât mai repede, șa că… Stai acasă! O întrebare aș avea de făcut eu primarului, de-altfel un tânăr politician plin de entuziasm, sigură fiind că a vrut să aduca puțină ambianță lumii ăsteia descurajate: de ce atâta frumusețe acum, nu-i degeaba ? Pentru cine-anume când omul nu se poate mișca liber, nu se poate bucura, închis in colivia lui ? Nu-i un cost fără prea mare folos? Ieșind din carantina ce ține de-o lună și jumătate, (ce se poate prelungi chiar până la sfârșitul lui martie, după cum se aude), Atena-și va trage cortinele-i sărbătorești și va întra în cele de fiecare zi, deci am pierdut și-aceste sărbători, și cine știe și câte altele. N-am alte cuvinte de spus, în situația tragică în care se găsește toată omenirea, decât să vă urez  sărbatori fericite tuturor.

Un Crăciun și un An nou cât mai fericit tuturor, Moș Crăciun pe care-l așteptăm cu mic, cu mare, să ne aducă sănătatea și vindecarea trupului și-al sufletului nostru, atât de zdruncinat azi, că nici nu știm ce ne-o aștepta pe ziua de mâine !

 

Articolul precedentFiscalitatea, naşterea, viaţa şi  răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)
Articolul următorInterviu cu Cleopatra Lorințiu (Corespondență de la Dr. Sofia Gelman – Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel – Netania)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.