Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Întâmplător am tras atenția critică asupra articolului preambulic al redacției „Amfiteatrului literar” din nr. 2 din noembrie 2024 „În literatură Dumnezeu nu livrează talentul la „bâlciul deșertăciunilor”, nu atât pentru a critica opinia redacției asupra subiectului a așa numitului „bâlci al deșertăciunilor”, cât pentru a atrage atenția că acest „bâlci al deșertăciunilor ” supus uei analize mai atente în regim de gândire critică și atitudine democratică se dovedește a fi nu mai mult decât un fals, un fel de găselniță total neinspirată de a estima și categorisi manfestările absolut nomal-naturale a unor oameni sedați de tentația de a scrie, indiferent cum și cât, apostrofare care, chipurile, este determinată de însăși faptul că toți purtătorii ei se găsesc, exclusiv, numai și numi în afara oficialei Uniuni Scriitoricești, fără nicio șansă de a nimeri în ea incapabili fiind de a o face cândva. Paradoxal este că, foarte mulții dintre literați se stăruie cu orice preț să nimerească acolo.
Realitatea este că toți scriitorii din afara Uniunii oficioase sunt foarte numeroși raportați la numărul mic al memrilor Uniunii oficiale de iure dar nu și de facto. Toți cei din afară, împreună, de fapt, alcătuiesc o Uniune a Scriitrilor aparte, așa-zis neoficială de iure dar nu și de facto, în virtutea faptului că, comunitatea lor este mult mai numeroasă și diversă. Și atunci de ce toți aceștea se îmbulzesc să nimereacă în Uniunea așa-zis oficială neconștientizănd, că de fapt, ei însăși fac parte dintr-o Uniune mult mai mare și mai numeroasă cu aceleași drepturi personale însă nedeclarate ca a celor din cealaltă parte. Ori nu putem nega, că foarte mulți dintre scriitorii din această Uniune paralelă numeroasă și neoficială de iure sunt la fel de talentați ca cei din Uniunea cealaltă paralelă lor, așa cum nu putem nega și faptul, că în Uniunea oficală sunt multe mediocrități scriitoricești laolaltă cu cei talentați.
Este adevărat că în tabăra neoficială sunt foarte mulți scribi mediocri și mai mulți neinițiați în ale scrisului, dar raportați proporțional la numărul lor în cealaltă tabără de aceștea sunt într-adevăr mai puțini. Lucrurile însă se echilibrează de proporția lor mare, totuși raportată la numărul general mic al tuturor membrilor Uniunii lor. Așadar ambele Uniuni și cea oficială cât și cea neoficială se plasează estimativ pe o poziție comună a valorii lor. Deci ar fi total greșit de ai considera pe scriitorii din a doua Uniune ca făcând parte din „bâlciul deșertăciunilor” cum, de fapt, înclină să considere foarte mulți scriitori. Dacă situația lor generală e aceeai atunci și Uniunea oficială a scriitorilor tot „bâlci al deșărtăciunilor” ar trebui s-o considerăm. De aceea această sintagmă este total nepotrivită, într-un fel fiind jignitoare și umulitoare în general pentru demnitartea tuturor celor care scriu. Este total nedemocratic și incorect să fie astfel declinați chiar și cei mulți netalentați. În acest sens să ne întrebpm dacă nu ar fi ei atunci după care criterii diferențiate, raportate unele la altele a celor două califucative talentați și nertaentați s-ar putea face partagarea lor estimativ-calificativă justă și corectă?
Numai aprecierea lor difernțiată oferă posibilitatea de a califica la justa valoare ce este bun și ce este rău, respectiv ce este talentat și ce este netalentat. De aceea într-un sistem unic care este lumea scriitoritoricească toții membrii ei talentați sau netalentați au rolul lor edificator al mersului îninte al scrisului la general și a celor talentați și paralel cu ei și a celor netalentați, astfel că privindu-se în oglinda care pentru fiecare tabără este cea paralelă, să se autocenzureze, să se autoestimeze, să se auticritice prin raportare reciprocă diferențiată, dezvoltâdu-și în acest fel gândrea critică în așa mod ca unii să persevereze mai departe iar alți să renunțe. Toată această morfologie este un proces normal de selecție evolutivă sănătoasă și corectă a valorilor, neimpusă artificial cu etichetări ofensatoare de tipul „bâlciul deșertăciunilor”.
Apreciem, așadar, că din punct de vedere al calificativelor lor, absolut toți scriitorii se află proporțional în aceași barcă, situație valoric-estimativă fără a-i considera a forma o epavă. Acest adevăr face ca sintagmele oficiale de iure și respectiv neoficiale de iure să cadă ca fiind interpretabile, produse ale unor subiectvizări excesive a stărilor lor neinterpretabile de fapt care sunt situațiile lor de facto. Acest adevăr și mai mult certifică ideea că ambele uniuni, deși paralele, efectuează unul și același lucru-mersul înainte evolutiv al fenomenului literar românesc– arul care trebuie tras și lacare se înhamă și trebuie să se înhame deopotriv toată suflarea scriitoricească românescă.
În același timp trebuie de constatat, că aportul la mersul îninte a fenomenului literar românesc al Uniunii consderată neoficială paralelă celei așa zisă oficială este mult mai mare, pentru că el se întemeiază pe libera gândure, democrație autentică, inițiative proprii, experimente noi descătuțate de orice autocicenzură, standrtizare și stagnate de terțe norme, reguli, ingrădri carecteristice totuși unei Uniuni oficioase unde orice s-ar spune domnește spiritul cointeresat de gașcă oficioasă scriitorcească. Astfel la o privre mai atentă și o pătundere mai adâncă în sensurile și semnificațiile de facto a așa numitului bâlci al deșărtăciunilor constatăm, așa dar, că bâlciul de fapt nu este bâlci, ci o manifestare reală a unei normalități naturale a fenomenului scriitoricesc ca atare necesară, dictată de legile evoluțoniste ale oricărui sistem mai mult sau mai puțin organizat structural, adică este însuși tot corpul integral literar. Iar așa numita deșărtăciune este tocmai plinul semnifcațiilor și sensurilor fenomenului literar ca atare așa cum este el. Astfel se vrea demontată această complect nepotrivită etichetare a foarte multor spirite tentate de a scri numită „bâlciul deșertăciunilor” .Trebuie de reținut în acest context că Dumnezeu nu lasă nimic pustiu, fără noimă, fără sens și fără scop. Așa se face deci, răspuzând la întrebarea din titlu că bâlciul deșărtăciunilor este totuși o pură iluzie .
Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)
Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.
Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporane; Interesul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.
Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).
Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)
Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
