Acasă Apărarea Drepturilor Cetățenilor (Omului) „Beach, Please!” – 2025. Ora bilanțului – când distracția scapă de sub...

„Beach, Please!” – 2025. Ora bilanțului – când distracția scapă de sub control (Corespondenţă de la Lordul Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Festivalul „Beach, Please!” a devenit, fără îndoială, un fenomen cultural și economic. Cu zeci de mii de tineri adunați pe litoral, artiști celebri și un val de influenceri, evenimentul este prezentat ca o experiență muzicală de neuitat. Din păcate, bilanțul ediției din 2025 confirmă ceea ce atrăgeam atenția și anul trecut: dincolo de lumini, selfie-uri și scene spectaculoase, rămâne un vid de responsabilitate și o escaladare îngrijorătoare a unor comportamente periculoase.

Tineretul–consumatori de „artă” sau victime ale haosului?

Generația tânără este, din păcate, tot mai expusă la mesaje toxice, servite drept „muzică”, în realitate un amestec de strigăte, injurii și incitare la ură, consum de droguri și comportamente deviante. Festivalul a devenit pentru unii o rampă de lansare a obscenității, nu a artei. De la versuri triviale și gesturi obscene până la scene de violență fizică și îndemnuri directe la auto-vătămare, totul este transmis în timp real pe rețelele sociale–cu mii de urmăritori, mulți dintre ei minori.

Mai mulți tineri au scandat „Ceauşescu, Ceauşescu!” la festival, ceea ce denotă lipsa de educație istorică și nevoia de a șoca în era viralității.  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a declarat că este foarte îngrijorător, deoarece arată cât de răspândit a fost cultul dictatorului în societate, chiar și într-o formă aparent inocentă, ca o modalitate de a banaliza răul, o batjocură la adresa suferinței generațiilor care au trăit în dictatură, a veteranilor și foștilor deținuți politici, considerăm noi. Unul dintre artiști a jignit public România în mod grosolan, un tânăr a fost rănit după ce, la îndemnul unui rapper American, a sărit de pe scenă (Nicholas are 15 ani, absolvent al clasei a VIII-a la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu), și se află și acum internat la Terapie Intensivă la Spitalul Județean Constanța. El a suferit o contuzie pulmonară, precum și leziuni la ficat și rinichi și va necesita săptămâni de recuperare. Într-un alt caz, un tânăr s-a aruncat din tren în drum spre festival. În loc să vorbim despre momente memorabile de artă sau solidaritate, vorbim despre tragedii și urgențe medicale.

Bilanțul îngrijorător al ediției 2025 – alcool, droguri, violență

  • Aproape 2.000 de tineri au avut nevoie de îngrijiri medicale pe durata festivalului.
  • Zeci de cazuri confirmate de consum de droguri, multe în rândul minorilor.
  • Teste antidrog pozitive la 1 din 5 tineri verificați aleatoriu.
  • Peste 50 de arestări pentru posesie și trafic (majoritatea substanțe sintetice).
  • Două 2 fracturi grave din cauza Moshpit-urilor cerute de artisti. (moshpit sau „mosh” este o formă de dans haotică și energică, specifică concertelor de muzică rock, metal, punk sau electronică, unde participanții se împing, sar și se lovesc unii pe alții într-o zonă deschisă din fața scenei)
  • Participanți transportați de urgență la spital, unii în stare gravă, după episoade de intoxicație cu substanțe sau leziuni.
  • Leșinuri din cauza deshidratării (temperaturi de peste 35°C, fără umbră suficientă)
  • Cazuri grave de intoxicație: 7 adolescenți internați în stare gravă după consum de pastile necunoscute.

Poliția a confiscat cantități record de MDMA (3,4-metilendioxi-N-metilamfetamină, o substanță psihoactivă empatogenă din familia amfetaminelor, întâlnită de obicei sub formă de tablete sau capsule numite ecstasy), și ketamină, dar nu are resursele necesare pentru a controla tot festivalul.

De ce s-a ajuns aici?

  1. Lipsa de reglementări clare–Poliția și salvarea au fost insuficiente pentru publicul imens.
  2. Profitul pus înaintea siguranței–Bilete vândute peste capacitatea legală.
  3. Zero consecințe pentru organizatori–Amenzile sunt doar simbolice, iar festivalul continuă în aceeași formă.

Chiar dacă evenimentul a fost supravegheat de Poliție, Jandarmerie, ISU, Agenția Națională Antidrog și SRI, anumite aspecte esențiale scapă complet reglementărilor. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu are, în prezent, nici o autoritate asupra conținutului artistic promovat la festivaluri, deși multe dintre mesajele propagate sunt identice cu cele care ar fi cenzurate imediat în mass-media. Această lacună legislativă permite organizatorilor să invite „artiști” care propagă, pe scenă, disprețul față de lege, bun-simț și umanitate.

Poster eveniment Beach, Please! Festival 2025

De la artă la destrăbălare, unde tragem linia?

În cultura noastră, artistul este acel om care aduce lumină, care ridică spiritul și care spune adevăruri incomode cu talent și rafinament. Ce vedem pe scenele unor astfel de festivaluri nu mai are nicio legătură cu arta. Este zgomot și vulgaritate ambalate în lumini stridente, menite doar să șocheze și să adune vizualizări. Când tinerii sunt îndemnați să se drogheze, să se bată sau să își pună viața în pericol pentru „spectacol”, ne întrebăm: unde sunt granițele? Cine mai răspunde pentru ce se întâmplă? Ce este de făcut?

  1. Reglementări clare privind conținutul artistic în cadrul evenimentelor publice, prin extinderea atribuțiilor CNA sau crearea unui organism similar.
  2. Selecție riguroasă a artiștilor invitați–cu contracte care să prevadă explicit interdicția de a încuraja comportamente ilegale sau periculoase.
  3. Mai multă responsabilitate din partea organizatorilor, care nu pot invoca doar libertatea de expresie când evenimentele lor ajung să pună în pericol vieți.
  4. Campanii reale de prevenție și educație în paralel cu festivalul, nu doar prezență simbolică a autorităților.
  5. Dialog constant cu societatea civilă, educatorii, psihologii și părinții.

Ce trebuie schimbat imediat?

  • Obligarea organizatorilor să angajeze mai multă securitate și personal medical.
  • Instalarea unor zone de hidratare și răcorire obligatorii.
  • Control antidrog la intrare.
  • Sancțiuni grele pentru poluare și nesiguranță.
  • Anchetă publică care să pună sub lupă contractele cu autoritățile.

Dacă în 2024 am vorbit de neglijență, în 2025 vorbim de incompetență criminală. Tinerii nu sunt cifre pe un bilanț, ci vieți care pot fi puse în pericol. Distracția nu justifică haosul și nu trebuie să excludă siguranța și decența. Festivalul „Beach, Please!” ar putea deveni un spațiu al bucuriei, al muzicii autentice și al libertății – dar doar dacă organizatorii, autoritățile și comunitatea aleg să își asume responsabilitatea. În forma actuală, este mai degrabă o oglindă a unei generații dezorientate, fără busolă și fără repere reale. Iar cultura adevărată moare, încet, acoperită de urlete, droguri și aplauze pentru nimic. E timpul să spunem clar: România are nevoie de artă, nu de spectacol obscen. Tinerii au nevoie de repere, nu de instigatori. Iar țara noastră nu trebuie să accepte orice doar pentru că „așa se face afară”.

Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin ScaleţchiPreşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr.  Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația 

Un renumit jurist, apărător al drepturilor omului și campion al democrației, cu peste patru decenii dedicate justiției și libertăților civile. De la modelarea tranziției democratice a României până la pledarea pentru drepturile omului la nivel global, călătoria sa inspiră o lume a schimbării. Suntem onorați să-l primim la Premiile Fluxx. [Invitat special, Scaletchi Florentin, Drepturile omului, Jurist, Campion al democrației, Libertăți civile, Avocat al justiției, Premiile Fluxx, Revoluția Română, Observator internațional, Fondator OADO, Lider inspirațional]

Mesaje ale oficialităților românești adresate D-lui Florentin Scalețchi, președinte-fondator al Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) 

„Stimate domnule profesor Florentin Scalețchi,

Vă mulțumim, în numele domnului ministru prof. univ. dr. psih. Daniel-Ovidiu David, pentru mesajul de felicitare și gândurile bune transmise cu ocazia reconfirmării domniei sale în funcția de ministru al educației și cercetării. Domnul ministru apreciază în mod deosebit activitatea desfășurată de Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) și angajamentul dumneavoastră constant în promovarea drepturilor fundamentale, a valorilor democratice și a respectului pentru libertățile individuale.Ministerul Educației și Cercetării rămâne deschis colaborării cu organizațiile societății civile, iar consolidarea educației pentru drepturile omului reprezintă o prioritate în mandatul actual. Sprijinul și expertiza dumneavoastră sunt valoroase pentru realizarea acestui obiectiv comun. Vă asigurăm de toată deschiderea noastră pentru dialog și cooperare în proiectele viitoare. Cu deosebită considerație, Răzvan V. Mustață, Director de cabinet al Ministrului Educației și Cercetării”

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization) Paris

Articol asociat

Florin Barbu, ministrul care a „dezarmat cerul” (Corespondenţă de la Lordul Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)