„Belle Littérature”. Jurnal de călătorie – Balcic – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu (eseist, prozator, USH Craiova, nembru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor universitar și cercetător în Modelizare matematică și Matematică aplicată în științe sociale (ramura socio-judiciară),  director francez și  redactor-șef la Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Paradoxul e că, atunci când iubești până când doare, nu mai există durere, ci doar mai multă dragoste” –Maica Tereza

Taina. Inceput de poveste de Cristina Mihaela Barbu – recenzie

Am plecat în concediu cu inima puțin îndoită. Nu mai fusesem niciodată în Bulgaria, doar trecusem în drumul spre Grecia. Dar am plecat hotărâtă să-mi placă. E mai ușor așa, când vrei să-ți placă, îți place, când pleci pus pe harță, pe cârcotit, hotărât să nu-ți placă nimic în jur, strici doar bucuria fiecărei clipe. Am plecat cu gândul să descopăr locurile pe unde odată se plimba Regina Maria, să-i aflu pasiuni, refugii. Și ca să fiu cinstită, am plecat să găsesc locurile în care acum 100 de ani, Diana Slavu, din „Pânza de păianjen” a Cellei Serghi se îndrăgostea mai întâi de Petre Barbu, apoi de Alex.

Tărâmurile Reginei Maria s-au păstrat, castelul construit pe malul mării și-a menținut măreția vremurilor de altădată, este adevărat aș fi vrut poate mai vie prezența reginei, poate mai multe poze în diverse ipostaze, aș fi vrut-o lângă umărul meu, arătându-mi cu degetul și explicându-mi ce simțea când i s-a făcut o anume poză, la ce se gândea când se plimba. Am simțit-o mai mult pe aleile grădinii din jurul castelului, maiestoasă grădină, cu alei, cu scări ce urcau, coborau, treceau peste podețuri, peste pietre, peste ape. Mi-a plăcut să descopăr amprenta românească într-un loc pierdut de mult și pentru totdeauna. Drumurile Dianei Slavu nu le-am regăsit, le-am căutat cu pași șovăielnici ca ai copilei de 16 ani, încercând să prind cu coada ochiului un țărm pe care Petre Barbu, boem, își amestecă nuanțele, culorile pentru a reda un val cu un pescăruș deasupra, coborând brusc, zburând apoi spre nemurire. 

Colibele pescărești, casele tătărești nu mai există, în locul cherhanalelor, s-au ridicat pensiuni, mini-hoteluri, terase. Perioada aceea s-a dat la o parte cu sfială, demodată și desuetă, cortina a căzut pentru vecie, când s-a ridicat din nou, străzi pavate au apărut, pensiuni cu flori la geam, cu iederă agățată cu disperare pe ziduri, pe garduri, ceva oarecum rustic a rămas, prin varietatea de flori, de culoare, de mirosuri, poate a mai rămas o parte din faleza pe care își potriveau altădată pictorii șevaleturile, apoi îmbinau nuanțele pentru a scoate marea în toată splendoarea ei, poate țărmurile pe care compuneau poeții, poate stâncile după care se ascundeau îndrăgostiții.

O zi minunată prin Bulgaria, de la nord-vest la est, în compania atașatului comercial al Ambasadei Republicii Bulgaria la Bucureşti – Ivaylo Marinov, a subprefectului de Ruse – Lydmil Hristov și a prefectului de Razgrad – dr. Deyan Dimitrov

Nu există hoteluri uriașe, nu-și au locul aici, ar demola prea mult din trecut, iar îmbinarea de modern, de absolut modern, cu rusticul de acum 100 de ani este perfectă. Pe faleza centrală, se întind terasele îmbrăcate în flori, mușcate grele atârnă în ghivece, ancore vechi, lăcuite la intrarea pe o terasă, vase vechi, ciobite, balanțe arhaice, vrând cu tot dinadinsul să amintească de timpuri apuse, în alte părți tărtăcuțe multicolore, sau pești cu forme ciudate, păstrați pentru nemurire, agățați la soare. Fiecare terasă, un specific, fiecare o altă muzică, dar dată în surdină să nu deranjeze, toate îmbiau la relaxare, la vacanță. Stăteam seara la o masă, era liniște, doar muzica sfioasă, cât să aline simțurile, în rest valuri și țipete de pescăruși, care vorbesc aceeași limbă ca la noi, parcă râd, parcă plâng, parcă se tânguie.

„De veghe-n lanul de lavandă” (de la Emil Stanciu, membru UZPR – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, directorul de comunicare al Jurnalului Bucureştiului, trimisul special în Bulgaria)

Nu știu, stau și mă întreb, de ce noi nu putem face asemenea colțuri de Rai, de liniște? De ce nu aruncăm din când în când un ochi pe la vecini? Sau asemenea locuri n-ar avea șanse la noi? Ne place atât de mult nebunia, gălăgia? Ne place să ne înghesuim trei prosoape și patru șezlonguri pe un metru pătrat de nisip? Și pe plajă o muzică de delirium tremens dată la maxim? Iar fiecare terasă cu muzica băgată în boxe, în difuzoare, să fie cât mai tare, iar peste toate o muzică supremă, parcă, ce, culmea! reușește să fie mai tare ca toate? Iubesc România, dacă auzeam vorbă românească mă întorceam cu drag, nerefuzând sau negând compatrioții mei, fiecare mașină cu număr de-al nostru o duceam lung cu privirea, erau puține, cele mai multe în trecere spre Nisipurile de Aur sau Albena, sau alte stațiuni unde din nou, nebunia este la ea acasă.

Da, știu, marea are aceleași valuri, țărmurile nu sunt întotdeauna curate, uneori, seara miroase a alge neacceptate de mare, dar zâmbetul este la el acasă, ospitalitate este peste tot, în magazine, la gheretele de înghețată, pe drumul spre castel unde la toate tarabele sunt prețuri mai mari ca în stațiune, dar zâmbetul larg al negustorilor te obligă să iei măcar un suvenir din apă de trandafiri. Am stat o săptămână la un mini-hotel, Victoria Family Hotel, o afacere de familie, condusă de o femeie, mamă ca toate mamele, primind cu ospitalitate neimpusă, neforțată pe fiecare musafir. Dacă te arăți deschis la vorbă, îți povestește locuri pe care  trebuie neapărat să le vezi, despre stațiunile din jur, despre specificul bulgăresc, stă și te ascultă, i-am povestit despre România, despre copii. Dacă nu ești dispus la taclale, se dă de-o parte. Nu se insinuează, răspunde la ceea ce este întrebată, atât.

Prin nord-estul Bulgariei la invitația guvernatorilor regionali din Razgrad și Ruse – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Dimineața, nora doamnei îți explică micul dejun, anumite preparate de-ale locului, o blonduță firavă și mereu zâmbitoare, te îmbie să iei din toate, să încerci și ceea ce este nou pe masă. În ultima zi de sejur, a fost ziua mea, dimineața m-au întâmpinat la masă cu un buchet de trandafiri, urându-mi românește: La mulți ani! ușor scâlciat, dar atât de sinceri în ospitalitatea lor. Mi-am petrecut zilele de-a lungul anilor, în diverse locuri, în Sinaia, în Predeal, la Mamaia, la Mangalia, niciodată nimeni din personal nu a sesizat din datele de pe buletin că este ziua mea. Este atât de simplu să faci oamenii fericiți, este atât de ușor să oferi cuiva o zi mai senină, de ce, de ce, românii nu țin seama de amănunte care te fac mai viu, te fac să te simți important pentru câteva clipe? Nu m-am întors niciodată în aceleași locuri la noi în țară, am căutat mereu locuri în care să mă simt acasă, dar dacă mă voi întoarce în Balcic, cu siguranță am să stau la ★★ Victoria Family Hotel, Balcic, Bulgaria. M-am simțit atât de acasă!

Printr-o Bulgarie enigmatică și nostalgică după 30 de ani! – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Paulina Popescu (prozator, preşedinte al Asociatiei Românilor din Triunghiul de Aur-ARTA, Canada – Ontario)

Cine sunt? Uneori adăpost. Alteori ploaie și vânt. Câteodată tac. De cele mai multe ori sunt vijelie, și în vorbe și în gesturi. Seara, târziu, scriu. Când mi-e frig, mi-e teamă! Când e soare, sunt umbra pe care o lasă pe pământ cei care mi-s dragi. Iubesc viața, iubesc oamenii, chiar și pe cei care au fost răi. Și ei m-au făcut să fiu eu, cea de acum. Și cei răi, și cei buni mi-au marcat drumul prin „marea trecere”, și după cum spunea un om drag, nimic nu este întâmplător! Sunt o femeie obișnuită care în viață a avut și are mult. Oameni care mă iubesc, rătăciri, regăsiri, dureri, bucurii, nașteri, renașteri, veniri, plecări, îndoieli, întrebări, și câteodată răspunsuri. Și în fiecare moment am avut puterea de a trece prin toate scriind. Uneori cu lacrimi, alteori cu zâmbete, cu muriri și nemuriri. Sunt fiecare din acestea. Sunt fiecare clipă trăită și sunt ceea ce va urma. Sunt amintirile regăsite în sertarul meu cu fluturi. Și sunt visurile cu care îmi mobilez ceea ce va veni. Și cele cu care alunec noaptea în somn. Toate amintirile așternute aici sunt ale mele. Cele din copilărie, cele trăite alături de părinți, de bunici. Povestea de dragoste nu îmi aparține. Este liantul care leagă amintirile.

Articol asociat

„Belle Littérature”. Vremea cireșelor – Este vară deja – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu (eseist, prozator, USH Craiova, nembru UZPR Craiova)

Notă. Articolele autoarei Cristina-Mihaela Barbu în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând legile în vigoare

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)