Bestialitatea activată în Om (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

„Nu putem obține niciodată pacea în lumea exterioară, până nu facem pace cu noi înșine.”- Dalai Lama

Omul, pe lângă însușirile lui bune, mai poartă în el și bestialitatea, animalitatea, care uneori e activată. Sunt perioade latente în viața omului, când planează comportamentul lui normal, când bestialitatea este inactivată; omul e liniștit, în jurul său e armonie, pace. Sufletul lui este ca un cer senin, fără nori. Și dintr-o dată norii se adună, încep să se războiască, tună și fulgeră.  Ploaia lovește pământul, îl noroiește, în jur – stricăciuni… După un timp apare soarele, căldura.

Se întâmplă ca un popor să fie condus de un om care are în loc de calm și judecată, sentimentul bestialității activat, el va induce poporului său acest sentiment și îl va determina să adopte comportamentul respectiv. Majoritatea oamenilor se vor supune, vor adopta acest comportament, voit sau nevoit, și vor deveni violenți. Așa se nasc războaiele, sub o motivație venită ca dorință de supremație, de răzbunare. În acel moment Credința, legile divine sunt date la o parte sau sunt mimate doar.

În zilele noastre sute de cadavre au fost descoperite în mai multe localități de lângă capitala Kiev, catalogate de Ucraina și de țările occidentale drept crime, săvârșite de forțele militare ruse. Oamenii care privesc acest război sunt profund emoționați și descurajați, neputincioși în fața agresiunii. „Este greu să te uiţi la nişte filmări şi să îţi imaginezi că un lider serios ar putea face asta”, a spus Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, cunoscut de obicei pentru stăpânirea de sine în faţa camerelor şi pentru calmul de care dă dovadă”, menționează ziarul Adevărul din 30 aprilie 2022. Întrebat despre starea psihologică a lui Putin, Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Nu îi cunosc starea psihologică, dar cred că putem vorbi despre corupţia sa morală”. Și îmi amintesc de cuvintele istoricului român Neagu Djuvara: „Moralitatea batjocorită se repară mai greu decât uzinele învechite”.

Suntem aproape de un război nuclear, suntem aproape de sinucidere. Cât timp conducătorul unei țări va voi să-i schimbe pe ceilalți, să-i stăpânească, el nu va avea liniște sufletească, va comite fapte imorale și  poate, nici nu va reuși în viața lui să obțină schimbarea, stăpânirea plăsmuită. De aceea este bine a se lăsa fiecare popor să-și aleagă destinul său, calea pe care dorește s-o urmeze, ci nu acea cale fantasmagorică din mintea unui conducător dezaxat.

„Kramer contra Kramer” într-o confruntare de tip „Război și Pace” în lugubrul game „În slujba poporului” de tipul „Jocul ielelor”, componentele funeste ale unui digraf într-un sistem complex, într-o probematică (inter – pluri și transdisciplinară) aflată în „Agonie și Extaz” cu actul final „Dulce ca mierea este glonțul patriei”

Oare, chiar nu se poate găsi acum, o cale cu adevărat plauzibilă, de încetare a acestor atrocități? Când va vedea populația Rusiei adevărul, și nu propaganda mincinoasă a conducătorului ei? Omule, chiar atât de neputincios ești? „Neputința își are rădăcinile în chiar chimia creierului nostru”, ne spun psihologii. Chiar, nu se poate găsi „un ac de cojocul lui…”? Când se vor găsi soluții credibile, și cine va fi în stare să ne readucă liniștea, pacea, mult așteptate?

Corespondență de la publicistul Vavila Popovici (poet, prozator și eseist, SUA-Carolina de Nord)

Pace, Armonie sau Război? (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Armonia și stridența acestei lumi (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

„Actorul și sălbaticii” în „Război și pace” (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Nici chiar așa…(Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului