
BioMobila, atelier de creație premiat național și internațional, care transformă lemnul masiv în piese de design cu amprentă ecologică, împlinește un deceniu de activitate. Ceea ce a început în 2015 ca o schimbare radicală de carieră pentru fondatorul său, Ioan-Ovidiu Ișan, s-a transformat astăzi într-un simbol al rezilienței antreprenoriale românești în zona de nord a țării și al măiestriei tehnice și artistice, exportate pe trei continente.

„Misiunea noastră a fost să creăm mobilier din lemn masiv cu un design inovator și finisaje cu un conținut minim de compuși organici volatili. BioMobila prioritizează sănătatea spațiului de locuit. Prin utilizarea finisajelor naturale cu emisii aproape de zero, transformăm mobilierul într-un element estetic, care conservă autenticitatea lemnului și puritatea aerului din casă,” spune Ioan-Ovidiu Ișan, Fondator și Director Tehnic BioMobila.

Reconversia i-a adus activitatea în care se regăsește– de la consultanță în fonduri europene, la design de mobilier unicat
După o carieră de 10 ani în București, în domeniul consultanței pentru fonduri europene, Ovidiu Ișan a decis în urmă cu 10 ani o schimbare radicală de carieră, fondând BioMobila, atelier creativ dedicat obiectelor din lemn masiv, în Suceava. Nu a fost doar o decizie venită din nemulțumirea personală de a nu găsi mobilier la nivelul de calitate pe care și-l dorea, ci un demers strategic de a consolida mediul antreprenorial dintr-o regiune cu tradiție în prelucrarea lemnului, dar care avea nevoie de viziune modernă și valoare adăugată. Investiția inițială necesară pentru a porni la acest drum a fost de aproximativ 240.000€ din fonduri europene, la care s-au adăugat 30.000€ din fonduri proprii, în primul an de activitate. Această infuzie de capital a permis dotarea atelierului cu tehnologie care să susțină designul auctorial și inovația tehnică.

Design românesc de mobilier în Spania, piese premiate și piese unicat pentru designeri de la Paris
În cei 10 ani de activitate, BioMobila a evoluat de la un startup finanțat prin fonduri europene la un partener preferat al arhitecților și designerilor. Astăzi, activitatea se desfășoară într-o hală de aproximativ 800m2, unde Ovidiu Ișan colaborează cu o echipă formată din 8 tâmplari. Membru activ al Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR), BioMobila contribuie la punerea mobilierului românesc de design pe harta internațională, livrând proiecte unicat pentru designeri de la Paris.

Designul BioMobila este gândit să rezolve nevoi practice prin soluții estetice minimaliste, dar mereu cu un mesaj, unde accentul cade pe frumusețea naturală a lemnului. Pentru a păstra aspectul autentic al stejarului, sunt folosite tehnici de finisare de precizie, precum aplicarea uleiurilor naturale cu pigment alb, care protejează lemnul, fără a-i bloca porii.


- Design cu identitate culturală. O direcție distinctivă a BioMobila este integrarea în design a principiilor de esențializare asociate sculpturii lui Constantin Brâncuși: intenția artistică de a transmite idei prin piesele create, simplitate structurală, eliminarea elementelor redundante. Nu este vorba despre replici sau reinterpretări directe, ci despre transpunerea unei filozofii estetice românești în mobilier contemporan funcțional.
- Performanță și premii. Calitatea BioMobila a fost validată prin participări la expoziții internaționale și premii de profil (în cadrul Concursului Național de Design de Mobilier, organizat de Asociația Producătorilor de Mobilă din România, dar și al Târgului Internațional de Mobilă din Istanbul-IMOB), consolidând brandul ca un reper în designul de mobilier.
- Standard ecologic. Atelierul utilizează finisaje pe bază de uleiuri și ceară naturală cu un conținut de compuși organici volatili (VOC) de sub 1 g/l, eliminând riscurile asociate finisajelor industriale clasice. Astfel, este redus impactul asupra mediului și este asigurat un microclimat sigur și sănătos în locuințele clienților.
- Export global. Designul românesc BioMobila a ajuns în proiecte rezidențiale și comerciale din Franța, Germania, Anglia, urmând să fie prezent și în Spania. Dar a mobilat și unități de învățământ, unde siguranța materialelor este prioritară.
Orientarea către piața internațională a fost influențată de contextul din România, unde mobilierul din lemn masiv este subapreciat în mod preponderent, existând, totuși, un segment suficient de mare de consumatori care apreciază calitatea și munca artizanală. În țările din vest, clienții sunt dispuși în mai mare măsură să plătească și valoarea adăugată a unui produs (design, produs ecologic, durabilitate). La noi în țară, majoritatea oamenilor fac diferența clară de valoare între o Dacia și un Mercedes, dar nu se întâmplă același lucru când vine vorba despre MDF și lemnul masiv.
Cererea de mobilier din lemn masiv a crescut în perioada pandemiei
Mobilierul ecologic din lemn masiv reprezintă o nișă destul de restrânsă în piața amenajărilor interioare, prin urmarea cererea înregistrată de BioMobila a fost relativ constantă în cei 10 ani de existență. În perioada pandemiei s-a resimțit o creștere a cererii, însă ulterior a scăzut interesul față de calitatea mobilierului de interior. „Am observant, totuși, că administratorii de pensiuni, hoteluri sau apartamente pe care le închiriază au început să conștientizeze diferența dintre mobilierul din MDF sau pal si lemnul masiv. Au constatat că, după câțiva ani de utilizare intensivă, mobilierul din MDF/pal nu mai poate fi utilizat. Se reorentează spre lemn masiv, dar nu din considerente ecologice, ci economice. Este un început bun și pentru o perspectivă ecologică”, consideră antreprenorul de la BioMobila.

De la design unicat, la un model de afacere circular
Dacă primul deceniu BioMobila a fost despre consolidarea unui atelier de elită în nordul României, aniversarea celor 10 ani marchează trecerea către o viziune strategică ambițioasă: metamorfoza mobilierului unicat într-un model de afacere circular. Noua direcție presupune dezvoltarea unor soluții care extind durabilitatea produsului: de la structuri care facilitează dezasamblarea non-destructivă, reparația și refolosirea componentelor, până la servicii de mentenanță pe termen lung care transformă mobilierul într-o moștenire transmisibilă. „Ne propunem să demonstrăm că mobilerul unicat de lemn masiv nu trebuie să fie un lux efemer, ci un sistem sustenabil, capabil să se reinventeze odată cu nevoile utilizatorului, fără a părăsi vreodată circuitul valoric pentru a deveni deșeu.”

Notă. BioMobila este un atelier de creație specializat în fabricarea mobilierului din lemn masiv, fondat în 2015. Cu un focus pe designul auctorial și finisaje ecologice, compania colaborează cu specialiști din domeniul arhitecturii pentru a livra proiecte personalizate la standarde internaționale. BioMobila împlinește 10 ani și pariază pe piese cu ADN cultural românesc și pe mobilierul circular
- Reconversia i-a adus activitatea antreprenorială în care se regăsește: de la consultanță în fonduri europene, la design de mobilier din lemn masiv
- Piese cu un univers ideatic comun cu al lui Brâncuși
- Proiecte unicat pentru designeri de la Paris
- Cererea de mobilier din lemn masiv a crescut în perioada pandemiei
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…














1.jpg)




















