„Călin Georgescu nu e nebun doar din dragoste de țară” (Pamflet de Pompiliu Comșa, prof. univ. asoc. Univ. Apollonia din Iași, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu, cu comentariul lui Dumitru Constantin – Editor General al grupului de presa Top Business)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Călin Georgescu nu e nebun doar din dragoste de țară. Și asta n-am aflat-o de la gălățeanul Dinu Gându, director al Institutului Cultural Român din Lisabona, un adevărat blestem pentru neamul meu oropsit. („Lider de mic”, „citesc 1.000 de pagini pe săptămână”, „îmi place să pescuiesc de nu mai pot”, „sunt unionist raționalist”. Așa se caracterizează Dinu Gîndu, fost vicepreședinte al PNL Diaspora și fost director al Casei de Cultură a Studenților din Galați, numit recent director la filiala Institutului Cultural Român (ICR) din Lisabona.” )

Nu există om de rând care să vrea război. Doar cei care au de câștigat ceva își doresc asta. Trăim în plin mafia terorisst-securstă. Pe podium avem doar schelete ambulante. Avocatul Poporului este acum Avocatul Mafiei. Deși nu are ce căuta în AUR, Jiji nu are unde să se mai ducă, fug și oile de el. A înnebunit planeta dar fenomenul pare să fie scăpat din mînă mai ales în România. Nu mai avem nici o empatie unul pentru celălalt, nu pentru că am fi avut așa ceva de-a lungul istoriei. Nu am învățaat niciodată să fim membri ai unei echipe. Suntem îndrăgostiți de noi, narcișiști,  de aici certitudinea că ni se cuvine orice, că e gratis. Pentru asta la schimb pupăm cururi dolofane în prostie. Când e ceva de ciugulit moaca, de la o banală ciorbă de burtă până la lucrurile importante, ne înghesuim ca ultimul pleșcar. Am ajuns atât de tâmpiți că nu mai cotizăm nici măcar pentru sănătatea noastră, așteptăm ca alții s-o facă pentru noi. De acest aspect profită mai ales cei din medicina privată.

Mințim cu nerușinare pe oricine, fie de sus de la politicieni, până la cerșetori. În prim plan apar golani, derbedei bolnavi mintali pozând în lideri de opinie. Și unii îi cred ba chair îi promovează pe micul ecran în aceste ipostaze ca să aibă cei mici de la cine învăța. De altfel am uitat chiar metodele de a cerși. Facem cărți doar din cărți și presă din ce transmit faxurile pe post de copy-paste. Puținele ziare care mai sunt sunt pline de procese verbale și menționarea unor evenimente inferioare Cântării României sau Daciadei.

În schimb ne dăm cu părerea în orice chestiune bazați pe închipuirea că trăim din preistoric și știm tot. Depinde doar de cine ne invită pe la vreo sindrofie cu cafea, fursecuri și suc. Găști de pupincuriști cu tupeu, ne agățăm de căte o personalitate cunoscută ieșită în cale, dar abia așteptăm ca acesta să întoarcă capul pentru a-l bârfi sau chiar a-i băga cuțitul în spate. Cei săraci ajunși din întâmplare în politică sunt înjunghiați de colegi, punându-le în spate sarcini financiare ca să-I cocoșțească. Vom publica curând câteva anchete în acest sens ca exemplificare, atât de la Iași, cât și de la Tecuci, căci peste tot este la fel. În rest admirăm populația cu ochii pe butoanele mobilelor oriunde se află. Bârfim copii altora pentru nesimțire când și ai noștri au creiere vidate. Cu cât sunt mai răi cu atât îi scuzăm și le aplaudăm ieșirile. Suntem mândri că am devenit părinții unor idioți. Ne uităm la ceea ce „este” negative pe micul ecran, gen Mireasa sau iUmor pentru că am văzut că astfel de producții rezistă de ceva vreme. Se fac proteste la final de săptămână prin fața unor instituții goale, fără nici o eficiență. Dacă se obține ceva să vină și pentru noi, iar în caz negativ merită înjurați participanții. Chiar și când ni se arată cartonașul roșu ne doare în cur. Nu mai știi în cine să ai încredere, trădarea e în floare. Inclusiv la nivelul celulei de bază a societății, familia, viața continuă până trezește pasiuni de Acces Direct. Țigănimea domină iar. Românii au ajuns minoritari în propria lor casă. Curând vor ajunge doar semn de carte. Cu voia voastră o concluzie: Călin nu e nebun doar din dragoste de țară.

Cu plecăciune, Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea–dublă campioană a presei de provincie și partener media al Jurnalul Bucureștiului, director executiv al Trustului de Presă Pompidu–Iași), cel mai bun ziarist de provincie conform Radar de Media 2013

Comentariul lui Dumitru Constantin (Editor General al grupului de presa Top Business)

Pompiliu Comșa știe să scrie pentru că asta e meseria lui. Ambiguitățile plasate intenționat lasă loc tuturor cititorilor. Dar în cazul „Căcălin Georgescu” nu prea e loc de ambiguități. Dincolo de incontestabilă sa nebunie provenită din deficiențe biologice nu din vreo dragoste anume se află clar un joc administrat (și) de serviciile moscovite dornice să facă Europa de Est să cânte din nou Katiusa. Nu putem ignora faptul că (prea) mulți cetățeni români îl admira sau iubesc pe Căcălin preluându-i inclusiv formulă „ia lubiu tebia”.

Am avut avantajul să merg (n.r. călătoresc) în străînătate. Inclusiv în țări necomuniste (Franța, Grecia, Germania) înainte de 1989 și, din 1990, în cam toate țările importante (mai ales SUA, Germania, Italia, Grecia, Spania dar și în lumea arabă) să cunosc diaspora, să editez și să tipăresc publicații în SUA, Germania, la Bruxelles și încă din 1991 în Basarabia. Am întâlnit români performanți care au reușit, apoi, mai ales după 2000-2010 și cerșetori, hoți și curve, nu le precizez culoarea. Cei mai mulți români autentici erau mândri de originea lor și contribuiau consistent la dezvoltarea României prin sumele de bani trimise rudelor fin țară, apoi prin investițiile pe care le-au făcut. Dar nu toți românii au reușit. Iar dintre cei rămăși în țară (dar și din diaspora) care n-au avut noroc sau n-au fost în stare, mulți preferă să aprecieze că nu e vina lor ci că sunt mari dușmani care ne-au făcut colonie etc. Lor le-a venit Căcălin ca o mănușă. Marile hoții au implicat și guverne dar și simpli oameni, trecerea industriei la fier vechi etc. nu s-a făcut nici de la sine nici doar de străini care urau România. Ce ușor e să fim doar victime și foarte curați. Probleme sunt în toată lumea, SUA (care a schimbat recent „senilul” cu „nebunul”) fiind un strălucit(!) exemplu. Așa că putem să fim relaxați. Important e să ne facem bine treaba, afacerile joburile etc. și mai ales să nu urcăm pe măgarul cu aripi care ne va duce în cer. Și eu știu că o să mă țin de nas când votez (iar Răul cel mic etc.) dar niciodată n-o să servesc Șoșoaca, Căcălin etc. Și nu doar pentru evitarea psihopatiilor (asociate unei sociopatii), să nu uităm că am avut Dan Diaconescu etc, ci mai ales pentru că sunt jucării rusești. Iubirea de țară nu poate duce la nebunie pentru că nu e construită hormonal precum sentimentalismul asociat vieții sexuale. Evident, mulți frustrați, ratați etc. găsesc alți vinovați decât ei înșiși și pretind că iubesc țară. E greu să-i lămurim că fac foarte mult țării așa cum se întâmplă uneori în amorul hormonal cu gelozii, crime etc. Asta ar trebui clarificat cu dragostea de țară: țara nu e o gagică pe care o mângâi pe tâțe și devii nervos când ea privește tandru spre unul mai frumos, mai tânăr, mai bogat.

Articole asociate

Radiografia biografiei lui Călin Georgescu. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului