Când Justiția e oarbă, dar tastează cu coatele – ECRIS V (Sistemul Electronic de Management al Cauzelor – versiunea V), paradoxul digital și apoteoza dosarului cu șină – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Liviu – Cornel Popa (Arbitraj Ad-Hoc, Membru UZPR)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor de cercetare în Modelizare matematică și Matematică aplicată în științe sociale (ramura socio-judiciară),  director francez și  redactor-șef la Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

 „Sfânta Scriptură a Dosarului cu șină” (Ediția revizuită, adăugită și scanată strâmb)

Trăim în secolul inteligenței artificiale, al bazelor de date interconectate și al identificării biometrice. În teorie, orice instanță judecătorească din România deține un fel de omniprezență și omnisciență digitală. Judecătorii au acces imediat, nelimitat și direct la Evidența populației, la Registrul Comerțului, la Bazele de date fiscale. Sistemul te poate găsi și dacă te ascunzi sub o piatră, cu condiția ca piatra să aibă un CNP. Și totuși, când deschizi portalul instanțelor sau faimosul sistem ECRIS V (Sistemul Electronic de Management al Cauzelor-aplicația informatică unică utilizată în instanțele și parchetele din România pentru managementul dosarelor, care gestionează fluxul procedural, repartizarea aleatorie a dosarelor și generează numărul unic de înregistrare) ești lovit de o realitate alternativă: o anarhie tipografică în care o singură entitate juridică suferă de o criză de identitate cu zeci de personalități. Aparent, în Justiția română, adevărul juridic se stabilește cu greutate, dar identitatea părților se stabilește la loterie.

Misterul celor 50 de caractere vs. supremația CUI-ului

Să privim în față argumentul suprem al sistemului: „Suntem copleșiți de volumul de dosare!”. Gradul de încărcare este, într-adevăr, scuza universală pentru orice sincopă. Grefierii sunt obosiți, instanțele sunt pline. Tocmai de aceea, logica elementară (și un pic de matematică de școală primară) ne-ar dicta că un grefier grăbit ar prefera să tasteze 10 cifre (un CUI) sau 13 cifre (un CNP) pentru a extrage automat dintr-o bază de date denumirea oficială, curată și legală a unei părți. Dar nu! Eroismul de tastatură al instanțelor noastre alege calea martiriului. De ce să scrii 123456789 când poți să tastezi, cu furie și fără diacritice, 50 de caractere: S.C. Mega Construct Impex International S.R.L? Sau, varianta creativă: SC Mega Construct S.R.L, S.C Mega Construct  S.R.L, S.c. Mega-Construct Srl. Pentru aceeași firmă există în sistemul de justiție atâtea variante de nume câte combinații de punctuație permite tastatura QWERTY. Este un efort supraomenesc, asumat conștient, de a introduce manual erori, când soluția automată necesită o treime din efort. Culmea ironiei, absolut delicioasă din punct de vedere juridic și administrativ, este că evidența firmelor, a PFA-urilor, a asociațiilor și fundațiilor (prin ONRC și Registrul Asociațiilor) este gestionată exact de același Minister al Justiției. Instituția care deține registrul cu denumirile perfecte este aceeași instituție ai cărei angajați mutilează aceste denumiri pe propriul portal. E o formă de schizofrenie instituțională pe care Kafka ar fi invidiat-o.

 Alchimia inversă–cum transformăm aurul digital în maculatură blurată

Dacă anarhia numelor vi se pare amuzantă, stați să vedeți cum abordează Justiția conceptul de „înscris electronic”. Ești un avocat sau un justițiabil modern. Redactezi o cerere, o convertești într-un PDF imaculat și îi aplici o semnătură electronică calificată. Conform legii, acel document are aceeași valoare cu înscrisul autentic sau sub semnătură privată (după caz), iar valabilitatea sa rezidă tocmai în criptografia fișierului digital. Îl trimiți pe emailul instanței, mândru că ai salvat un copac și ai contribuit la digitalizare. Aici intervine magia neagră a instanțelor românești. Documentul tău perfect este primit de un funcționar care îl… imprimă pe hârtie. Până aici, să zicem că înțelegem – judecătorul vrea să răsfoiască dosarul fizic. Dar absurdul de abia acum își pune roba. Acel document proaspăt tipărit pe hârtie (care și-a pierdut pe drum orice valoare de semnătură electronică, devenind o simplă copie) este luat și scanat din nou, probabil pe o multifuncțională setată la o rezoluție din 2004, în nuanțe de gri incert. Acest PDF nou, strâmb, blurat, cu umbre de degete pe margini, este apoi urcat în dosarul electronic ECRIS. Este echivalentul digital al spălării banilor: ai introdus în sistem un document curat și valid, și ai primit înapoi o copie degradată, lipsită de certitudinea semnăturii calificate a autorului, trimisă pe portal exact în versiunea ei cea mai proastă.

Celeritatea ca surpriză de sezon

Cât despre noțiunea de „celeritate”, ea este tratată cu același umor fin. Să presupunem că un justițiabil de modă veche depune niște documente fizice prin poștă. Instanța le primește și le înregistrează azi. Te uiți în dosarul electronic o săptămână, două, trei–nimic. Documentele există fizic în clădirea instanței, dar în eterul digital este liniște deplină. Abia cu două-trei zile înaintea termenului de judecată (fix când trebuie să îți pregătești apărarea pe ultima sută de metri), documentele apar miraculos pe portal, de parcă au călătorit cu poștalionul prin cablurile de internet. Această lentoare nu este o simplă eroare tehnică, ci pare o strategie bine pusă la punct de a menține suspansul procesual.

Epilog–monumentul etern al justiției române

Baza de date există, registrele unice sunt la un click distanță, semnăturile calificate sunt reglementate prin directive europene, iar portalurile electronice au costat milioane de euro. Totul e acolo, pe masă, pregătit să funcționeze eficient, precis și ireproșabil. Dar, la sfârșitul zilei, realitatea ne lovește cu precizia unui ștampile de lemn. Noi vrem normalitate, ei știu cum se făcea pe vremea mașinii de scris.Noi cerem interoperabilitate și digitalizare pură, ei dau din umeri, invocând mereu zeul muncii prea multe. În tot acest zgomot de tastaturi care se încăpățânează să rescrie greșit realitatea, un singur lucru rămâne neclintit, victorios și absolut: dosarul cu șină, adevărata și inegalabila temelie a Justiției din România.

Dragă cititorule, dacă ai și alte curiozități despre cum funcționează (sau nu funcționează) alte ramuri ale sistemului juridic sau administrativ, sunt aici să le dezbatem. Despre ce altă „instituție” ai vrea să mai discutăm?

Notă. Articolul în format pdf

Corespondență de la Liviu-Cornel Popa, Arbitraj Ad-Hoc, Membru UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)