Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Metodele clasice de inventariere a avifaunei sunt bazate pe observații directe și indirecte, realizate în teren, adesea cu unelte simple (binoclu, telescop, carnet de teren). În genere observatorul parcurge un transect liniar și înregistrează toate păsările văzute sau auzite într-o bandă de lățime cunoscută , fie stă într-un punct fix pentru o perioadă determinată (de ex. 5–10 minute) și notează toate păsările văzute sau auzite, eventual estimând distanța. Observația la cuiburi, numărătorile sezoniere sau metoda teritorială sunt cazuri particulare ale celor două metode descrise succint mai sus, dar care și ele observatori foarte bine instruiți, condiții meteo favorabile și…ceva noroc, rezultatele fiind uneori subiective.
Un pas înainte, mai ales în ceea ce privește speciile de păsări criptice, discrete sau greu de detectat prin observație pasivă, s-a făcut prin metoda redării cântecului (playback method). Metoda constă în redarea, cu ajutorul unui difuzor portabil, a cântecului unui mascul dintr-o specie țintă, pentru a stimula masculii teritoriali din zonă să răspundă vocal sau să se apropie, urmată de înregistrarea răspunsurilor primite.
În premieră pentru Parcul Natural Vânători Neamț și printre puținele inițiative de acest gen din țară, pentru monitorizarea păsărilor s-au utilizat metodele acustice ce s-au dovedit a fi o completare utilă a tehnicilor tradiționale, producând un set de date standardizat care poate fi supus verificărilor de asigurare a calității. Metodele acustice pasive pot extinde cu ușurință efortul de sondaj dincolo de ceea ce este posibil de realizat cu evaluatori umani, numărul crescut de înregistrări și perioadele lungi de derulare pot crește substanțial ratele de detectare a speciilor de păsări. Există și unele dezavantaje ale abordării acustice, în principal lipsa de indicii vizuale care ar fi utilizate de un evaluator uman pe teren și faptul că abordarea bioacustică statică nu se pretează la pregătirea hărților de distribuție utilizate adesea în evaluările păsărilor. Cu toate acestea, utilizarea împreună a metodelor acustice și a celor tradiționale oferă adesea cele mai bune rezultate generale, deoarece punctele lor forte și punctele slabe sunt complementare.
Tehnicile de cercetare acustică sunt luate în considerare, mai ales pentru a obține informații despre speciile cu densități scăzute sau comportament criptic, acolo unde terenul dificil sau problemele de acces împiedică un sondaj eficient sau când sunt necesare date consecvente, pe termen lung. Pentru monitorizarea păsărilor din Parcul Natural Vânători Neamț, prima sesiune a fost de 30 de zile, înregistrările acoperind atât perioadele de zori, cât și de amurg. Dispozitivele audio automate au fost programate să înregistreze cu o oră înainte de răsărit și două ore după, respectiv o oră înainte și după apus, cumulând astfel un total de cinci ore de înregistrare pe zi.
Recorderele, din gama Wildlife Acoustics și AudioMoth, au fost distribuite spațial pentru a eșantiona în mod adecvat toate habitatele cheie ale păsărilor prezente în Parcul Natural Vânători Neamț. Informațiile au fost colectate în baza unui protocol de eșantionare specific, folosind trei dispozitive electronice diferite (cameră automată cu senzor de mișcare, dispozitiv de monitorizare acustică pasivă și dispozitiv de înregistrare a datelor de temperatură-data logger). Toate aceste dispozitive au fost amplasate în locuri bine stabilite numite „stație de monitorizare”, de către personal pregătit corespunzător.
În lipsa unor cunoștințe pre-existente sistematice privind distribuția spațio-temporală a speciilor de păsări în cadrul PNVNT (Parcul Natural Vânători Neamţ), pentru a crește probabilitatea de a detecta și colecta un număr reprezentativ de date, suprafața zonei de studiu a fost delimitată în unități de eșantionare uniformizate spațial, ținând cont de numărul mare de specii prezumate, de variabilitatea cerințelor de habitat (mărime teritoriu, distanțele de deplasare zilnice, resurse de hrană și distribuția acestora, etc.), precum și de importanța facilitării unei proceduri standardizate de colectare a datelor pe termen lung, Unitățile de eșantionare au fost definite prin suprapunerea unui grid de 3×3 km peste o hartă topografică a zonei. În cadrul fiecărei a doua celule de 3×3 km rezultată au fost amplasate dispozitivele de monitorizare.
Pentru că s-a dispus de un număr limitat de înregistratoare automate, ele au fost utilizate atât pentru a afla informații despre păsări, cât și pentru colectarea de informații privind activitățile antropice, astfel că programarea perioadelor pentru înregistrare a fost făcută în așa fel încât să fie atinse ambele obiective de monitorizare. Pentru a evita „numărarea dublă”, adică surprinderea acelorași exemplare pe mai mult de un înregistrator, distanță minimă între stațiile de monitorizare a fost de minimum 500 m. Înregistratoarele automate au fost amplasate la 1-2 m de sol, pe copaci tineri, evitând pe cât posibil perturbarea acestora de către crengile din apropiere.
Înregistrările au fost făcute ca date necomprimate, în fișiere WAV cu o frecvență de 48 kHz și mărime de 16 biți sau mai mare, rezultând sonograme clare și informații de analiză. Numeroase studii au arătat că utilizarea softurilor de detectare automată a sunetelor păsărilor este cea mai bună soluție pentru monitorizările ce implică volume mari de date precum cele planificate pentru Parcul Natural Vânători Neamț, astfel că pentru detectarea și clasificarea vocalizărilor păsărilor s-a utilizat algoritmul de analiză BirdNET, care folosește o frecvență de eșantionare de 48 kHz pentru intrările în software. Analiza acustică a fost realizată cu ajutorul aplicațiilor Kaleidoscope și Chirpity, care au permis vizualizarea, segmentarea și interpretarea înregistrărilor.
La începutul campaniei de teren, au fost înregistrate într-un formular de teren: data/ora, numele operatorului de teren, locația de eșantionare, codul de identificare al dispozitivului audio și setările, s-au făcut fotografii ale locației și ale amplasării aparaturii, s-au menționat condițiile meteorologice, utilizând datele din data-loggere. Fișierele de sunet WAV au încorporat și ele metadate în antetul fișierului, astfel că informațiile s-au putut organiza și arhiva cu acuratețe, pentru a fi utilizateîn prezenta anchetă, dar și pentru proiecte de monitorizare la scară mai mare sau pentru a contribui la baze de date.
În cazul de față, abordarea studiului a fost una simplă, rezultând numărul de detecții identificate pentru fiecare specie/locație, respectiv o listă de specii identificate în zona de studiu, cu niveluri asociate de activitate a păsărilor. În cadrul primei sesiuni de monitorizare acustică desfășurate în Parcul Natural Vânători-Neamț, derulată pe parcursul a 30 de zile, au fost identificate circa 97.800 de înregistrări acustice care au conținut vocalize de păsări. „Responsabile” de acestea au fost nu mai puțin de …123 specii de păsări! Cele mai frecvent detectate specii în această primă sesiune au fost Phylloscopus collybita (pitulice mică), Erithacus rubecula (măcăleandru) și Turdus merula (mierlă).
Având în vedere că mai bine de 80% din suprafața PNVNT este acoperită cu pădure au fost identificate 8 din cele 9 specii de ciocănitori care se întâlnesc în România, singura absentă fiind ciocănitoarea de grădină Dendrocopos syriacus care preferă livezile, parcurile și localitățile. Lipsa acesteia din înregistrări se poate datora și faptului că dispozitivele acustice au fost amplasate cu precădere în păduri și pajiști, din rațiuni evidente acestea nu au fost distribuite în intravilan. În ceea ce privește păsările răpitoare de noapte, au fost identificate 9 specii din cele 10 care cuibăresc regulat în România, inclusiv Bubo bubo (buha) cea mai mare răpitoare de noapte cu o anvergură a aripilor ce ajunge până la 170 cm și Glaucidum paserinum (ciuvica) cea mai mică răpitoare nocturnă, cu o anvergură a aripilor de doar 30-40 cm. Printre aparițiile rare, marcate cu semnul întrebării în baza de date din cauza numărului redus de înregistrări, se numără cristelul de câmp (Crex crex) cu doar 2 înregistrări, cocoșul de munte (Tetrao urogallus) cu 4 înregistrări și ierunca (Tetrastes bonasia) detectată în 5 locații diferite.
Aceste rezultate confirmă potențialul extraordinar al monitorizărilor acustice în studiul biodiversității și deschid noi perspective pentru conservarea avifaunei, nu doar din Parcul Natural Vânători Neamț, ci și din alte arii protejate în care acest sistem ar putea fi implementat cu ușurință. Pentru cele fericit întâmplate în Parcul Natural Vânători Neamț am beneficiat de expertiza și dăruirea colegilor de la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, în cadrul proiectului „Ținutul Zimbrului: conservare, educație și turism în Parcul Natural Vânători Neamț”, finanțat de Fundația OMV Petrom prin programul „Verde pentru Viitor” ediția 2.0, dezvoltat de FDSC și Fundația ProPark. Proiectul este implementat de Asociația de Ecoturism din România (AER), în parteneriat cu RNP Romsilva–Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, Asociația Mioritics și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.
„Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Fundației OMV Petrom, a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile sau a Fundației ProPark, fiind responsabilitatea exclusivă a beneficiarului proiectului”
Sebastian Cătănoiu (Inginer silvic, dr. în silvicultură, directorul administrației Parcului Natural Vânători Neamţ, publicist științific, Vânători, Neamţ), Senior Editor (științific) al Jurnalului Bucureștiului
Sebastian Cătănoiu, Cetățean de Onoare al comunei Vânători-Neamț
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
