Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
În România, cca 97% dintre muncile casnice sunt făcute de femei, iar femeile câștigă cu 500 lei mai puțin decât bărbații, potrivit INS. Participarea lor în politică este la cel mai scăzut nivel din 20 de ani, iar violența domestică generează anual peste 120.000 de dosare. România funcționează, în fapt, cu doar jumătate din potențialul ei economic—arată concluziile Summitului Național WeAreHalf 2025, ce a avut loc zilele acestea la Parlament.
Într-un context în care România are unul dintre cele mai mari decalaje de ocupare între femei și bărbați din Europa (17%), cu o rată totală de ocupare de doar 63%, experți din instituții publice, mediul de afaceri și diplomație atrag atenția că lipsa participării femeilor în economie, leadership și procesul decizional reprezintă o vulnerabilitate strategică pentru dezvoltarea țării. Datele recente ale INS (Institutului Național de Statistică), corelate cu analize internaționale, indică o problemă structurală complexă: munca neremunerată, absența legislației de reprezentare, violența domestică, disparitățile salariale și segregarea ocupațională. Summitul Național WeAreHalf 2025, organizat de Asociația Solidaritate și Egalitate, a devenit cel mai amplu forum de discuții și soluții pe tema egalității reale în România.
Alina Gorghiu: „97% dintre muncile casnice din România sunt făcute de femei. Este imposibil să vorbim despre șanse egale în aceste condiții.”
Debutul conferinței a fost marcat de o intervenție tranșantă a deputatei Alinei Gorghiu, președinta Comisiei Speciale „România fără violență domestică”, care a descris cu luciditate tabloul social în care activează femeile din România. „Aș vrea o sală de bărbați care să intre în această dezbatere cu argumente despre de ce femeia la masa deciziei. Sau, mai corect, de ce împreună la masa deciziei, cum ar fi firesc”, a spus Gorghiu.
Ea a prezentat cele mai recente date ale INS (Institutului Național de Statistică) și ale instituțiilor și altor organizații internaționale:
- femeile câștigă cu 500 de lei mai puțin pe lună decât bărbații
- cca 97% dintre muncile casnice sunt efectuate de femei, peste 1,3 milioane de românce lucrând zilnic „muncă invizibilă”, neremunerată;
- femeile reprezintă doar 17% din Parlament, cel mai scăzut procent din ultimii 20 de ani
- 120.000 de dosare de violență domestică au fost deschise în ultimul an
„Avem o lege care ar introduce un minim de 30% reprezentare pentru ambele sexe în Parlament și administrație, dar de patru ani este blocată. Este o decizie care stă exclusiv la votul bărbaților”, a afirmat ea.
Mihaela-Raluca Tudor: „România funcționează cu jumătate din potențial. Ne lipsesc structurile, nu femeile pregătite.”
Fondatoarea mișcării sociale WeAreHalf, Mihaela-Raluca Tudor, a dus discuția la nivelul impactului economic și social al acestor dezechilibre. „Egalitatea de șanse nu este doar o valoare morală, ci un indicator al sănătății unei economii. România funcționează astăzi cu doar jumătate din potențialul ei real, pentru că jumătate dintre resursele ei—femeile—sunt subreprezentate în economie, în leadership și în procesul decizional”, a declarat aceasta.
Mihaela-Raluca Tudor a subliniat că România nu duce lipsă de femei educate și competente, ci de structuri care să le permită să își exercite influența: de la legislație, acces la piața muncii, până la cultura organizațională și sprijinul pentru munca de îngrijire. „Ne lipsesc structurile, nu femeile pregătite. WeAreHalf, inițiată de Asociația Solidaritate și Egalitate, este spațiul unde aceste structuri încep să se construiască prin dialog, presiune publică și soluții concrete.”
Ambasadoarea Norvegiei, Hilde Svartdal Lunde: „Chiar și în Norvegia avem doar 25% femei în poziții de top. Economia depinde de participarea lor completă.”
Într-o intervenție extrem de apreciată, Ambasadoarea Norvegiei a oferit un contrast necesar: chiar și statele considerate modele de egalitate se confruntă cu blocaje. „Da, Norvegia a avansat mult. Cca 60% dintre studenți sunt femei, 75% dintre femei lucrează full-time, avem grădinițe accesibile și 65% dintre bărbați iau concediu paternal în primul an de viață al copilului. Dar avem doar 25% femei în poziții de top”, a declarat Lunde. Ea a avertizat că, pe termen lung, economia nu își permite scăderea participării femeilor în muncă, mai ales în contextul unei tendințe recente: creșterea numărului de femei care aleg program part-time, ceea ce reduce veniturile, mobilitatea profesională și pensia.
Ambasadoarea a atins și o problemă rar discutată public: „Cca 37% dintre căsătoriile din Norvegia se încheie prin divorț. Femeile care nu au lucrat full-time ajung adesea în situații financiare vulnerabile, fără suficiente puncte de pensie.” La nivel global, a amintit ea:
● cca 60% din populația lumii trăiește în teritorii unde avortul este legal
● mortalitatea maternă a scăzut cu 34% în ultimele două decenii
● accesul la planificare familială și la educație pentru fete a crescut semnificativ
Aceste date, spune ambasadoarea, arată că progresul este posibil, dar că nu există nicio țară în care egalitatea să fie „finalizată”.
Concluzie—O Românie care trebuie să decidă dacă vrea să rămână în urmă sau să recupereze potențialul pierdut.
Intervențiile celor trei lidere au conturat o concluzie comună: România pierde anual resurse economice, sociale și umane esențiale prin lipsa participării depline a femeilor. Dezbaterile au fost susținute de lideri instituționali și politici precum Alina Gorghiu, președinta „România fără violență domestică”, Ramona Mihăilă, director de cabinet ANES (Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse), senatoarea Nicoleta Pauliuc și Loredana Mihăilă, vicepreședintă OFA (Organizația Femeilor Antreprenor din România) UGIR (Uniunea Generala a Industriasilor din Romania).
Mediul de afaceri a fost reprezentat de Violeta Balint, directoare generală Sennheiser România, Gabriela Bereș, CEO Puratos România, Roxana Popescu, GM Avon România, iar perspectivele media și culturale au venit prin Andra Mureșan, jurnalistă Scena9, Mihaela Crăciun, jurnalistă TVR, și scriitoarea Ioana Nicolaie. Contribuții importante au avut și Camelia Botezatu, fondatoare Emblematic România, Virginia Oțel, membră în Advisory Council PWN Global, Marina Coandă Bundac, directoare Bonte Foundation, profesorul Sebastian Onac, Fondatorul Campusului Medical Maria Beatrice, precum și Andreea Paul, fondatoarea think-thank-ului INACO: Summitul WeAreHalf devine astfel nu doar un eveniment, ci un punct de presiune publică și un reper anual pentru politicile de egalitate și dezvoltare economică.
Summitul WeAreHalf 2025 a fost susținut de Kaufland România, în calitate de partener principal, alături de partenerii instituționali și corporate Tudor Communications, Puratos România, Sennheiser România, Exim Banca Românească, De’Longhi, Avon România, La Cocoș, AFSRU, Emblematic România, Federația Filantropia, Public Affairs Solutions, Hellenic Wellbeing, Icon Arts, Ramona Pintea Art și Jidvei.
Asociația Solidaritate și Egalitate coordonează mișcarea națională WeAreHalf, lansată în urmă cu trei ani, un demers premiat național și internațional pentru impactul său social. Reunește peste 3.000 de femei și bărbați și zeci de instituții, companii și organizații din toată țara. Asociația lucrează pentru creșterea participării femeilor pe piața muncii, reducerea inegalităților structurale, sprijinirea femeilor vulnerabile și promovarea leadershipului feminin în România.
Articole asociate
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
[…] Cca 97% dintre muncile casnice sunt făcute de femei, iar salariile lor sunt cu 500 Ron mai mici (co… […]
[…] Cca 97% dintre muncile casnice sunt făcute de femei, iar salariile lor sunt cu 500 Ron mai mici (co… […]