Premierul nipon Shinzo Abe începe mâine, marți 16 ianuarie, o vizită oficială de câteva ore la București. Vizită se înscrie în turneul baltic și est-european al premierului japonez, care a inclus déjà escale la Tallin, Riga, Vilnius, Sofia și Belgrad. La București, Abe se va întâlni cu președintele Iohannis. Abe este primul premier nipon în exercițiu care vizitează vreodată 6 șase țări, iar în escalele anterioare a abordat subiecte din sfera apărării, cyber-security și a economiei. Nu în ultimul rând a cerut o abordare „dură” a regimului nord-corean.
În martie 2017, când a efectuat un turneu similar în vestul Europei, analiștii asiatici au considerat că Abe caută un loc călduț pentru a fugi de o serie de scandaluri care îi puneau sub semnul întrebării integritatea. Bunăoară se vorbea despre felul în care împreună cu soția să a sponsorizat o grădiniță naționalistă din Tokyo în care cultul criminalilor de război este la loc de cinste în programa educațională al micilor niponi. Din nefericire pentru el, nici măcar Europa de Est nu mai este prea confortabilă pentru Abe, cu atât mai puțîn România, unde omologul sau, premierul Tudose va fi fost deja demis în cadrul unui CEx al PSD de pomină, de către președintele Camerei Deputaților, adevăratul om forțe al locului.
În Lituania, Abe l-a onorat și pe Chiune Sugihara, fost vice-consul al Imperiului Nipon în orașul Kaunas, care în timpul celui de-al doilea război mondial a salvat de la moarte 2.500 de evrei lituanieni, în timpul Holocaustului, eliberându-le vize. Întâmplarea face că Sugihara a fost ulterior transferat la București, în 1942, iar în anul următor chiar promovat. În 1944 i s-a conferit o medalie imperială importantă, dar după încheierea războiului a fost internat de sovietici pentru 18 luni, împreună cu familia să, într-un lagăr de prizonieri de război. După eliberare, la întoarcerea în Japonia, în 1947, MAE nipon i-a cerut să-și depună demisia.
La Sofia, Abe s-a întâlnit atât cu președintele Rumen Radev cât și cu premierul Borisov. În perioada președinției bulgare a Consiliului UE, care a debut la 1 ianuarie a.c, Abe speră să discute modalități de implementare a Tratatului de liber schimb dintre Japonia și UE (JETA–Japan-EU free Trade Agreement), care, potrivit analiștilor, va conduce la o creștere între 16-24% a exporturilor UE în Japonia.
În virtutea acestui acord comercial, care va deschide cea mai mare piață de liber-schimb din lume, odată cu schimbarea fundamentală a condițiilor comerciale ce-i privesc direct cei doi parteneri, Japonia nu va mai trebui să plătească nici un fel de taxe la importurile în Europa de vehicule și bunuri nipone. În același timp Europa nu va mai plăti taxe pentru exporturile de produse agricole în Japonia. Oficialii niponi au mari așteptări în legătură cu acest acord. Este probabil că și la București să fie reiterat mesajul japonezilor transmis în capitală Estoniei, o adevărată campioană globală în cursa spre digitizare a tot ce se poate digitiză. Niponii intenționează să coopereze cu țări NATO, deci și cu Bucureștiul, în chestiuni din sfera cyber-security, în contextul binecunoscutui mit urban cu talentatul IT-ist român. Reprezentanți ai mai mult de 30 de companii nipone, printre care Mitsubishi și NTt Data îl însoțesc la București pe Abe.
Noul Drum al Mătăsii nipon vine prea târziu
Japonia se află într-o dilema aparent insolvabilă: ar vrea retragerea integrală a trupelor americane staționate în arhipelag, dar în același timp nu se poate dezbăra de vechile metehne militariste din timpul războiului, care au dus la tragedii indescriptibile în toată Asia, mai ales în China și Coreea. Unii analiști asiatici susțin că până nu își va asumă pe deplin responsabilitatea crimelor din perioada celui de-al doilea război mondial, dintre care Masacrul de la Nanking (cunoscut și ca Violul din Nanking – o perioadă de 6 săptămâni, începând cu 9 decembrie 1937, de la capturarea orașului Nanjing, fosta capitală a Chinei, de către forțele japneze) Japonia nu va fi pe deplin acceptată în comunitatea internațională în rolul de leader pe care ar vrea să și-l aroge. Acceași analiști dau exemplul Germaniei care a știut să facă gesturi simbolice potrivite și să primească iertarea fostelor victime.
După cum este binecunoscut, rivală asiatică a Japoniei, China, avansează puternic cu proiectul sau gigantic „One Belt, One Road”, de 1 trilion de dolari, în curs de implementare, care vizează construcția de legături feroviare, maritime și rutiere între Asia, Europa și Africa – un Drum al Mătăsii actualizat. Toate cele 6 țări vizitate de Abe fac parte din cele 16 țări central și est-europene care organizează anual un Summit împreună cu China. A două ediție a Summitului a fost găzduită la București în noiembrie 2013.
Un pod prea îndepărtat
Într-un breaking news ignorat cam de toată lumea, simțind că s-ar putea să i se apropie sfârșitul, premierul Tudose a semnat un contract de jumătate de miliard de euro cu niponii de la IHI pentru realizarea podului de 2,5 kilometri peste Dunăre, la Brăila, orașul sau de baștină. Acesta va fi cântecul de lebădă al prim-ministru, se pare. Oportunitatea podului de la Brăila este deja pusă sub semnul întrebării de unii analiști locali, care subliniază absența unui studiu de trafic și sugerează necesitatea unor poduri mult mai utile în alte localități situate de-a lungul marelui fluviu.
Câte ceva despre Abe
Cel mai tânăr și totodată cel mai longeviv premier din istoria țării sale, Abe este președinte al Partidului Liberal Democratic, partid care, cu excepția a patru ani a condus Japonia din anul 1955. Politică externă și de securitate a Japoniei a suferit modificări semnificative în timpul regimului Abe, căpătând accente revizioniste și având potențial de schimbare majoră a traiectoriei internaționale a țării și în special a raporturilor cu vecinii asiatici, ducând la renunțarea la doctrina Yoshida, pacifistă, dominantă după încheierea celui de-al doilea război mondial. Aplicarea acestor politici a dus deja la răcirea puternică a relațiilor dintre Japonia și China și dintre Japonia și Coreea de Sud.
În acest context, un eveniment foarte discret promovat, dar semnificativ, a avut loc asta-toamna la Institutul Diplomatic Român, care împreună cu Ambasada Japoniei în România a organizat vineri, 20 octombrie 2017, conferința „A Mega Power Vacuum în East Asia and its Global Implication”, susținută de directorul Institutului de Politică Externă de la Tokio, profesorul Kuni Miyake. Expertul nipon a prezentat o radiografie a situației actuale a țărilor din regiunea Asiei de Sud-Est și provocările relațiilor bilaterale ale acestora cu Japonia, cu accent pe dinamică regională care ar previzionă în optică noii școli de gândire a diplomaților niponi „scenarii purtătoare de amenințări la adresa securitățîi globale”.
Abenomics, reprezintă politicile economice promovate de Shinzo Abe, de când a fost ales în al doilea mandat de prim-ministru, în decembrie 2012. Se bazează pe trei axe: facilități monetare, stimuli fiscali și reforme structurale. Scopul a fost reanimarea economiei nipone, căzute într-o perioada de stagnare de aproape două decenii. Ultima etapă a turneului premierului nipon se încheie marți la București, Abe urmând să revină miercuri la Tokyo.
Notă. Geo Scripcariu este absolvent al Școlii Iezuite din Shibuya, Tokyo. El a lucrat în calitate de consultant în proiecte JICA, JOCV, în câteva companii nipone de consultanță și a pregătit în programe intensive diplomați japonezi la centrul special din Hiroo.
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
[…] Ce cauta premierul nipon Shinzo Abe la Bucuresti? […]