Ce este Inteligență Artificială și ce nu este Inteligența Artificială – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) – distincții speciale pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Conf. univ. dr. Nicolae Grigorie–Lăcrița

„De departe, cel mai mare pericol al Inteligenței Artificiale este că  oamenii concluzionează prea devreme că o înțeleg”. (Eliezer Yudkowsky)

Cuvânt înainte

În prezent se discută foarte mult despre Inteligența Artificială (notată cu IA sau cu AI). Acest lucru ar fi foarte benefic atât pentru fiecare om în parte, cât și pentru întreaga societate, în ansamblul său, dacă ar fi conforme cu ceea ce este în realitate Inteligența Artificială. Mare problemă este că sunt multe discuții care fac mai mult rău decât bine, fie și numai prin faptul că:

• Problema Inteligenței Artificial este abordată de persoane care nu stăpânesc nici chiar principalele noțiuni elementare, destul de numeroase și destul de complexe. Spre exemplu, la un post de televiziune, o persoană a menționat, cu multă aroganță, și parcă sfidător și ironic la adresa marelui public „neștiutor în ale IA” că „ce domne, ne-am trezit și noi acum să vorbim atât de mult de Inteligența Artificială, când noi o avem de zeci de ani, precum frigiderele cu termostat, care pornesc și opresc motorul, mașinile de spălat automate, Camerele de supraveghere și altele”.
• Induc o spaimă în rândul populației, inclusiv prin afirmații aberante duse la extrem, precum că Inteligența Artificială ar putea să elimine omenirea, în loc să explice că „Inteligența Artificială este ca o unealtă făcută de om, ca un topor, unealtă care ea singură nu face nici bine nici rău, dar pe care omul o poate folosi și în scopuri bune, și în scopuri rele”.
• Nu se înțelege faptul esențial că Inteligența Artificială este diferită de Automatizare. Fie și numai în baza celor de mai sus apare ca o necesitate să se prezinte populației „Ce este Inteligență Artificială și ce NU este Inteligența Artificială, respectiv care este și diferența dintre „Inteligența Artificială” și Automatizare”

Diferența cheie pe care populația trebuie să o înțeleagă este următoarea: Automatizarea simplă, care nu este Inteligența Artificială, ne scutește de efort fizic (precum spălatul rufelor), în timp ce Inteligența Artificială, care este Inteligență Artificială ne înlocuiește efortul intelectual (luarea deciziilor). Conform definițiilor tehnice și reglementărilor europene, un sistem, un program sau o mașină, nu este considerat inteligență artificială (AI) dacă:

• funcționează exclusiv pe bază de reguli predefinite, codificate manual (sisteme bazate pe reguli), fără capacitatea de a învăța, adapta sau evolua pe baza datelor.
• nu învață din date noi și
• nu prezintă un nivel de autonomie în luarea deciziilor.

Pentru ca marea majoritate a populației să nu fie indusă în eroare de termenii de marketing (folosiți special pentru a convinge clienții să cumpere, prezentând orice aparat ca fiind „revoluționar”), trebuie să facem o distincție clară între dispozitivele care doar execută o comandă fixă și cele care au o capacitate reală de adaptare și „gândire” proprie. În aceste cazuri, „Smart” este doar o etichetă comercială, nu o realitate tehnică.

Aparate și sisteme care nu sunt Inteligență Artificială, care sunt doar automatizări

Acestea sunt aparate „oarbe”. Ele fac exact ceea ce au fost programate să facă și nimic mai mult, indiferent de câte ori le folosim. Ele nu învață din greșeli și nu își schimbă comportamentul.

• În bucătărie. Frigiderele clasice: Mențin temperatura constantă prin termostat (pornesc/opresc motorul), dar nu știu ce este înăuntru. Mașinile de cafea automate: Dozează apa și macină boabele la fel de fiecare dată, fără să „învețe” gustul dumneavoastră. Cuptoarele cu microunde cu senzori: Se opresc când detectează abur, dar este o reacție fizică programată, nu o decizie inteligentă. Blenderele programabile și Roboții de bucătărie (ex. Thermomix): Urmează pașii unei rețete digitale ca un cronometru, fără a putea ajusta gustul dacă ingredientele sunt diferite. Prăjitorul de pâine: Se oprește după un cronometru fix, chiar dacă pâinea e deja arsă sau încă albă, deoarece nu are capacitatea de a „vedea” starea alimentului.
• În restul casei. Termostatele simple programabile: Pornesc căldura la ora fixată, chiar dacă nu e nimeni acasă. Aparatele de aer condiționat cu funcție „Follow Me”: Doar trimit aerul spre telecomandă, fără a înțelege contextul camerei. Mașinile de spălat automate (haine și vase): Rulează un program de 60 de minute indiferent dacă hainele s-au curățat după primele 10 minute. Periuțele de dinți electrice: Vă avertizează printr-o vibrație dacă apăsați prea tare, folosind un simplu arc de presiune. Sistemul de irigații cu timer: Udă grădina la ora fixată, chiar dacă afară plouă torențial, deoarece nu are capacitatea de judecată pentru a opri risipa de apă.
• Securitate și Hobby. Porțile și ușile de garaj automate: Se deschid la simpla apăsare a unui buton de telecomandă. Camerele de supraveghere cu senzor de mișcare (clasice): Aprind becul la orice mișcare (pisică, frunză, hoț), pentru că nu pot distinge cine se mișcă. Dronele cu telecomandă: Sunt doar niște jucării sau unelte „pilotate” de om. Drona nu știe unde merge; omul de la sol ia toate deciziile de zbor. Senzorii de lumină de pe scară: Se aprind la orice mișcare (chiar și a unei frunze), fără a putea distinge dacă sursa mișcării este un om sau un obiect neînsuflețit.

Ce este, de fapt, Inteligența Artificială (IA)

Spre deosebire de aparatele de mai sus, IA are capacitatea de a acumula experiență și de a-și schimba singură modul de acțiune pentru a obține un rezultat mai bun.

• Învățarea (Machine Learning). Capacitatea unui sistem de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor, față de un program fix care face mereu același lucru.

• Chatboții Generativi (ex. Claude, ChatGPT). Sisteme care pot purta o conversație logică și pot crea idei noi, reprezentând un salt uriaș față de roboții telefonici care vă puneau să apăsați tasta 1 sau 2.

• Malware-ul Polimorf. Viruși de calculator care se „deghizează” singuri pentru a nu fi prinși, fiind mult mai periculoși față de virușii vechi pe care orice antivirus îi putea bloca.
• Recunoașterea Facială. O cameră cu IA „știe” că cel care intră pe poartă este proprietarul și nu un străin, o funcție mult superioară față de simplul senzor care aprinde becul la orice mișcare.

• Suveranitatea Digitală. Capacitatea unui popor de a-și proteja datele și tehnologia față de influența marilor puteri care folosesc IA pentru control și manipulare.
• Sănătatea Digitală (Medicina de Precizie). Sisteme care analizează mii de analize medicale pentru a depista o boală înainte ca primele simptome să apară, o capacitate de analiză mult superioară față de simplele programe care doar stochează fișele medicale.
• Navigația GPS Inteligentă. Calcularea celui mai scurt drum pe o hartă fixă este o simplă formulă matematică (automatizare), față de sistemele moderne (precum Waze sau Google Maps cu IA) care anticipează blocajele în trafic și schimbă ruta în timp real, învățând din tiparele de deplasare ale milioanelor de șoferi (IA). Abia acum, când sistemul „vede” traficul și „anticipează” viitorul, vorbim cu adevărat despre Inteligență Artificială.

Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS (Global Positioning System). Concurs comun de admitere în celebrele și prestigioasele școli superioare franceze de înalte studii științifice ENS (Normale Sup’ – Școala Normală Superioară) și Ecole Polytechinque (X – Școala Politehnică), unice în lume. Aplicații la supravegherea electronică („libertatea sub sechestru electronic”) a deținuților aflați în libertate condiționată sub control judiciar (corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații crimiale, consultant științific CGE – La Conférence des Grandes Ecoles, Paris)

În concluzie, diferența fundamentală este de natură cognitivă: în timp ce Automatizarea execută orbește, Inteligența Artificială analizează și decide. Prima ne-a eliberat mâinile, a doua începe să ne modeleze gândirea.

Întrebări și Răspunsuri, pe înțelesul tuturor

• Dacă frigiderul meu are ecran și se conectează la Wi-Fi, este Inteligență Artificială? Răspuns: Nu. În marea majoritate a cazurilor, este doar un aparat cu „dotări digitale”. Faptul că puteți vedea poze pe ușa frigiderului nu înseamnă că acesta „gândește”. Este IA doar dacă frigiderul învață singur ce alimente consumați și comandă automat lapte când vede că s-a terminat, fără ca dumneavoastră să îi cereți asta.
• De ce marketingul numește „Smart” (Inteligent) aproape orice aparat nou? Răspuns: Pentru a convinge clienții să cumpere produse mai scumpe. „Smart” a devenit un termen de vânzări care descrie, de fapt, un aparat care are un meniu digital sau o telecomandă mai modernă, nu un aparat care posedă inteligență reală.
• O dronă care mă urmărește în timp ce merg cu bicicleta este IA? Răspuns: Da. Dacă drona calculează singură traseul, evită crengile copacilor și vă recunoaște imaginea fără ca un om să o ghideze prin telecomandă, atunci ea folosește Inteligența Artificială (viziune computerizată și decizie autonomă).
• Este periculos să folosim IA în viața de zi cu zi? Răspuns: IA este o unealtă, ca un topor. Pericolul nu vine de la unealtă, ci de la modul în care este folosită. Este periculoasă dacă este programată să dezinformeze sau să manipuleze opinii, dar este extrem de utilă când ajută medicii să descopere boli timpurii.
• Mașina de spălat care „cântărește” hainele are IA? Răspuns: Nu. Aceea este o automatizare bazată pe un senzor de greutate. Ea aplică o regulă simplă: „la 5 kg de haine, pune atâta apă”. Ea nu învață din spălările anterioare și nu decide singură să schimbe temperatura dacă vede că o pată este mai dificilă.
• De ce se spune că IA ne înlocuiește efortul intelectual? Răspuns: Pentru că, spre deosebire de un robot de bucătărie care doar amestecă ingredientele (efort fizic), un program de IA (precum ChatGPT) poate scrie un eseu, poate traduce o carte sau poate analiza legi complexe (efort intelectual), sarcini care până acum puteau fi făcute doar de mintea umană.

Bibliografie selectivă

• Parlamentul European și Consiliul UE. Regulamentul (UE) 2024/1689 (EU AI Act)–Sursa oficială pentru criteriile legale care definesc ce este un sistem de IA față de un simplu software. Link oficial EUR-Lex.
• NIST (Institutul Național de Standarde și Tehnologie). AI Risk Management Framework 1.0 (2025)–Documentație tehnică privind distincția între sistemele deterministe (automate) și cele adaptive (IA). Sursă NIST.
• IBM Technology. Ce este Machine Learning?–Explicație pedagogică despre capacitatea de învățare a sistemelor, elementul care le separă de automatizarea clasică. Sursă IBM.
• Yudkowsky, Eliezer. Raționalitate și Inteligență Artificială–Eseuri privind riscul de a confunda uneltele programate cu inteligența reală.

Notă. Nicolae Grigorie-Lăcrița este utor a peste 100 de articole de specialitate pe tema Inteligenței Artificiale (IA), care pot fi consultate cu ajutorul motoarelor de căutare online.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie–Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova

Nicolae Grigorie–Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie–Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

„La Corse ne croit pas aux larmes”. Le mystérieux triangle criminel des Bermudes dans le dossier Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé. L’assassinat de Claude Erignac et l’innocence d’Yvan Colonna. Pourquoi Franck Elong Abé a-t-il tué Yvan Colonna? („Corsica nu crede în lacrimi”. Misteriosul triunghi criminal al Bermudelor în dosarul Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé. Asasinarea lui Claude Erignac și nevinovăția lui Yvan Colonna. De ce Franck Elong Abé l-a ucis pe Yvan Colonna?)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul românilor încarcerați pentru crime sexuale și proxenetism în centrele de detenție din Franța (Châteauroux, Besançon, Aix-Marseille-Provence Métropole/Métropole Nice Côte d’Azur) și în Spania (Lleida), adepți ai „Triunghiul amoros familial (conjugal)” – o crimă sexuală deosebit de gravă și pedepsită foarte sever

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat de Tribunalul Judiciar Bobigny (Departamentul Seine – Saint Denis, MGP – Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)