Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
„De departe, cel mai mare pericol al Inteligenței Artificiale este că oamenii concluzionează prea devreme că o înțeleg.” (Eliezer Yudkowsky)
În prezent se discută foarte mult despre Inteligența Artificială (notată cu IA sau cu AI). Acest lucru ar fi foarte benefic atât pentru fiecare om în parte, cât și pentru întreaga societate, în ansamblul său, dacă ar fi conforme cu ceea ce este în realitate Inteligența Artificială. Mare problemă este că sunt multe discuții care fac mai mult rău decât bine, fie și numai prin faptul că:
- Problema Inteligenței Artificial este abordată de persoane care nu stăpânesc nici chiar principalele noțiuni elementare, destul de numeroase și destul de complexe. Spre exemplu, la un post de televiziune, o persoană a menționat, cu multă aroganță, și parcă sfidător și ironic la adresa marelui public „neștiutor în ale IA” că „ce domne, ne-am trezit și noi acum să vorbim atât de mult de Inteligența Artificială, când noi o avem de zeci de ani, precum frigiderele cu termostat, care pornesc și opresc motorul, mașinile de spălat automate, Camerele de supraveghere și altele”.
- Induc o spaimă în rândul populației, inclusiv prin afirmații aberante duse la extrem, precum că Inteligența Artificială ar putea să elimine omenirea, în loc să explice că „Inteligența Artificială este ca o unealtă făcută de om, ca un topor, unealtă care ea singură nu face nici bine nici rău, dar pe care omul o poate folosi și în scopuri bune, și în scopuri rele”.
- Nu se înțelege faptul esențial că Inteligența Artificială este diferită de Automatizare. Fie și numai în baza celor de mai sus apare ca o necesitate să se prezinte populației „Ce este Inteligență Artificială și ce NU este Inteligența Artificială, respectiv care este și diferența dintre „Inteligența Artificială” și Automatizare”
Diferența cheie pe care populația trebuie să o înțeleagă este următoarea: Automatizarea simplă, care ne este Inteligența Artificială, ne scutește de efort fizic (precum spălatul rufelor), în timp ce Inteligența Artificială, care este Inteligență Artificială ne înlocuiește efortul intelectual (luarea deciziilor). Conform definițiilor tehnice și reglementărilor europene, un sistem, un program sau o mașină, nu este considerat inteligență artificială (AI) dacă:
- funcționează exclusiv pe bază de reguli predefinite, codificate manual (sisteme bazate pe reguli), fără capacitatea de a învăța, adapta sau evolua pe baza datelor.
- nu învață din date noi
- nu prezintă un nivel de autonomie în luarea deciziilor.
Pentru ca marea majoritate a populației să nu fie indusă în eroare de termenii de marketing (folosiți special pentru a convinge clienții să cumpere, prezentând orice aparat ca fiind „revoluționar”), trebuie să facem o distincție clară între dispozitivele care doar execută o comandă fixă și cele care au o capacitate reală de adaptare și „gândire” proprie. În aceste cazuri, „Smart” este doar o etichetă comercială, nu o realitate tehnică.
Aparate și sisteme care nu sunt Inteligență Artificială, care sunt doar automatizări
Acestea sunt aparate „oarbe”. Ele fac exact ceea ce au fost programate să facă și nimic mai mult, indiferent de câte ori le folosim. Ele nu învață din greșeli și nu își schimbă comportamentul.
- În bucătărie. Frigiderele clasice: Mențin temperatura constantă prin termostat (pornesc/opresc motorul), dar nu știu ce este înăuntru. Mașinile de cafea automate: Dozează apa și macină boabele la fel de fiecare dată, fără să „învețe” gustul dumneavoastră. Cuptoarele cu microunde cu senzori: Se opresc când detectează abur, dar este o reacție fizică programată, nu o decizie inteligentă. Blenderele programabile și Roboții de bucătărie (ex. Thermomix): Urmează pașii unei rețete digitale ca un cronometru, fără a putea ajusta gustul dacă ingredientele sunt diferite. Prăjitorul de pâine: Se oprește după un cronometru fix, chiar dacă pâinea e deja arsă sau încă albă, deoarece nu are capacitatea de a „vedea” starea alimentului.
- În restul casei. Termostatele simple programabile: Pornesc căldura la ora fixată, chiar dacă nu e nimeni acasă. Aparatele de aer condiționat cu funcție „Follow Me”: Doar trimit aerul spre telecomandă, fără a înțelege contextul camerei. Mașinile de spălat automate (haine și vase): Rulează un program de 60 de minute indiferent dacă hainele s-au curățat după primele 10 minute. Periuțele de dinți electrice: Vă avertizează printr-o vibrație dacă apăsați prea tare, folosind un simplu arc de presiune. Sistemul de irigații cu timer: Udă grădina la ora fixată, chiar dacă afară plouă torențial, deoarece nu are capacitatea de judecată pentru a opri risipa de apă.
- Securitate și Hobby. Porțile și ușile de garaj automate: Se deschid la simpla apăsare a unui buton de telecomandă. Camerele de supraveghere cu senzor de mișcare (clasice): Aprind becul la orice mișcare (pisică, frunză, hoț), pentru că nu pot distinge cine se mișcă. Dronele cu telecomandă: Sunt doar niște jucării sau unelte „pilotate” de om. Drona nu știe unde merge; omul de la sol ia toate deciziile de zbor. Senzorii de lumină de pe scară: Se aprind la orice mișcare (chiar și a unei frunze), fără a putea distinge dacă sursa mișcării este un om sau un obiect neînsuflețit.
Ce este, de fapt, Inteligența Artificială (IA)
Spre deosebire de aparatele de mai sus, IA are capacitatea de a acumula experiență și de a-și schimba singură modul de acțiune pentru a obține un rezultat mai bun.
- Învățarea (Machine Learning): Capacitatea unui sistem de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor, față de un program fix care face mereu același lucru.
- Chatboții Generativi (ex. Claude, ChatGPT): Sisteme care pot purta o conversație logică și pot crea idei noi, reprezentând un salt uriaș față de roboții telefonici care vă puneau să apăsați tasta 1 sau 2.
- Malware-ul Polimorf: Viruși de calculator care se „deghizează” singuri pentru a nu fi prinși, fiind mult mai periculoși față de virușii vechi pe care orice antivirus îi putea bloca.
- Recunoașterea Facială: O cameră cu IA „știe” că cel care intră pe poartă este proprietarul și nu un străin, o funcție mult superioară față de simplul senzor care aprinde becul la orice mișcare.
- Suveranitatea Digitală: Capacitatea unui popor de a-și proteja datele și tehnologia față de influența marilor puteri care folosesc IA pentru control și manipulare.
- Sănătatea Digitală (Medicina de Precizie): Sisteme care analizează mii de analize medicale pentru a depista o boală înainte ca primele simptome să apară, o capacitate de analiză mult superioară față de simplele programe care doar stochează fișele medicale.
- Navigația GPS Inteligentă: Calcularea celui mai scurt drum pe o hartă fixă este o simplă formulă matematică (automatizare), față de sistemele moderne (precum Waze sau Google Maps cu IA) care anticipează blocajele în trafic și schimbă ruta în timp real, învățând din tiparele de deplasare ale milioanelor de șoferi (IA). Abia acum, când sistemul „vede” traficul și „anticipează” viitorul, vorbim cu adevărat despre Inteligență Artificială.
În concluzie, diferența fundamentală este de natură cognitivă: în timp ce Automatizarea execută orbește, Inteligența Artificială analizează și decide. Prima ne-a eliberat mâinile, a doua începe să ne modeleze gândirea.
Întrebări și Răspunsuri, pe înțelesul tuturor
- Dacă frigiderul meu are ecran și se conectează la Wi-Fi, este Inteligență Artificială?
Răspuns: Nu. În marea majoritate a cazurilor, este doar un aparat cu „dotări digitale”. Faptul că puteți vedea poze pe ușa frigiderului nu înseamnă că acesta „gândește”. Este IA doar dacă frigiderul învață singur ce alimente consumați și comandă automat lapte când vede că s-a terminat, fără ca dumneavoastră să îi cereți asta. - De ce marketingul numește „Smart” (Inteligent) aproape orice aparat nou?
Răspuns: Pentru a convinge clienții să cumpere produse mai scumpe. „Smart” a devenit un termen de vânzări care descrie, de fapt, un aparat care are un meniu digital sau o telecomandă mai modernă, nu un aparat care posedă inteligență reală. - O dronă care mă urmărește în timp ce merg cu bicicleta este IA? Răspuns: Da. Dacă drona calculează singură traseul, evită crengile copacilor și vă recunoaște imaginea fără ca un om să o ghideze prin telecomandă, atunci ea folosește Inteligența Artificială (viziune computerizată și decizie autonomă).
- Este periculos să folosim IA în viața de zi cu zi? Răspuns: IA este o unealtă, ca un topor. Pericolul nu vine de la unealtă, ci de la modul în care este folosită. Este periculoasă dacă este programată să dezinformeze sau să manipuleze opinii, dar este extrem de utilă când ajută medicii să descopere boli timpurii.
- Mașina de spălat care „cântărește” hainele are IA? Răspuns: Nu. Aceea este o automatizare bazată pe un senzor de greutate. Ea aplică o regulă simplă: „la 5 kg de haine, pune atâta apă”. Ea nu învață din spălările anterioare și nu decide singură să schimbe temperatura dacă vede că o pată este mai dificilă.
- De ce se spune că IA ne înlocuiește efortul intelectual? Răspuns: Pentru că, spre deosebire de un robot de bucătărie care doar amestecă ingredientele (efort fizic), un program de IA (precum ChatGPT) poate scrie un eseu, poate traduce o carte sau poate analiza legi complexe (efort intelectual), sarcini care până acum puteau fi făcute doar de mintea umană.
Bibliografie selectivă
- Parlamentul European și Consiliul UE. Regulamentul (UE) 2024/1689 (EU AI Act)–Sursa oficială pentru criteriile legale care definesc ce este un sistem de IA față de un simplu software. Link oficial EUR-Lex.
- NIST (Institutul Național de Standarde și Tehnologie). AI Risk Management Framework 1.0 (2025) – Documentație tehnică privind distincția între sistemele deterministe (automate) și cele adaptive (IA). Sursă NIST.
- IBM Technology. Ce este Machine Learning?–Explicație pedagogică despre capacitatea de învățare a sistemelor, elementul care le separă de automatizarea clasică. Sursă IBM.
- Yudkowsky, Eliezer. Raționalitate și Inteligență Artificială–Eseuri privind riscul de a confunda uneltele programate cu inteligența reală.
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)
Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1.
Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
