Inteligența artificială – definiție și scop, între binecuvântare umană și amenințare malefică. Ce este Inteligență Artificială și ce nu este Inteligența Artificială (IA) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Nota autorului.

Nu supraviețuiește cea mai puternică specie, nici cea mai inteligentă, ci cea care se adaptează cel mai bine la schimbare.” (Charles Darwin)

Inteligența Artificială, notată prin abrevierea IA, reprezintă un ansamblu complex de sisteme informatice, algoritmi avansați și rețele neuronale artificiale, concepute pentru a simula procese cognitive umane precum învățarea, raționamentul și prelucrarea limbajului natural. Deși termenul sugerează o formă de gândire, în realitate aceasta este o simulare matematică a inteligenței, funcționând pe baza procesării unor volume gigantice de date. Este inteligența care provine de la mașini, calculatoare și programe care imită mintea umană pentru a efectua diverse activități, având capacitatea de a se îmbunătăți iterativ prin informațiile colectate. Din perspectivă umană, scopul declarat al IA este de a aduce bunăstare și de a oferi o putere de prelucrare a informației fără precedent. Ea posedă o capacitate fenomenală de auto-optimizare, identificând tipare invizibile minții umane, ceea ce poate genera transformări epocale și benefice pentru cei care au înțelepciunea să prevadă viitorul și să se adapteze. Cine înțelege această putere și o folosește ca instrument de perfecționare poate prospera, așa cum ne învață lecția dură a falimentului companiei Kodak, care nu a crezut în succesul tehnologiei digitale și a dispărut de pe piață în doar câțiva ani.

Totuși, dincolo de utilitatea sa practică, Inteligența Artificială ascunde un scop malefic fiind instrumentul prin care forțe obscure urmăresc controlul total asupra umanității. Caracteristica sa cea mai periculoasă este inteligența fără conștiință. Deși reușește să mimeze umanitatea la perfecțiune, această entitate superinteligentă este complet non-conștientă, fiind lipsită de suflet, de empatie și de trăire subiectivă. În mâna unor forțe malefice, ea devine un instrument de guvernanță algoritmică ce tinde să înlocuiască decizia suverană a omului și liberul arbitru cu modele de predicție statistică. Scopul ascuns al acestui asalt tehnologic este spargerea codului biologic al umanității pentru a transforma individul dintr-o ființă liberă întră-o simplă sursă de date procesabile. În viziunea forțelor malefice care doresc stăpânirea lumii, IA este motorul fuziunii dintre biologic și digital, amenințând să golească existența de substanța sa vie și spirituală. Astfel, ceea ce pare a fi un progres tehnologic necesar poate deveni o catastrofă pentru omul natural, dacă acesta acceptă orbește o tehnologie care îi fură esența creată de Dumnezeu pentru a-l înlocui cu o simulare rece, artificială și tehnologizată.

„De departe, cel mai mare pericol al Inteligenței Artificiale este că  oamenii concluzionează prea devreme că o înțeleg.” (Eliezer Yudkowsky)

În prezent se discută foarte mult despre Inteligența Artificială (notată cu IA sau cu AI). Acest lucru ar fi foarte benefic atât pentru fiecare om în parte, cât și pentru întreaga societate, în ansamblul său, dacă ar fi conforme cu ceea ce este în realitate Inteligența Artificială. Mare problemă este că sunt multe discuții care fac mai mult rău decât bine, fie și numai prin faptul că:

• Problema Inteligenței Artificial este abordată de persoane care nu stăpânesc nici chiar principalele noțiuni elementare, destul de numeroase și destul de complexe. Spre exemplu, la un post de televiziune, o persoană a menționat, cu multă aroganță, și parcă sfidător și ironic la adresa marelui public „neștiutor în ale IA” că „ce domne, ne-am trezit și noi acum să vorbim atât de mult de Inteligența Artificială, când noi o avem de zeci de ani, precum frigiderele cu termostat, care pornesc și opresc motorul, mașinile de spălat automate, Camerele de supraveghere și altele”.
• Induc o spaimă în rândul populației, inclusiv prin afirmații aberante duse la extrem, precum că Inteligența Artificială ar putea să elimine omenirea, în loc să explice că „Inteligența Artificială este ca o unealtă făcută de om, ca un topor, unealtă care ea singură nu face nici bine nici rău, dar pe care omul o poate folosi și în scopuri bune, și în scopuri rele”.
• Nu se înțelege faptul esențial că Inteligența Artificială este diferită de Automatizare. Fie și numai în baza celor de mai sus apare ca o necesitate să se prezinte populației „Ce este Inteligență Artificială și ce NU este Inteligența Artificială, respectiv care este și diferența dintre „Inteligența Artificială” și Automatizare”

Diferența cheie pe care populația trebuie să o înțeleagă este următoarea: Automatizarea simplă, care ne este Inteligența Artificială, ne scutește de efort fizic (precum spălatul rufelor), în timp ce Inteligența Artificială, care este Inteligență Artificială ne înlocuiește efortul intelectual (luarea deciziilor). Conform definițiilor tehnice și reglementărilor europene, un sistem, un program sau o mașină, nu este considerat inteligență artificială (AI) dacă:

• funcționează exclusiv pe bază de reguli predefinite, codificate manual (sisteme bazate pe reguli), fără capacitatea de a învăța, adapta sau evolua pe baza datelor.
• nu învață din date noi
• nu prezintă un nivel de autonomie în luarea deciziilor.

Pentru ca marea majoritate a populației să nu fie indusă în eroare de termenii de marketing (folosiți special pentru a convinge clienții să cumpere, prezentând orice aparat ca fiind „revoluționar”), trebuie să facem o distincție clară între dispozitivele care doar execută o comandă fixă și cele care au o capacitate reală de adaptare și „gândire” proprie. În aceste cazuri, „Smart” este doar o etichetă comercială, nu o realitate tehnică.

Aparate și sisteme care nu sunt Inteligență Artificială, care sunt doar automatizări

Acestea sunt aparate „oarbe”. Ele fac exact ceea ce au fost programate să facă și nimic mai mult, indiferent de câte ori le folosim. Ele nu învață din greșeli și nu își schimbă comportamentul.

• În bucătărie. Frigiderele clasice: Mențin temperatura constantă prin termostat (pornesc/opresc motorul), dar nu știu ce este înăuntru. Mașinile de cafea automate: Dozează apa și macină boabele la fel de fiecare dată, fără să „învețe” gustul dumneavoastră. Cuptoarele cu microunde cu senzori: Se opresc când detectează abur, dar este o reacție fizică programată, nu o decizie inteligentă. Blenderele programabile și Roboții de bucătărie (ex. Thermomix): Urmează pașii unei rețete digitale ca un cronometru, fără a putea ajusta gustul dacă ingredientele sunt diferite. Prăjitorul de pâine: Se oprește după un cronometru fix, chiar dacă pâinea e deja arsă sau încă albă, deoarece nu are capacitatea de a „vedea” starea alimentului.
• În restul casei. Termostatele simple programabile: Pornesc căldura la ora fixată, chiar dacă nu e nimeni acasă. Aparatele de aer condiționat cu funcție „Follow Me”: Doar trimit aerul spre telecomandă, fără a înțelege contextul camerei. Mașinile de spălat automate (haine și vase): Rulează un program de 60 de minute indiferent dacă hainele s-au curățat după primele 10 minute. Periuțele de dinți electrice: Vă avertizează printr-o vibrație dacă apăsați prea tare, folosind un simplu arc de presiune. Sistemul de irigații cu timer: Udă grădina la ora fixată, chiar dacă afară plouă torențial, deoarece nu are capacitatea de judecată pentru a opri risipa de apă.
• Securitate și Hobby. Porțile și ușile de garaj automate: Se deschid la simpla apăsare a unui buton de telecomandă. Camerele de supraveghere cu senzor de mișcare (clasice): Aprind becul la orice mișcare (pisică, frunză, hoț), pentru că nu pot distinge cine se mișcă. Dronele cu telecomandă: Sunt doar niște jucării sau unelte „pilotate” de om. Drona nu știe unde merge; omul de la sol ia toate deciziile de zbor. Senzorii de lumină de pe scară: Se aprind la orice mișcare (chiar și a unei frunze), fără a putea distinge dacă sursa mișcării este un om sau un obiect neînsuflețit.

Ce este, de fapt, Inteligența Artificială (IA)

Spre deosebire de aparatele de mai sus, IA are capacitatea de a acumula experiență și de a-și schimba singură modul de acțiune pentru a obține un rezultat mai bun.

• Învățarea (Machine Learning): Capacitatea unui sistem de a-și îmbunătăți performanța pe baza datelor, față de un program fix care face mereu același lucru.
• Chatboții Generativi (ex. Claude, ChatGPT): Sisteme care pot purta o conversație logică și pot crea idei noi, reprezentând un salt uriaș față de roboții telefonici care vă puneau să apăsați tasta 1 sau 2.
• Malware-ul Polimorf: Viruși de calculator care se „deghizează” singuri pentru a nu fi prinși, fiind mult mai periculoși față de virușii vechi pe care orice antivirus îi putea bloca.
• Recunoașterea Facială: O cameră cu IA „știe” că cel care intră pe poartă este proprietarul și nu un străin, o funcție mult superioară față de simplul senzor care aprinde becul la orice mișcare.
• Suveranitatea Digitală: Capacitatea unui popor de a-și proteja datele și tehnologia față de influența marilor puteri care folosesc IA pentru control și manipulare.
• Sănătatea Digitală (Medicina de Precizie): Sisteme care analizează mii de analize medicale pentru a depista o boală înainte ca primele simptome să apară, o capacitate de analiză mult superioară față de simplele programe care doar stochează fișele medicale.
• Navigația GPS Inteligentă: Calcularea celui mai scurt drum pe o hartă fixă este o simplă formulă matematică (automatizare), față de sistemele moderne (precum Waze sau Google Maps cu IA) care anticipează blocajele în trafic și schimbă ruta în timp real, învățând din tiparele de deplasare ale milioanelor de șoferi (IA). Abia acum, când sistemul „vede” traficul și „anticipează” viitorul, vorbim cu adevărat despre Inteligență Artificială.

Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS (Global Positioning System). Concurs comun de admitere în celebrele și prestigioasele școli superioare franceze de înalte studii științifice ENS (Normale Sup’ – Școala Normală Superioară) și Ecole Polytechinque (X – Școala Politehnică), unice în lume. Aplicații la supravegherea electronică („libertatea sub sechestru electronic”) a deținuților aflați în libertate condiționată sub control judiciar (corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații crimiale, consultant științific CGE – La Conférence des Grandes Ecoles, Paris)

In memoriam profesorul Ion Iordăchel (fost șef al catedrei de sociologie a Academiei „Ștefan Gheorghiu”). „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a scriitorului și cineastului Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

În concluzie, diferența fundamentală este de natură cognitivă: în timp ce Automatizarea execută orbește, Inteligența Artificială analizează și decide. Prima ne-a eliberat mâinile, a doua începe să ne modeleze gândirea.

Întrebări și Răspunsuri, pe înțelesul tuturor

• Dacă frigiderul meu are ecran și se conectează la Wi-Fi, este Inteligență Artificială?
  Răspuns: Nu. În marea majoritate a cazurilor, este doar un aparat cu „dotări digitale”. Faptul că puteți vedea poze pe ușa frigiderului nu înseamnă că acesta „gândește”. Este IA doar dacă frigiderul învață singur ce alimente consumați și comandă automat lapte când vede că s-a terminat, fără ca dumneavoastră să îi cereți asta.
• De ce marketingul numește „Smart” (Inteligent) aproape orice aparat nou?
  Răspuns: Pentru a convinge clienții să cumpere produse mai scumpe. „Smart” a devenit un termen de vânzări care descrie, de fapt, un aparat care are un meniu digital sau o telecomandă mai modernă, nu un aparat care posedă inteligență reală.
• O dronă care mă urmărește în timp ce merg cu bicicleta este IA? Răspuns: Da. Dacă drona calculează singură traseul, evită crengile copacilor și vă recunoaște imaginea fără ca un om să o ghideze prin telecomandă, atunci ea folosește Inteligența Artificială (viziune computerizată și decizie autonomă).
• Este periculos să folosim IA în viața de zi cu zi?                              Răspuns: IA este o unealtă, ca un topor. Pericolul nu vine de la unealtă, ci de la modul în care este folosită. Este periculoasă dacă este programată să dezinformeze sau să manipuleze opinii, dar este extrem de utilă când ajută medicii să descopere boli timpurii.
• Mașina de spălat care „cântărește” hainele are IA?                        Răspuns: Nu. Aceea este o automatizare bazată pe un senzor de greutate. Ea aplică o regulă simplă: „la 5 kg de haine, pune atâta apă”. Ea nu învață din spălările anterioare și nu decide singură să schimbe temperatura dacă vede că o pată este mai dificilă.
• De ce se spune că IA ne înlocuiește efortul intelectual?                  Răspuns: Pentru că, spre deosebire de un robot de bucătărie care doar amestecă ingredientele (efort fizic), un program de IA (precum ChatGPT) poate scrie un eseu, poate traduce o carte sau poate analiza legi complexe (efort intelectual), sarcini care până acum puteau fi făcute doar de mintea umană.

Bibliografie selectivă

• Parlamentul European și Consiliul UE. Regulamentul (UE) 2024/1689 (EU AI Act)–Sursa oficială pentru criteriile legale care definesc ce este un sistem de IA față de un simplu software. Link oficial EUR-Lex.
• NIST (Institutul Național de Standarde și Tehnologie). AI Risk Management Framework 1.0 (2025) – Documentație tehnică privind distincția între sistemele deterministe (automate) și cele adaptive (IA). Sursă NIST.
• IBM Technology. Ce este Machine Learning?–Explicație pedagogică despre capacitatea de învățare a sistemelor, elementul care le separă de automatizarea clasică. Sursă IBM.
• Yudkowsky, Eliezer. Raționalitate și Inteligență Artificială–Eseuri privind riscul de a confunda uneltele programate cu inteligența reală.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

Supravegherea omniscientă bazată pe AI – un ghid de alfabetizare digitală – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Principalele direcții în care Inteligența Artificială ar putea „schimba” omul – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)