



Stimate Domnule/Domnă Parlamentar,
Mă adresez dumneavoastră ca cetățean al României, care a votat în străinătate la alegerile prezidențiale din 2024, dar al cărui drept de vot a fost anulat o dată cu oprirea procesului electoral de către Curtea Constituțională a României. Având în vedere aceste circumstanțe, consider că acțiunile recente ale președintelui Klaus Iohannis, inclusiv prelungirea ilegală a mandatului său, sunt de natură să afecteze grav procesul democratic din România și drepturile fundamentale ale cetățenilor români. De aceea, apelez la dumneavoastră pentru a susține suspendarea președintelui Iohannis din funcție, pentru a proteja ordinea constituțională și pentru a restabili încrederea cetățenilor în statul de drept.
În acest sens, argumentele care susțin această cerere sunt următoarele:
1. Abuzul de putere prin prelungirea mandatului
Președintele Iohannis a declarat că va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către un nou președinte, invocând articolul 83 alin. (2) din Constituția României. Totuși, acest raționament nu poate justifica prelungirea mandatului său dincolo de limita de 5 ani stabilită de articolul 83 alin. (1) din Constituție. Constituția este clară în privința duratei mandatului prezidențial, iar prelungirea acestuia fără o stare de urgență sau de război reprezintă o încălcare a principiilor fundamentale ale statului de drept. Klaus Iohannis nu se afla între candidații înscriși pentru a fi votați în funcția de președinte începând cu 22 decembrie 2024, prin urmare oprirea procesului electoral urmată de poziționarea în funcție a unui cetățean al cărui mandat a expirat reprezintă o violare a preferințelor cetățenilor exprimate prin vot. Indiferent cu cine au votat cetățenii în primul tur de scurtin al alegerilor prezidențiale din 2024, cu siguranță nu au votat cu Klaus Iohannis.
2. Subminarea procesului electoral
Prin amânarea alegerilor prezidențiale și prin neînlocuirea președintelui Iohannis cu Președintele Senatului odată cu finalizrea constituțională a mandatului său, președintele în funcție a subminat procesul democratic și dreptul cetățenilor de a-și alege reprezentantul. De asemenea, Iohannis a avut cunoștință de documentele desecretizate de CSAT care ar fi putut influența rezultatul alegerilor, dar a ales să întârzie publicarea acestora, ceea ce a dus la o decizie întârziată din partea CCR cu privire la validarea primului tur de scrutin. Acest comportament poate fi interpretat ca un abuz de putere, menit să manipuleze procesul electoral în favoarea lui Klaus Iohannis.
3. Crearea unui precedent periculos
Dacă nu se iau măsuri acum pentru a sancționa aceste încălcări, vom risca să deschidem un precedent periculos, care ar putea permite prelungirea discreționară a mandatelor unor funcționari publici, inclusiv a președintelui. Așadar, pentru a proteja democrația și stabilitatea instituțională, este esențial ca președintele Iohannis să fie tras la răspundere pentru acțiunile sale.
4. Prejudiciile morale și psihologice aduse cetățenilor
Decizia Curții Constituționale de a opri procesul electoral, fără a stabili un termen clar pentru reluarea acestuia, a afectat profund cetățenii, în special pe cei din diaspora, care au început deja să voteze pe 6 decembrie 2024. Aceștia au fost lăsați într-o incertitudine totală, iar anularea procesului electoral le-a încălcat dreptul constituțional de a-și exprima voința în cadrul alegerilor libere.
În cazul cetățenilor români care au votat deja în străinătate și ale căror voturi au fost anulate prin oprirea procesului electoral, au fost încălcate mai multe drepturi fundamentale ale omului. Aceste încălcări sunt de natură să submineze principiile fundamentale ale democrației, libertății și drepturilor cetățenilor. Vă invit să citiți mai jos o listă a drepturilor care au fost încălcate:
Dreptul de a participa la alegeri (Articolul 21 din Constituția României și Articolul 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului)
- Cetățenii români prezenți în străinătate care au votat au fost privați de dreptul lor de a participa efectiv la procesul electoral. Anularea votului lor după ce au exercitat acest drept constituie o încălcare directă a acestui drept fundamental.
Dreptul la un proces electoral corect și liber (Articolul 21 din Constituția României și Articolul 21 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – CEDO)
- Decizia de a opri procesul electoral înainte de finalizarea acestuia subminează principiul unui proces electoral corect, liber și transparent. Acest lucru leza în mod direct dreptul cetățenilor de a-și exprima voința politică într-un mod liber și netulburat de influențe externe sau decizii arbitrare.
Principiul nediscriminării (Articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Articolul 16 din Constituția României)
- Cetățenii care au votat în străinătate au fost discriminați față de cei care au votat în țară, fiind victime ale unei decizii care a afectat doar un segment specific de electorat, respectiv pe cei din diaspora. Acesta poate fi considerat un act de discriminare pe criterii de localizare geografică.
Dreptul la protecția intereselor cetățenești în fața autorităților publice (Articolul 6 din Constituția României și Articolul 1 din Protocolul 1 al CEDO)
- Anularea voturilor exprimate de cetățenii români din străinătate după începerea procesului electoral reprezintă o încălcare a protecției drepturilor lor legale în fața autorităților publice, care trebuie să garanteze respectarea voinței cetățenilor.
Dreptul la un remediu eficient (Articolul 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului)
- Oprirea alegerilor fără un termen clar și fără a oferi o soluție rapidă pentru reluarea acestora încalcă dreptul cetățenilor la un remediu eficient pentru a-și apăra drepturile de a vota. De asemenea, nu a existat o procedură adecvată prin care cetățenii afectați ar fi putut solicita anularea deciziilor printr-un mecanism clar și transparent.
Principiul transparenței și al responsabilității guvernamentale (Articolul 10 din Constituția României și Articolul 3 din Convenția CEDO)
- Întârzierea publicării documentelor esențiale legate de validitatea alegerilor și necomunicarea în mod transparent a motivelor pentru care procesul electoral a fost oprit afectează dreptul cetățenilor la informație corectă și completă, esențial pentru exercitarea dreptului de vot.
Aceste încălcări grave ale drepturilor fundamentale sunt esențiale pentru orice democrație și trebuie tratate cu maximă seriozitate, pentru a asigura încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în procesul electoral. Argumentele de mai sus sunt susținute atât de Constituția României, cât și de normele și tratatele internaționale privind drepturile omului, în special de CEDO și Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Așadar, dacă hotărârea CCR de a opri alegerile prezidențiale în desfășurare a fost întemeiată, este important să ne uităm la temeiul prezent și la cine beneficiază de această hotărâre. Președintele Iohannis este principalul beneficiar al anulării alegerilor. El nu a concurat în alegerile din 2024 și, de fapt, în majoritatea cazurilor, electoratul a votat împotriva candidaților din coalitia guvernamentală pe care a susținut-o între 2021-2024 (Ciucă și Ciolacu). Astfel, decizia de a opri procesul electoral a fost, în mod evident, favorabilă președintelui în funcție, ceea ce reprezintă o încălcare a principiilor de transparență și echitate.
În fața acestor încălcări grave ale Constituției și ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor, solicit următoarele:
- Suspendarea președintelui Klaus Iohannis din funcție: Este imperativ ca Parlamentul să ia măsuri imediate pentru a suspenda din funcție președintele Klaus Iohannis, având în vedere abuzul de putere, subminarea procesului electoral și impactul negativ asupra democrației din România.
- Sesizarea autorităților competente pentru ridicarea imunității și punerea sub acuzare: În cazul în care acțiunile sale constituie un abuz de putere și subminarea ordinii constituționale, solicit ca Parlamentul să sesizeze instanțele competente și să ceară ridicarea imunității președintelui pentru a fi tras la răspundere.
- ANI (Agenția Națională de Integritate) pentru verificarea posibilelor conflicte de interese și abuzuri de putere
- Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a analiza dacă acțiunile sale se încadrează în constituirea unui caz de înaltă trădare
- CSAT pentru a evalua dacă acțiunile sale au pus în pericol securitatea națională
- Armata pentru a evalua implicarea instituțiilor militare în eventuala implicare a acestora în menținerea unui regim neconstituțional
- Interpelarea Curții Constituționale: Întrucât există multiple semne de întrebare privind temeiul constituțional al deciziei de a prelungi mandatul președintelui, solicit ca Parlamentul să interpeleze Curtea Constituțională pentru a clarifica aceste aspecte:
- 1. Care este temeiul constituțional, legislativ sau formal prin care Curtea Constituțională a României are atribuția de a opri alegerile în desfășurare, dincolo de a le declara nule post facto conform art. 146 din Constituția României?
- 2. Unde anume în Constituția României este prevăzut sau subsumat argumentul „complexității procesului electoral” invocat de CCR în susținerea prelungirii mandatului prezidențial al lui Klaus Iohannis?
- 3. În ceea ce privește prelungirea mandatului președintelui României, cum se conciliază în situația de față aplicabilitatea art. 83 alin. (2) cu limitarea clară de 5 ani impusă de art. 83 alin. (1)?
- 4. Ce temei constituțional susține extinderea mandatului președintelui României în absența unei stări de urgență sau de război?
- 5. În ce măsură hotărârea prelungirii mandatului președintelui Iohannis respectă dreptul la alegeri periodice garantat de Constituție și de tratatele internaționale?
- 6. Ce garanții există că prelungirea mandatului nu creează un precedent periculos pentru democrația din România?
Precedentul suspendării președintelui Traian Băsescu
În 2012, Parlamentul României a suspendat din funcție președintele Traian Băsescu pe baza mai multor argumente legate de încălcarea Constituției și a principiilor statului de drept. Printre acestea se numărau:
- Abuzul de putere: Președintele Băsescu a fost acuzat de Parlament că a depășit atribuțiile sale constituționale, acționând în mod unilateral și fără respectarea procedurilor legale stabilite de Constituție
- Subminarea autorității Parlamentului și a puterii judiciare: Președintele Băsescu a fost acuzat de faptul că a încercat să submineze autoritatea Parlamentului, altele fiind și atacurile asupra Justiției, fiind considerat ca influențând deciziile judecătorești
- Încălcarea principiului separației puterilor în stat: Președintele Băsescu a fost acuzat de încălcarea acestui principiu esențial, prin acțiuni ce vizau limitarea sau alterarea autorității altor instituții fundamentale ale statului, în special în raport cu puterea legislativă și judiciară
Aceste argumente pot fi adaptate în cazul suspendării președintelui Iohannis, având în vedere acțiunile sale din 2024. De exemplu:
- Abuzul de putere prin amânarea alegerilor: Dacă președintele Iohannis a acționat în mod intenționat pentru a întârzia sau influența desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale, ignorând principiile constituționale clare privind durata mandatului prezidențial și dreptul cetățenilor de a alege un nou președinte, acest lucru poate fi considerat un abuz de putere, similar cu cel invocat în cazul Băsescu.
- Subminarea procesului electoral: Klaus Iohannis a susținut că procesul electoral este complex și necesită timp, dar totodată nu a stabilit un termen clar pentru reluarea acestuia. Aceasta poate fi percepută ca o încercare de subminare a unui proces democratic fundamental.
- Încălcarea separației puterilor în stat: Prin intervențiile sale în domeniul electoral și amânarea alegerilor, Iohannis ar fi încercat să intervină în puterea legislativă, punând în pericol independența procesului electoral. Acest lucru poate fi considerat o încălcare a principiului separației puterilor în stat.
- Prelungirea neconstituțională a mandatului: La fel ca și în cazul Băsescu, care a fost acuzat că și-a depășit atribuțiile constituționale, Iohannis ar putea fi acuzat că a încercat să se mențină în funcție dincolo de termenul stabilit de Constituție, ignorând dispozițiile clare privind durata mandatului de 5 ani.
- Abuzul în întârzierea procesului electoral: Iohannis a invocat complexitatea alegerilor ca motiv pentru amânarea acestora, dar nu a stabilit un termen clar pentru finalizarea acestui proces, ceea ce poate crea un precedent periculos, subminând încrederea cetățenilor în procesul electoral. În acest caz, ideea de a prelungi mandatul pentru a aștepta începerea alegerilor contravine principiilor statului de drept și principiului legalității.
În acest context, fac apel la dumneavoastră, ca reprezentanți ai cetățenilor din Parlamentul României, să susțineți măsurile de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor români și pentru a menține integritatea procesului democratic. Este esențial ca fiecare dintre dumneavoastră să acționeze în conformitate cu legea și Constituția, pentru a asigura stabilitatea instituțională și încrederea cetățenilor în statul de drept.
Un referendum privind validarea deciziei Parlamentului de suspendare a președintelui Klaus Iohannis ar putea reprezenta un pas important pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile fundamentale ale statului. În contextul în care imaginea Curții Constituționale și a funcției prezidențiale au fost afectate atât la nivel intern, cât și internațional, un astfel de demers poate contribui la restabilirea credibilității instituțiilor statului și la întărirea încrederii cetățenilor în Parlament. Având în vedere că alegerile parlamentare din 2024 au fost validate de Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), decizia de a organiza acest referendum ar arăta că Parlamentul este un for responsabil, dedicat interesului public.
De asemenea, pentru aceia dintre dumneavoastră care nu au fost realeși în noua legislatură, acest referendum poate reprezenta o oportunitate de a vă exprima opiniile și de a contribui la o decizie ce poate îmbunătăți situația actuală, fără riscuri politice. În acest fel, veți demonstra că acțiunile dumneavoastră sunt ghidate de dorința de a respecta voința populară și de a corecta orice derapaje percepute în procesul electoral.
Pentru aceia din dumneavoastră care au fost realeși, acest referendum ar putea întări încrederea alegătorilor, dându-vă ocazia de a arăta că vă asumați responsabilitatea în fața poporului și că sunteți dedicați principiilor democratice fundamentale. Succesul acestui demers va reflecta angajamentul dvs. de a promova transparența și corectitudinea în viața publică. Prin urmare, supendarea președintelui Iohannis, urmată de un referendum care să valideze acțiunea dvs. ar putea fi văzută nu doar ca o oportunitate de a clarifica și consolida procesul democratic, ci și ca un semn de maturitate politică, care va întări încrederea publicului în întreaga clasă politică.
În fața actualei crize politice, este esențial ca fiecare dintre dvs. să reflecteze asupra responsabilității pe care o aveți față de cetățenii României. Prin aprobarea tacită a abuzurilor prezidențiale, nu doar că se acceptă o încălcare a principiilor constituționale fundamentale, dar vă faceți copărtași moral la abuzul de putere, la trădarea intereselor naționale și la orice fapte pentru care președintele Iohannis ar putea fi găsit vinovat de către organele abilitate ale statului român. Această pasivitate poate avea efecte de lungă durată asupra încrederii publicului în instituțiile statului și asupra respectării statului de drept.
Parlamentul, însă, nu are nevoie de președintele Klaus Iohannis pentru a debloca criza politică în care ne aflăm, la care președintele Iohannis a contribuit prin întârzierea sa și de care și-a declarat disponibilitatea de a beneficia. În conformitate cu Constituția României, în cazul în care președintele este suspendat, Președintele Senatului poate prelua funcția de președinte al României imediat. Aceasta este o soluție constituțională clară, care nu doar că respectă legile fundamentale ale țării, dar și garantează continuitatea instituțională într-un moment de mare incertitudine politică. Prin urmare, susținerea unui referendum pentru validarea suspendării președintelui Iohannis nu doar că ar contribui la restabilirea ordinii constituționale, dar ar demonstra și responsabilitate față de poporul român. Este un demers care nu doar că protejează instituțiile democratice ale României, dar și restabilește încrederea cetățenilor în actul legislativ, esențial pentru funcționarea unui stat de drept. Vă rog să luați în considerare aceste argumente, care nu doar că răspund unei crize politice, dar protejează și valorile fundamentale ale democrației românești.
Cu considerație, Marcus Victor Grant (consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP), consilier în carieră, Global Career Development Facilitator și cofondator al Asociaţiei Române de Coaching (Italia)
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Solicită suspendarea președintelui Klaus Iohannis din funcție […]
[…] Solicită suspendarea președintelui Klaus Iohannis din funcție […]
[…] Solicită suspendarea președintelui Klaus Iohannis din funcție […]
[…] Solicită suspendarea președintelui Klaus Iohannis din funcție […]
[…] Solicită suspendarea președintelui Klaus Iohannis din funcție […]