În perioada 21-23 martie 2025, Sala Palatului din București a găzduit cea de-a 5- ediție a festivalului „Chocolate Saga”, un eveniment dedicat iubitorilor de ciocolată și delicii dulci. Festivalul a reunit peste 50 de expozanți din întreaga țară, incluzând ciocolatieri artizanali, mărci de renume și magazine locale de specialitate, care au prezentat cele mai noi colecții și arome unice disponibile exclusiv la acest eveniment. Vizitatorii au avut ocazia să deguste o gamă variată de produse, de la ciocolată neagră la ciocolată albă, ciocolată cu lapte și sortimente cu diverse umpluturi și toppinguri. Pe lângă acestea, festivalul a oferit înghețată, dulciuri, cosmetice pe bază de cacao, cafea și ceaiuri, toate complementând perfect experiența ciocolatei.
Printre ciocolatierii din România se numără atât branduri cunoscute, cât şi afaceri de familie care vând local, precum Damarin, Marsepe, Chocofashion, Chocoholics, Chocoloco, Boem Atelier, Sweeteria, Artizan Sweet Delight,Sixty7 Bakery,Synful, Glyko (produs în Buzău, deşi este un brand internaţional), Armoni, Kestar, Five Graces, Free Time, Corinne Chocolat, Poem Chocolat, Choco Van Nis, Nuts for Nuts, Sweet Boutique, Dulcinella, Nostalgic şi Ingres. Pe lângă producătorii români, festivalul a adus și branduri internaționale de renume, printre care Lindt,Kumasi,Valentino Chocolatier,Via Delice,Chocolate in a Bottle, Ginger Jack şi Blue Phoenix.
Chocolate Saga nu a fost doar un eveniment de degustare, ci și o experiență interactivă pentru public. Festivalul a inclus o serie de ateliere și demonstrații live, unde participanții au învățat să prepare trufe de ciocolată, să toarne și să decoreze propriile tablete și să creeze figurine din ciocolată. De asemenea, au fost organizate sesiuni de degustare pentru diferite tipuri de ciocolată, permițând vizitatorilor să-și descopere aroma preferată.
Evenimentul a fost conceput ca un festival pentru întreaga familie, oferind activități dedicate copiilor, precum ateliere de creație și pictură cu ciocolată, precum și o fântână de ciocolată. Astfel, atât cei mari, cât și cei mici s-au bucurat de o experiență dulce și interactivă. Programul de vizitare a fost următorul:
- Vineri, 21 martie: 12h00–20h00
- Sâmbătă, 22 martie: 10h00–20h00
- Duminică, 23 martie: 10h00–18h00
Biletele au fost disponibile la prețul de 20 Ron pe site-ul entertix.ro sau la intrare, iar copiii până în 10 ani și persoanele cu dizabilități au beneficiat de acces gratuit. Chocolate Saga 2025 a fost o oportunitate unică pentru bucureșteni și turiști de a se bucura de delicii de ciocolată și de a descoperi noi creații ale ciocolatierilor români și internaționali, într-un cadru festiv și educativ.
- Saga Chocolat–Le spécialiste du dessert au chocolat
- Découvrez la gamme de chocolats Trogneux
- La maison du Chocolat
- Le Chocolat Alain Ducasse
Imagini foto de la eveniment
Articol asociat
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…