Acasă Concerte „Chris Theo Jazz Band” deschide stagiunea de jazz de la Sala Dalles...

„Chris Theo Jazz Band” deschide stagiunea de jazz de la Sala Dalles (Corespondență de la Radu – Ioan Lupaşcu – managerul și coordonatorul evenimentului, partener Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și științifică franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

1223
2

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Pe 9 noiembrie 2024, vă invităm la Sala Dalles pentru o minunată seară de clasic jazz. Un inedit ansamblu condus de saxofonistul Christian Theodorescu vă va fermeca cu mari hituri internaţionale din bogata paletă a jazzului, dar şi cu mult apreciate piese celebre din blues, soul, rhythm and blues, dixieland etc.

Joanne Peacock a început să cânte blues în cluburile de jazz din nordul Angliei de la vârsta de 19 ani. Acesta este momentul în care s-a îndrăgostit pentru prima dată de blues și a devenit interesată de-a cânta cu prietenii muzicieni, uneori până la primele ore ale dimineții. La stabilirea în Elveția, a reluat acest frumos obicei, bazându-se pe experiențele ei de viață şi pentru a ne spune povești în cântec. Adoră să cânte blues din anii 1920 –1930, preluat de la cântărețe celebre, precum Bessie Smith, Billie Holliday, Big Mama Thornton etc. În prezent, cântă în mod constant în Elveția și Franța, fiind însoțită de mulți muzicieni de renume internațional.

Tot din Elveţia, vine şi Le Roi Papis, un excepţional toboşar, originar din statul african, Coasta de Fildeş. Le Roi Papis aka Billy Abraham Goqui licențiat în muzicologie la Universitatea din Abidjan. După zece ani de lucru ca muzical profesionist în Europa și Africa, Papis activează în diverse grupuri și într-o varietate de stiluri muzicale, de la gospel la pop, rock și muzicaluri. Pe lângă faptul că a lucrat cu câțiva cântăreți și grupuri renumite elvețiene (Sonia Mazza, Smootalia, The Peacock Project etc), Papis a însoțit-o recent pe vedeta africană Oumou Sangaré în turneul ei european, cântând la festivalul de renume mondial – Jazz In Vienne.

Christian Theodorescu şi Liviu Mărculescu sunt doi muzicieni de frunte din România, amândoi având cărţi de vizită impresionante. Amintim că trombonistul Liviu Mărculescu a debutat în anul 1980 în Big Band-ul Titel Popovici la festivalul de jazz de la Sibiu şi că din anul 2022 organizează Cucuteni Jazz Fest, iar liderul octet-ului, saxofonistul Christian Theodorescu care are o activitate de peste 35 de ani în Big Band-ul Radio, a participat de-a lungul timpului la foarte multe festivaluri de renume, iar din 2016 a creat proiectul de mare succes intitulat DixiT, prezentat doi ani la rând la Trocadero Blues Nights. Alături de ei, vă veţi reîntâlni cu alţi cinci muzicieni de calibru din jazzul românesc.

Profesoara de canto Monica Șandor este absolventă a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, masterandă în Pedagogia Copiilor/Muzica ușoară şi Jazz vocal. Este dirijoare a corului Happy Sound al Colegiului Național Mihai Eminescu din Baia Mare, unde profesionalismul şi dăruirea s-au remarcat prin câștigarea celor mai bune premii la competițiile muzicale corale. În prezent, Monica este fondatoarea Școlii de Muzică Academia Artelor, organizator de spectacole şi concursuri pentru copii, fondatoarea şi președinta fundației The Voice.

Din playlist-ul pregătit pentru evenimentul de la Sala Dalles amintim câteva hituri: As Time Goes By (1931); The Lady is a Tramp (1937); Don’t Get Around Much Anymore (1940); (Get Your Kicks on) Route 66 (1946); Fever (1956). Combo-ul Chris Theo Jazz Band este format din:

Arta sunetelor. Antologie (Radu Lupașcu)

Arta Sunetelor este o apariție editorială remarcabilă pe piață de carte românească: un volum reeditat și îmbogățit, care aduce în prim-plan câteva dintre cele mai mari nume autohtone și internaționale ale genurilor jazz, blues, rock, clasică, de avangardă, gospel, lautarie, hip-hop, musical sau muzică de film și teatru. Descoperiți articole despre istoria celor mai importante fenomene muzicale mondiale, despre evoluția chitarei electrice și a rockului românesc în perioada comunistă, precum și un număr impresionant de interviuri, acordate, printre alții, de Peter Hammill, Cesaria Evora, Joe Cocker, Steve Vai, Vali Sterian, Ian Anderson, Jan Garbarek, Uriah Heep Band, Paul Rodgers, Al Di Meola, The Holmes Brothers, Jethro Tull, JeanMichel Jarre, Lhasa de Sela, Omara Portuondo.

Radu Lupașcu (coord.) este producător muzical, director de vânzări al unor case de discuri, organizator de spectacole, redactor de specialitate, prezentator de emisiuni, promoter, precum și un cunoscut colecționar de discuri. Este membru fondator a două reviste muzicale, Musical Report (coordonator) și Art & Roll (director). A mai publicat volumele Pe urmele lui Hendrix (2005) și Interviuri Rock (2012).

Fragmente din carte

  • Ian Anderson (Jethro Tull): „A trebuit să-mi aleg o nouă cale pentru că acest grup să poată ieși la bătaie cu altele care existau în acea perioada. Am început să învăț să cant la flaut în decembrie 1967 și am fost gata de start și pregătit pentru concerte în februarie 1968. Am învățat regulile de baza într-un timp extrem de scurt!”
  • Steve Howe (Yes): „Noi facem muzică. Tehnologia lucrează pentru noi, îmbunătățește tehnicile de înregistrare, dar viitorul rockului este în sufletul și în mâinile noastre.”
  • Joe Cocker: „Primul Woodstock a fost cu totul special. Nu erau sponsori, nu se vedeau reclame la Cola sau mărci de bere, totul era despre muzică și despre ceea ce simțeai în acele vremuri. La Woodstock ’94 puteai să vezi deja schimbări importante, puteai să vezi reclamele sponsorilor absolut peste tot, iar atitudinea fanilor era diferită. Eu nu cred că s ar mai putea reveni vreodată la feelingul primului Woodstock, pentru că schimbările culturale continuă să se producă și să fie reflectate în evenimente.”

Arta Sunetelor

Arta Sunetelor

Arta Sunetelor

Arta Sunetelor

Arta Sunetelor

Notă. Adresa Sala Dalles: Bldv. Nicolae Bălcescu nr. 18, sector 1, Bucureşti. Fotografierea şi filmarea cu aparatură profesionistă va fi permisă doar persoanelor cu acreditare. Folosirea altor aparate foto, camere video, telefoane mobile se va face cu condiția respectării confortului celorlaltor spectatori și a condițiilor impuse de artişti. Organizatorii își rezervă dreptul de a folosi fotografii și înregistrări video cu participanții la eveniment în scop promoţional. Spectatorii își cedează–prin participarea la eveniment–toate drepturile pentru fotografii și înregistrări realizate în timpul concertului către organizator.

Articole asociate

Hot Leeks deschide seria concertelor extraordinare „Trocadero Blues Nights” din București organizate la The Pub Universităţii – Hosted by Radu Lupaşcu. Partener Jurnalul Bucureștiului (magazin cultural educațional și de cercetare în științele socio – judiciare franco – român)

Andy Raychev (The Preacher Man) & The River of Blues la Trocadero Blues Nights la The Pub Universităţii (Hosted by Radu – Ioan Lupaşcu). Partener Jurnalul Bucureștiului (magazin cultural educațional și de cercetare în științele socio – judiciare franco – român)

Laura & The Blue Workers featuring Paul Negoiţă (Corespondență de la Radu – Ioan Lupaşcu – managerul și coordonatorul evenimentului, partener Jurnalul Bucureștiului – magazin cultural educațional și de cercetare în științele socio – judiciare franco – român)

Urban Blues Fest 4 – Autumn edition (Corespondență de la Radu – Ioan Lupaşcu – managerul și coordonatorul evenimentului). Partener Jurnalul Bucureștiului (magazin cultural educațional și de cercetare în științele socio – judiciare franco – român)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

Remember Eugen Weidmann–ultima execuție publică (prin ghilotinare) în Franța cu 85 de ani în urmă – o incursiune în istoria seculară a execuțiilor publice franceze (Marile dosare criminale ale execuțiilor publice prin ghilotinare)

Les viols de Mazan. Violurile lugubre din Mazan – dosarul criminal sexual Pélicot, fără precedent în istoria marii criminalități franceze (anchetă privată, procesul & verdictul)

 

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…