Ionel Șerb: „Cine n-a văzut muzeul satului din Sibiu, să-l vadă!”

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra” din Sibiu este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România. Acesta conține creații ale civilizației populare tradiționale, pre-industriale românești și este situat în Dumbrava Sibiului, la ieșirea spre Păltiniș (pe  DN106A),  într-o frumoasă pădure în mijlocul căreia se găseste un lac superb. Noi am prins pădurea acum înverzind, dar cu siguranță peste o săptămână, poate două,  decorul natural va fi la apogeu. Muzeul înscris pe lista monumentelor istorice din județul Sibiu cu codul SB-II-a-A-12012, se întinde pe 96 de hectare și este străbătut de 10 kilometri de alei de-a lungul cărora se găsesc peste 300 de clădiri. Inventarul pieselor cuprinse în muzeu se ridică la 16.000 (multe expuse în interiorul clădirilor).

Muzeul Tehnicii Populare  („Muzeului Civilizației Populare Tradiționale din Dumbrava Sibiului”) a fost înființat în anul 1963, de către o echipă condusă de Cornel Irimie (1919-1983, fost cercetător român în etnografie și folclor, creatorul și organizatorul). Ideea unui muzeu etnografic este însă mai veche, acest muzeu fiind o resuscitare a Muzeului Etnografic-Istoric al Românilor din Transilvania (fondat în 1905 și închis în 1950). Primul monument adus în 1963 în Dumbrava Sibiului a fost o moară hidraulică cu aducțiune inferioară. Aceasta moară se regăsește în sigla muzeului. Colecția a fost dezvoltată în anii următori.

Credeți-mă așa mult mi-au plăcut căsuțele în cât aș fi fost în stare să mă mut acolo.  Curțile prine de iarbă și de floricele erau ceva de nedescris. Ne-am plimbat vreo două trei ore până ce Ghiocel n-a mai putut. Cu siguranță o să-l mai revedem cât de curând dar până atunci să va incant și pe voi cu câteva poze.

Ce ați văzut este doar o mică selecție … Muzeul este imens și se insistă pe tehnologia utilizată de țăranul român cu secole înainte. Casele, în cea mai mare parte, sunt case ale meșteșugarilor români, olari, croitori, blănari, morari, pescari etc, etc. Pentru a va prezența această tehnologie, care pe mine m-a fascinat, o să mai urmeze o postare pe această temă.

Și să nu uitați, Muzeul „Astra”, cea mai importanta institutie fondata de Asociațiunea Transilvana pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, a fost inaugurat în 19 august 1905. El s-a nascut din dorinta romanilor ardeleni de a-si defini propria identitate etnoculturala, în conglomeratul etnic al Imperiului Austro-Ungar si pe fondul emanciparii culturale a tuturor popoarelor din centrul și sud-estul Europei, având ca model muzeele deja constituite ale sașilor, ungurilor și secuilor.

Dupa atribuirea terenului necesar pentru organizarea expozitiei muzeului (prin decretul Primariei Sibiu, numarul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisă. Astfel, specialiștii Secției de etnografie și artă populară din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au întocmit Proiectul tematic și de organizare a Muzeului în aer liber și au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. „Intitulat” Planul tematic si de organizare a secției etnografice în aer liber din Dumbrava Sibiului, proiectul a fost pus în discutie, în decembrie 1961. La ședința de lucru au participat, pe lângă specialiștii muzeului sibian (muzeografi, arhitecți, graficieni, restauratori) și reprezentanți ai Academiei Române. Aceștia au dezbătut planul tematic si profilul viitorului muzeu, care avea să se numească Muzeul Tehnicii Populare si care cuprindea 4 sectoare tematice, fiecare fiind, la rândul lor, împărțite în numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vânătorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrării minereurilor, etc.

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Române a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma sa reprezinte ocupatii, mestesuguri si „instalații tehnice populare” de pe întreg teritoriul țării, grupate pe diversitatea proceselor tradiționale, pe genuri și tipologii. Succesele obținute de Complexul Național Muzeal „Astra”, datorate proiectelor și manifestărilor culturale pe care le-a organizat, consensual cu cele mai originale și inovatoare direcții pe plan mondial ale activității muzeale de profil, au fost răsplătite, de-a lungul timpului, cu numeroase premii naționale si internaționale.

Ionel Șerb

Notă. A se vedea și articolul asociat

Ionel Șerb despre Muzeul în aer liber „Astra” din Dumbrava Sibiului

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului