Ediția din acest an a Cluj Innovation Days a pus reflectoarele pe inovația în sănătate, reunind zeci de vorbitori din 11 țări și peste 250 de participanți. Evenimentul emblematic organizat de Cluj IT Cluster, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, a avut loc între 29–30 mai și a fost dedicat integral conceptului de MedTech. Într-o perioadă în care tehnologia evoluează accelerat, iar inteligența artificială pătrunde în tot mai multe domenii, CID 2025 a creat un spațiu de dialog interdisciplinar în care cercetători, antreprenori, profesori, studenți și factori de decizie au explorat direcțiile emergente ale tehnologiei aplicate în sănătate.
Dezbaterile au depășit sfera tehnologiei în sine, abordând și etica digitală și impactul social al utilizării AI în medicină. Inteligența Artificială a fost discutată pe larg, ca potențial revoluționar, dar și cu accent pe riscurile legate de dezumanizare. „Să folosești asistentul AI ca manager al vieții tale—acesta este adevăratul pericol, nu tehnologia în sine. Ceea ce trebuie păstrat este capacitatea profund umană de a pune la îndoială”, a declarat Florin Păun, manager de inovare Cluj IT. El a subliniat nevoia unui ecosistem robust de protejare a proprietății intelectuale, arătând că România are nevoie de mecanisme mai eficiente pentru transformarea inovației în valoare economică.
Colaborarea dintre universitate și industrie, esențială pentru inovare
Evenimentul a evidențiat și rolul central al colaborării dintre universități și mediul economic în dezvoltarea de soluții MedTech. Prof. Adrian Petrușel, rectorul interimar al Universității Babeș-Bolyai, a subliniat contribuția instituției pe care o conduce la susținerea cercetării aplicate și a parteneriatelor strategice în domeniul sănătății. „Ne dorim ca Universitatea să fie un actor activ în procesul de transfer tehnologic și inovare. Proiecte precum I3HIES, în care colaborăm cu Cluj IT, arată cum cunoașterea generată în universități poate contribui direct la progresul societății,” a declarat rectorul. El a mai evidențiat importanța integrării studenților și cercetătorilor tineri în ecosistemele de inovare și a susținut ideea unei platforme comune universitate–industrie, care să accelereze procesul de validare și aplicare a rezultatelor științifice.
O agendă bogată, cu impact concret
CID 2025 a inclus opt paneluri tematice și un workshop, cu teme de actualitate precum:
- utilizarea AI în diagnosticare
- digitalizarea sistemelor de sănătate
- reglementări europene (inclusiv Directiva NIS2)
- tehnologii emergente și cercetare aplicată
Au fost prezente instituții cheie precum OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci), DNSC (Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică), ETSI și European Digital SME Alliance, contribuind la discuțiile despre reglementare, standardizare și inovație în sectorul MedTech.
Matchmaking, cercetare și demonstrații tehnologice
Un punct central al conferinței a fost sesiunea B2B (Business-to-business) de matchmaking, organizată în parteneriat cu Enterprise Europe Network. Peste 100 de participanți–companii MedTech, start-up-uri, investitori și centre de cercetare– au explorat noi oportunități de colaborare. Evenimentul a inclus și o expoziție de postere științifice cu 22 de lucrări semnate de peste 80 de autori. Majoritatea au fost tineri cercetători, prezenți la fața locului pentru a-și susține proiectele și pentru a interacționa direct cu profesioniști din industrie și mediul academic. În zona expozițională, companii precum Accenture, ArtSoft, CertSIGN, Gits și Hypermedia au prezentat aplicații concrete ale tehnologiei în sănătate, de la securitate cibernetică la interfețe inteligente și soluții pentru telemedicină.
Un reper în ecosistemul european de inovare
Ediția din 2025 s-a desfășurat cu sprijinul proiectului european I3HIES, care susține dezvoltarea ecosistemelor de inovație în sănătate la nivel interregional. Proiectul vizează trei domenii prioritare: dispozitive medicale, echipamente de urgență și conformitate cu reglementările europene. Andrei Kelemen, directorul executiv al clusterului Cluj IT, a subliniat miza strategică a ediției din 2025: „Viitorul sănătății se construiește prin colaborare, viziune și tehnologie. Un aspect esențial al acestei transformări este încrederea că tehnologiile utilizate și îpe seama cărora ne încredințăm sănătatea sau profesia sunt etice, sigure și fiabile. Deși este o piață dificilă, cu reglementări și standarde înalte, Clujul are toate premisele să devină un centru regional de excelență în MedTech.”
Cluj Innovation Days rămâne un reper important în peisajul inovației din Europa Centrală și de Est, consolidând punți între cercetare, industrie și sectorul public pentru o transformare digitală sustenabilă în domeniul sănătății. Ediția de anul viitor a conferinței se va axa pe tema generală a aptitudinilor digitale și în mod particular pe cele legate de utilizarea inteligenței artificiale.
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…