Codul sociogenetic (CSG) și posibilitățlie incerte de a-l elabora. Observații esențiale pe marginea publicației doamnei Anca Cheaito „Codul sociogenetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei” din revista „Constelații Diamantine” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Codul Socio – Genetic (CSG) în „Constelații Diamantine” cu formalismul matematic al acestuia (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, în colaborare cu Thomas Csinta – jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului – (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Nota redacției. Desigur, atât Mme Anca Cheaito cât și Dr Petrică Ababii nu fac decât să filosofeze pe subiectul CSG, o tematică care le este absolut străină, necunoscută (un „dispozitiv” clasic utilizat în majoritatea articolelor românești pentru că, în principiu, este la îndemâna publicistului și nu necesită cunoștințe aprofundate într-un anumit domeniu), ceea ce, de altfel, se și întâmplă foarte des în spațiul public, dacă ținem cont de faptul că mulți „specialiști” care se „consideră”  scriitori, filosofi, istorici  sau chiar și popi, care nu au nici cele mai vagi idei despre elementele de mecanică cuantică (cum ar fi spații Hilbert, funcție de undă, densitate de probabilitate, numere cuantice, relațiile de incertitudine etc., sau legătura dintre mecanica clasică și cea cuantică) vorbesc de tehnologiile viitorului, printre care cele mai citate sunt cele cuantice. Iată de ce am considerat  util  să prezint sub formă de „rezumat” formalismul fenomenologic și matematic al acestui cod (SG) care este de mult elaborat și „funcțional” (de peste un sfert de secol, cu diferite precizii, în funcție de model, de individ, grup social, etc.), care urmează a fi perfecționat, rentabilizat și ușor de aplicat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Este de-a dreptul o operațiune temerară  de a elabora un  cod sociogenetic (termen introdus în literatura de specialite de către profesorul Thomas Csinta) asemenea codului genetic uman. Deosebirea  radicală este, că codul genetic uman este o  structură stabilă înăscut–programată primordial, prezentă în orice celulă a biologicului uman cu structură organizată originală dar și originară și ordonată  stabil,  ce  determină integral funcția  și manIfestarea compontelor ei, a întregii celule și implicit a întregului organism uman, spre deosebire de un eventual cod sociogenetic, care nu are structuri congenitale primordial programate cu o  locație  bine determinată,  fiind, de fapt,  o încercare de a introduce într-o  structură ipotetic-abstractă de către autor mai sus menționat mai mult a manifestărilor interdependențelor comportamentului elementelor compoziționale socio-umane și mult mai puțin  ale  efectelor asupra acestora ale structurilor pur biologic-genetice ale  lor. Dar oricum definirea/definiția  conceptului este adecvată caracterelor pe  care le poartă subiectul.

În debutul expunerii este de reținut următorul pasaj „(…) dacă comportamentul social poate fi codificat, ce loc rămâne pentru alegerile individuale”? Întrebarea este imoportună, pentru că un eventual cod sociogenetic nu poate fi delmitat/separat de alegerile indviduale, ca fiind atașat unei structuri, ce nu ar include și aceste alegeri, de parcă  ele ar aparține  unor oameni de undeva  din afara sistemului socio-uman,  ele,  de fapt, dimotrivă  făcând parte integral din acest sistem sociouman. Comportamentului  sociouman  nu  i se poate elabora un cadru codificat extemporal/arbitrar venit din chiar afara „materiei”, ca atare  a lui, pentru că impulsul imprivizibil al liberii ei alegeri nu se supune  nici unei ordini  legice  prestabilite, cel  puțin  la acest nivel habitual al  sistemului pe care  îl formează și deci, totodată, nepitându-i oferi o vectorialitate dinamică univocă, pentru că  întreaga sa morfologie interioară este arhicomplexă și arhicomplicată, conținând o infinitate de factori necunoscuți, cu o interoperativitate total imprivizbilă, care va forța încercările de a fi întroduse într-un cadru structurat bine organizat numit  cod sociogenetic, să se rătăcească/piardă  în  păingenișul tumultuos arhisofisticat construit și  haotic dezordonat al  cadrului său morfologic, deci și cu o dinamică atât de imprivizibilă.

Subiect de teză de doctorat. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Formalismul (psiho)socio – matematic al unui dosar infracțional criminal în cadrul jurisdicției franceze. Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a testului sociometric judiciar

Concomitenat asupra acestui sistem atăt de transformabil înfluiențează o imensitate de factori, precum și la fel de multe  variante de manifestări și acțiuni ai impulsurilor  liberii alegeri ale materiei socio-biologice a lui, care  toate împreună  vor imprima comortamentului sociumului încă o și mai mare și accentuată  imprevisibilitate, complicând astfel și mai mult  încercările de al încadra într-un cod sociogenetic. Ceea ce ar fi trebuit cât de cât să constituie eventual structura stabilă a genelor sociale ale unui cod sociogenetic–mulțimea de factori și componentele socioumane  sunt, de fapt, antrenate într-o dinamică morfologică  multivectorială imprivizibile și total dezordonate, dezorganizate și dezechilibrate.  

Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Pe când genele, fie ele și sociale, nesesită o organiazare structurată bine ordonată, statornică  și cu o activitate bine determinată,  supusă unor legi la fel de bine definte li conturate–o pedică de netrecut în calea încercărilor de a codifica  comportamentele socioumane. Deși sistemele haotice au o ordine a lor haotică, ea se răsfrânge funcțional numai  la nivel Megahabic Universal, jucând un rol de cod legic unversal, care intrinsec metamorfozeaă de la sine energie, astfel asigurând suficiența materiei sale universale (vezi Petru Ababii, „Despre „ecuațiile societății”, dezordinea și ordinea haosului”).

„Ecuațiile societății” în „Constelații Diamantine”. Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta (Anca Cheaito, jurnalistă româno – libaneză) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista, poeta, prozatoarea și omul de cultură Doina Drăguț (Redactor șef al revistei de cultură universală „Constelații Diamantine” – parteneră a Jurnalului Bucureștiului)

Însă, legile sale nu pot fi aplicate și acomodate legic și la nivelul microhabilor sistemelor realităților infinit de multe  care îl  alcătuesc,  pentru  că  la acest nivel  efervescența  dinamcii ingredentelor  lor este incadescent-vulcanică și deci foarte imprivizbilă instantaneic, ce face imposbilă  încercarea  de  a elabora un cod sociogenetic concret și ptactic, ci doar în al imagina axiomatic cu o aproximație direct proporțională  cu proporția imprevizibilității mișcărilor în interirul sistemului, habului sociouman în acest caz, adică  practic  imposibil de realizat, ci doar de imaginat ca o axiomă.

Afară de toate aceste complexități habituale sistemice socioumane asupra ei influențează puternic miliarde și miliarde de acțiuni invizible de natură universal–cosmică, care  complică și mai mult comportamentul sistemului sociouman și a  componentelor sale–oamenii, deci facând și mai grea misiunea încercărilor de al codifica. Toți acești factori acționează și se impliică în morfologia sistemului sociouman și  comportmenul său permanent, ceas cu ceas, zi de zi, lună de lună, an de an, continuu întru-un șir interminabil de transformări și mișcări intrinseci vectoriale ale interoprerativtăților lor, fapt ce face imposibilă chiar și o aproximație a unei ordonări sistmice de încadrare într-un cod sociogenetic.  

Subiect de teză de doctorat – Codul CSG (Codul „Sociogenetic” – complementul Codului Biogenetic – CBG – ADN în Codul Genetic Personal – CGP) în revista „The Detective’s World”. Aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Franța, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Astfel se face, că însăși  toată  istoria epopeică a rătăcirilor omenirii în timp a fost plină de o imenisitate de activități și comportamente  total imprevizbile la scara  ansambului ei. Prin urmare tot cadrul/locul ocupat de comportamentul sociouman în sistemul  său  este  destinat  printr-un proces  autogen, autoregulator, autodeterminat astfel, tuturor posbilităților pe care le au intrinsec impulsurile liberii alegeri individuale ale componetelor sociale ale lui. Dovada certă, că omenirea  doar cu o foarte mare aproximație axiomatică a fost influențată de niște prerogative codificate sociogenetic este însăși faptul, că ea nu a învățat și nu învață nimic din exemplele și indicațile istoriei–lucru care arată, că însăși reușita încercărilor  de a o codifica este inveres proporțională cu aproximarea axiomatică  de a o realiza ca atare.

Și totuși, necăutând la toate acestea disperarea poate fi înlăturată nu din cauza aproape a imposibilității elaborării  unui cod sociogenetic concret (n.r care a și fost deja făcut și aplicat cu succes!), ci pentru că  el  stă char atât la suprafață  cât și în interior numai că sub altă firmulare,  fiind  întruchipat de însăși sistemul  social în cauză ca atare în virtutea  adevărului care spune următoarele: fiecare sistem/lucru/obiect  are deplina libertate de a fi el ănsăși, libertate de care nimic și nimeni nu le poate lipsi, ea  fiind etalonul, ca  atare, al exprimpării/manifestării sistemului drept ceea ce este, adică, de fapt, un cod al propriei obiectivități intrinsece sociocomunitare în cazul societăilor umane cu exrpimare și comportamente concrete reale care pot fi cunoscute și citite și nu mai  mult, deoarece lor nu li se pot aplica eventual niște regului sau legi codificate de tip sociogentetic (vezi mai sus).

Investigație jurnalistică – Lucrarea cu caracter didactico – pedagogic „Poliția e cu noi”! (Autor Elev Iulian Bandea – Liceul N. Vasilescu-Karpen din Bacău, îndrumător prof. Cristina Magirescu) bazată pe teoira Codului Socio – Genetic (SCG) al profesorului Thomas Csinta (în cadrul unor programe de cercetare MASS – Matematici Aplicate în Științe Sociale – secția Socio – Judiciară)

Paradigmele teoriei sistemelor complexe, teoriei structurației, teoriilor cuantitative ale dinamicii sociale în general se supun toate hazardului  impulsurilor materii ca atare, implicit a structurilor ei  biologice extrem  de diversificate, din care motiv și ele sunt definitivate ca atare cu aproximație, având o marjă mare de interpretare  în relativ diferită de la caz la caz, ele  fiind, de fapt, factori epistemici habituali, care ar putea constitui repere pentru o eventuală posibilitate de codificare sociogenetică pentru sistemele  sociale,  dar tocmai  din  cauza relativității lor accentuate, ele totuși nu pot juca acest rol pentru niște formule codificate siciogenetic, deoarece ele cer o infinit mai mare rigiditate, determinare, primordialitate și ptedictibilitate.  

De aceea, în  general, încercările de a elabora un cod sociogenetic, practic, în stare să funcționeze efectiv  în vederea promovării unor strategii de  corectare a comportametelor socioumane rămâne a fi doar o preocupare merituoasă, bună de luat în vedere și de prețuit ca atare, ea indicând totuși calea aproximativă a unei elaborări imaginare a unui cod abstract axiomatic, care să toarne lumină asupra existenței unei astfel de probleme, dar în principal în vederea cunoașterii marii complextăți  dilemice  pentru cunoașterea ansamblului morfologiilor  unor întregi  sisteme la nivel planetrar, dar și la nivel mai limitat – cel statal.

Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporane; Interesul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Elogiul matematicii – Elogiul vieții” prin intermediul sistemelor complexe (teoria haosului) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)