Acasă Reportaj Columbia țara smaraldelor și a cincizeci de nuanțe de verde (Corespondență de...

Columbia țara smaraldelor și a cincizeci de nuanțe de verde (Corespondență de la Paulina Popescu, prozator, preşedinte al Asociatiei Românilor din Triunghiul de Aur-ARTA, Canada – Ontario)

298
0

Columbia o țară fabuloasă cu locuri secrete, autentice ale planetei a devenit una dintre cele mai puternice țări din America Latină. Este în același timp o mare biodiversitate, țară fiind acoperită de munțîi Anzi și de Amazon. A călători în Columbia înseamnă a parcurge patru ecosisteme  într-o singură țară. Este o țară scăldată de două oceane în care trăiesc 20% din păsările exotice ale lumii și unde se găsesc cele mai frumoase smaralde din lume. Columbia este o țară extrem de variată cu orașe cochete, coline verzi, munte, junglă, litoral care se afirmă în circuitul turistic mondial.

Am zburat de la Toronto cu Airtransat, zborul durînd 5 ore și jumătate iar biletul fiind în jur de $550. Am rezervat apartamentele prin Airbnb iar prețul pe noapte fost în jur de $50. Am fost surprinși să plătim $88 viza de intrare în Columbia, pe care o plătesc numai candienii, ceva nou. Peste 6,5 milioane de turișți au vizitat Columbia în anul 2017, cifra cea mai ridicată din istoria turismului columbian, datorită noilor condiții de securitate și îmbunătățirea infrastructurii. Columbia a devenit o țară securitara dar trebuie să iei niște precauțîi. Peste tot casele sunt protejate de sîrmă ghimpată. Unii turiști vin aici pentru prostituție și turism de lux cu minore, majoritatea de origine venezueleană. Există cataloage cu copile prostituate.

Muzică columbiană: salsa, eternul reggaeton, champeta este că și populația Columbiei frenetică și pasionată. Veți găși lecții de salsa și concerte gratuite la toate colțurile de stradă. Spaniola vorbită de ei este specială și este probabil unul dintre cele mai bune locuri de a învață această limba. Există o inegalitate între clasele sociale, prezența drogurilor și spălarea banilor. În Columbia sunt acum 13 milioane de persoane care trăiesc în sărăcie și 4 milioane de oameni care se zbat în sărăcie extremă.

Columbienii emană atît căldură umană și o bucurie de a trăi, fiind primitori, politicoși, pacifișți, deschiși, optimiști, un exemplu de spirit latino. Locuitorii sunt fericiți să întîlnească călători care vizitează țară lor. Nu degeaba 87% de colombieni se declara fericiți. Vinzatoarele folosesc cîteodată formule surprinzatore pentru a mulțumi un bărbat pentru cumpărături cum ar fi « Gracias mi amor ». Amabilitatea colombienilor este legendara în America de Sud. În partea de nord mai ales în jurul Cartaginei populația este neagră sau metisă.

Leonor Espinosa este șefa culinară cea mai celebra din Columbia care a are un show televizat transmis în toată America de Sud. Restaurantul sau din Bogota dedicat bucătăriei columbiene este considerat că “un must ” gastronomic de New York Times.

Specialitățile locale sunt delicioase:  arepas, tamal orez, legume, pui, coapte într-o frunză de palmier. “Menu del dia” meniul zilei o supă, un fel de mîncare cu carne și un jus costă în jur de 4$ US. Limonadă de coco este un amestec de suc de lămîie cu lapte de coco. Arepa este un fel de scovearga din mămăligă care fie că este prăjită în ulei sau coaptă la cuptor, un simbol a bucătăriei colombiene care se consumă toată ziua fie că se mănîncă cu unt sau dulceață. Poate fi umplută cu brînză, șuncă sau carne tocată. În Bogotá se consumă supă ajiaco, realizată din cartofi și o iarbă aromatică columbiană la guasca.

Traficul rutier este catastrofic, este o aventură să traversezi străzile pentru că mașinile nu opresc nici pe verde și nu au nici un respect pentru pieton iar infrastructură este în stare deplorabilă. Zgomotul este un flagel în America de Sud care te deranjează dar cu cât zgomotul este mai puternic cu atât oamenii sunt mai fericiți. Nu mi-a plăcut poluarea generată de mașini vechi.

Ciclismul este al doilea mare sport în Columbia după soccer. Primul cadou pe care un părinte îl oferă copilului sau este o bicicletă. Ciclismul este parte integranta din starea socială a țării.  Totul a început în 1951 cu crearea turului Columbiei, care a devenit o sărbătoare populară. Există numeroase piste pentru biciclete.

În Columbia  există centre comerciale ultra high-tech și mulți bani. Am intrat într-un centru comercial în Bogota unde la intrare ne-a întîmpinat un soldat cu un cîine și ne-a controlat bagajele. Există diferite caranavaluri în Columbia  o panorama a culturii, muzicii miturilor și legendilor. Dacă francezii se laudă cu vin și brânză, columbienii au salsa și muzică. Toată lumea șție să danseze salsa sau vallento,  cumbia. Santiago de Cali, un oraș din Columbia  este capitală mondială a salsei. Salsa face parte integrantă din viață de fiecare zi fie pe stradă, în magazine, restaurante.

Gabriel García Márquez (1927-2014) este un autor columbian cel mai cunoscut în America latină care a primit premiul Nobel de literatură în 1982. Este unul dintre autorii cei mai importanți și mai populari ai secolului 20, fiind comparat adesea cu Rableais, Cervantes și Victor Hugo pentru dimensiunea să monumentală. A publicat romanele  Un veac de singurătate 1967, Cronică unei morți anunțate 1981 și Dragostea în  vremea holerei 1985. Numele sau este legat de realismul magic abordind teme că solitudinea, puterea, dragostea, dorința, decandentă, violență și moartea.

Smaraldul este simbolul dragostei și al speranței constituind una dintre bogățiile Columbiei care este primul producător mondial de pietre prețioase. Columbia cu producția să de 55% devansează Zambia, Brazilia, Rusia și Madagascarul. Smaraldul columbian este pur și are o culoare incomparabilă. Calitatea smaraldelor se bazează pe culoare, puritate și mărime. Un smarald de 20 de carate valorează 500.000 de dolari pe piață.

Legenda Eldorado, “omul aurit” povestește că în cursul unei festivități un rege muisca se acoperea cu pudra de aur și apoi se aruncă în Lacul Guatavita. În timpul secolului 16 europeenii credeau în existența unui loc de o mare bogăție conoscut sub numele de Eldorado, dar acest loc nu a fost niciodată găsit. Cînd exploratorii spanioli au pus piciorul în America de Sud au auzit despre un rege care la sosirea lui pe tron se ocoperea cu aur și se scaldă în acest lac sfînt pentru a face plăcere zeului din lac. Spaniolii au încercat să golească Lacul Guatavita  în 1545 și au descoperit sute de bucăți de aur. Într-adevăr conchistadorii au plecat de pe teritorul Muisca cu 770 kg de aur și 2000 de smaralde.

Comerțul străzii face parte din imaginea Columbiei oamenii fiind inovatori și dotați pentru comerț. Pe plajă ești hărțuit de tot felul de vânzatori ambulanți cu mâncare, apă, pălării, rochii, pantofi, bijuterii, fructe, înghețată, cafea. Poți să îți iei și tensiunea pentru prețul de un dolar. Atenție prin magazine nu vi se da restul deși sunt pancarte peste tot în care se menționează « fiecare bănuț contează”. Este prima dată când cineva a încercat să ne însele. Taxiurile au prețuri pentru turiști și pentru locali. Există și muzee cu prețuri pentru turiști străini.

Există o invazie de taxiuri galbene mici și agresive în căutarea clienților devenind chiar obositoare oprind la tot pasul, claxonând strident că să îți atragă atenția. Țara este curată, mai ales Bogota și poți vedea femei care matură în față porții deși după cinci minute praful va reveni la loc. Nu prea vezi gunoaie aruncate pe la marginea șoselei. Am văzut însă și cîini vagabonzi pe străzi.

Columbia  este cel mai mare producător de cafea arabică din lume, fiind considerată că una dintre cele mai bune cafele din lume. Mîndria națională a Columbiei, cafeaua  reprezintă 20% din exportul columbian. În Columbia cafea se numește tinto și se bea cu zahăr. Există vinzatori cu termos care vînd cafeaua în mici pahare de plastic. Principalele mărci de cafea sunt Sello Rojo, Aguila Roja, Oma, Juan Valdez, Quinidio, Matiz, Don Elias. Cafeaua este cultivată pe cele trei lanțuri de munți până la 2300 metri altitudine. Plantele de arabică sunt sensibile și cresc bine într-un climat blând. Arborii de cafea sunt acoperiți de flori de cireșe verzi și roșii și pot fi recoltați de două ori pe an. După cafea, ciocolată constituie o altă bogăție a Columbiei.

Columbia este principalul producător de cocaină din lume, plantațiile ilicite crescînd cu 17% în 2017. Lupta împotriva drogurilor se înscrie în declarația “războiul contra drogurilor” a lui Richard Nixon în 1971. Traficul de droguri a adus FARC (Revolutionary Armed Forces of Colombia/Forțele armate revoluționare din Columbia) peste un miliard de dolari anual. Columbia a fost cunoscută că simbolul violenței organizate.

Columbia este o țară coruptă, 2200 persoane au fost condamnate pentru corupție. Deși bogată în petrol, minerale și pietre prețioase Columbia este după Haiti și Honduras țară cea mai inegalitara din continentul american, sărăcia atingînd 17% din cei 49 de milioane de locuitori.  40% din bugetul țării a fost delapidat în războaie și datorii. Salariul mediu în Columbia este de $526, adică 6310$ pe an. Columbia este a treia putere economică din America de Sud.  Romul în Columbia este bun și ieftin Ron Viejo de Caldas, Ron Tres Esquinas et Ron Medellín Añejo. Colombienii  îl consumă pur  sau amestecat cu  Coca Cola. La chica este o băutură din porumb și zahăr.

Cartagena de Indias un oraș legendar, esență Columbiei, perla colonială  este o destinație culturală interesantă dar poate fii un șoc și o dezamăgire pentru unii care nu iubesc hoardele de turișți, buticurile de lux și vinzatorii ambulanți care te miros de departe că ești străîn. Pentru cei care nu iubesc turismul de masă nu o să le placă Cartagina. Orașul are trei secole de istorie fiind clasat UNESCO din 1984. Orașul este renumit pentru centrul istoric, climatul agreabil tropical, fiind capitală provinciei Bolivar și are peste un milion de locuitori. Cartagena a fost sursă de inspirație pentru Gabriel García Márquez. Orașul cel mai turistic din Columbia a fost fondat în 1533 de conchistadorul spaniol Pedro Heredia, de aici se trimitea aurul Americii în Spania.

Orașul a jucat un rol important în America de Sud și Imperiul spaniol, fiind un punct de tranzit important în vânzarea sclavilor și a aurului furat de la incasi și azteci. Era în același timp cel mai important port al Americii, bogăția să atragind pirațîi și corsarii epocii. Francezul Robert Boal (1543) și englezul Francis Drake (1586) au luat cu asalt orașul și i-au furat rezervele de aur. După numeroase războaie între regalisti și independenți și sub susținerea lui Simon Bolivar eliberatorul Americii de Sud, orașul a devenit independent de Imperiul spaniol în 1821.

Cartagena are 13 km de ziduri care apărau orașul împotriva atacurilor maritime ale piraților. Fiecare casă din interiorul zidurilor este o opera de artă. Zidurile separau bogațîi de cei săraci care puteau întră în oraș numai pentru a munci. Aici au loc azi festivaluri conscrate cinematografului și muzicii clasice. Pe străzile Cartaginei puteți vedea o Palenquera, o negresă care poartă pe cap un coș cu fructe, o adevărată emblemă a Cartagenei. Bocagrande este cartierul modern și aristocratic al Cartaginei, o succesiune de turnuri, vile, hoteluri, restaurante și cluburi de noapte. Centrul istoric colonial este magnific cu căsuțe colorate și balcoane decorate cu flori tropicale. O ambianța boemă domnește în Piața Trinidad. Se pot admira porțile caselor, decorate cu măiestrie de meșteri talentați. Cartierul Getsemani a fost teatrul revoltei împotriva spaniolilor și leagănul primei independente a Columbiei 1811.

Castillo San Felipe de Barajas cea mai mare fortăreața construită de spanioli, capodoperă arhitecturii militare spaniole este un adevărat labirint cu o serie de tuneluri, scări și camere unde erau ținuți în trecut prisonierii, hrană și muniția. Este considerat a fii una dintre cele șapte minuni ale Columbiei. A fost construit cu sclavii negri aduși din Africa, din calcar, argilă și cărămizi. Castelul era legat cu un tunel de 20 km sub mare cu castelul de pe insula Bocachica de lîngă Cartagina. Construcția a început în 1536 pînă în 1657. De formă triunghiulară, are patru posturi de control și  68 de tunuri. A rezistat la mai multe atacuri în special a celui din 1741 efectuate, de către trupele enlgezesti conduse de amiralul  Edward Vernon. Acesta posedă 186 de vapoare contra 123 vapoare spaniole. Asediul de 67 de zile s-a încheiat cu o mare pierdere din partea englejilor 50 de vapoare distruse și moartea a 18.000 soldați și marinari. Prețul de intrare este $12, existînd prețuri pentru localnici și pentru străini.

Muzeul naval posedă o colecție modestă de vapoare dar totul este explicat în limba spaniolă, nu merită să cheltuiți $8 de persoană pentru a vedea câteva fotografii și machete. Palatul inchiziției este un exemplu al arhitecturii coloniale avînd o intrare în stil baroc și balcoane în piatră, funcționând încă din 1610 că tribunal împotriva celor care nu repectau credință. Inchizitorii au fost expulzati în 1811 dar reinstalati în 1815 de trupele spaniole. În interior se pot vizită închisoara și camerele de tortură cu mașinile ei terifiante. Muzeul San Pedro Claver (Sfîntul Pedro Claver a trăit și a murit aici fiind considerat a fii apostolul sclavilor africani și un autentic apărător al  drepturilor omului). Mînăstirea a fost ridicată în sec 17 de călugării iezuiți. Muzeul aurului este gratuit și prezintă  bijuterii din aur cu pietre prețioase a culturii Sinu. Piața de Aduana este un veritabil decor de film cu monumente, biserici, culori, sunete, mirosuri. La doi pași de Catedrala roz (1575) se găsesc hoteluri boutiques, restaurante mitice și magazine scumpe.

Cartagena este un port de croazieră unde peste 200 de vapoare acostează aici anual fiecare aducînd 2000 de turiști. Familia Bessudo a cumpărat un palat istoric de 1300 metrii pătrați cu o architectura majestoasă a sec 18. Când proprietarii sunt absenți locuința se închiriază, Mick Jaggar și regina Spaniei au locuit aici. În Cartagena  există o adevarta epidemie de turișți, numeroși călători studiază spaniolă iar alții vin pentru prostituție și droguri.  Este un loc festiv și prietenos dar scump în comparăție cu restul țării. Aici găsiți magazine ca Carulla, Exito, Olympica, unde puteți cumpără cafea sau rom columbian. Plajele sunt murdare și invadate de vinzatori ambulanți pe care îi întîlniți de mii de ori și la care trebuie să le spuneți “no gracias“.

Cartagena este un oraș scump unde celebritățile cq Shakira, muzicianul Juanes, familia regală din Monaco, Bill Gates, Bill Clinton, Donald Trump, Javier  Bardem vin în vacanță și care se poate compară cu Cancun sau Miami. Aici imobilierul a atins prețuri vertiginuoase datorită exotismului, farmecului specific și la dolce vită.

Cartagena este un dintre zonele cele mai sărace din Columbia cu “cel mai înalt nivel de sărăcie monetară”. Zona mizerabilă acoperă 40% din oraș și 40% din populație. În aceste cartiere mizerabile locuitorii nu au acces la apă potabilă, nu au un sistem sanitar. O familie din acest cartier trăiește numai cu 116 euro pe luna. De la  Cartagena am luat avionul pînă la Bogotá, un zbor care a durat peste o ora și pentru care am plătit $167 dus-întors.

Bogotá cu o populație de opt milioane de locuitori  este un oraș dinamic, tînăr, colorat, zgomotos, cu “tatuaje” pe ziduri. În Bogota sunt peste 120 de muzee și galerii de artă. Bogotá  a fost fondată în 1536 la 2600 metri altitudine în mijlocul unei savane verzi și fertile.

La Bogotá trotoarele sunt pline de găuri și unele chiar în pantă atenție cînd mergeți. La ora 18 se întunecă iar în timpul zilei este o diferența de temperatura. Trebuie să aveți întotdeauna o umbrela cu dvs. În plin centrul capitalei columbiene se află Muzeul aurului care aparține Băncii Republicii columbiene că de altfel toate muzeele. Este un muzeu unic în lume care are peste 500.000 de vizitatori pe an și este unul dintre cele mai fascinante muzee din Columbia, avînd o colecție extraordinară de obiecte preistorice. Muzeul posedă 34.000 de obiecte din aur și tumbaga un aliaj din aur și  aramă. Colecția muzeului ne permite să înțelegem cum s-a născut renumitul mit “El Dorado apărut în 1536. Aici se află colecția cea mai importantă de obiecte de aur din lume.

Epicentrul cultural este Calendaria, cartierul colonial cu patru secole de istorie iar stradă emblematică în  Bogotá este Carrera 7, o stradă pietonală. Totul se vinde în Bogotá droguri, smaralde de contrabandă, sîngele. Sunt oameni săraci care vînd sînge de două ori pe luna. În Chapinero există case din cărămidă în stil britanic. După  independența din 1810 columbienii au încercat să adopte un alt stil arhitectural decît cel spaniol. În acest cartier al ambasadelor am vizitat Muzeul Hacienda El Chico, care a aparținut lui Mercedes Sierra de Perez, o persoană influență și avută iar vis-a vis se află ambasada României.

Muzeul Fernando Botero un celebru pictor și sculptor columbian care a  donat toată colecția să în jur de 123 tablouri muzeului pentru că toată lumea să aibă acces gratuit. Alături de operele sale se pot admira tablouri ale lui Picasso, Miro, Renoir, Chagall. Artistul a creat pînă acum 3000 de tablouri și 300 de sculpturi. Cu puțină ironie și ingeniositate Botero umflă formele, personajele sale sunt grase, la fel și obiectele au un volum mare. A fost influențat de artă perocolumbiana și de Diego Rivera, pictorul mexican.

Muzeul Quinta de Bolivar  este o vila care a fost oferită lui Simon Bolivar în 1820 pentru a îi mulțumi că a eliberat  țară. Aici a locuit cinci ani împreună cu prietenă să Manuela Saenz, o revoluționară ecuatoriana. Muzeul național este cel mai  mare și cel mai  vechi muzeu al Columbiei și unul dintre cele mai vechi de pe continent (1823) adăpostind o colecție de 20.000 de piese și obiecte de artă reprezentînd diferite perioade din istoria națională.

În Bogotá  traficul este infernal iar poluarea îți ustură ochii. Autobuzele cele mai rapide în Bogota sunt Milenarios, autobuze lungi și moderne în acordeon iar biletele le cumpărați din stațîi împreună cu un card pe care îl încărcați. Taxiurile în Bogota sunt mini Nissan galben. În fiecare duminică Bogota rezervă cîteva dintre arterele sale bicicletelor pînă la ora 14.

În Bogotá sunt multe graffiti, care erau interzise înainte de 2013. Când Justin Bieber, cîntărețul canadian a venit la Bogota a desenat o frunză de cananbis cu drapelul canadian în mijloc. Tinerii din Bogota se întrebau de ce Justin are voie și ei nu, de atunci au dreptul să deseneze pe pereți.

Primul meu contact cu Columbia  a fost acum opt ani cînd am vizitat insula San Andreas  și mi-a rămas în suflet. Am fost cazați într-un hotel circular construit pe stîlpi Royal Decameron Aquarium, noaptea fiind legănați de apele oceanului. Situată la 700 km de coasta Columbiei, este o insula magică cu șapte culori de turcoaz.

San Andres este populată de descendențîi sclavilor a căror limba maternă este creolă englezească. Aici am văzut un local culegînd un fel de fasole maronie dintr-un copac, tamarin din care se face vin. Insula San Andres este înconjurată cu ape de turcoaz, cu sute de  magazine buticuri duty free, fete tinere cu  bikini strings, cu hamacuri atirnate de cocotieri.  Aici am vizitat Morgan’s Cave.

 Columbia  al doilea exportator mondial de flori, după Olanda și primul exportator de garoafe. Columbia este Mecca ecoturismului, cu 55 parcuri naționale.

Columbia  este o țară extraordinară care merită a fi vizitată, mai ales pentru a scapă de frigul din Canada. Oricum este mai ieftin decît un sejur  în Florida.

Paulina Popescu (Teacher at Brigadoon Public School, Kitchener, prozator, Preşedinte al Asociatiei Românilor din Triunghiul de Aur-ARTA, Executive Team, Canada – Ontario)

Absolventă a Facultății de Limbi străine (Universitatea București), Paulina Popescu a fost profesoară de limba franceză în Kitchener din provincia Ontario (Canada). Din 2008 colaborează la ziarul Agenda românească cu rubricile: „Întreabă un profesor” și „Impresii de călătorie”. A câștigat două premii literare publicând proză scurtă în limba franceză la Editions David, Ottawa, în volumele „Parcours identitaires” (2005) și „La premiere fois” (2017). Este corespondent (de presă) din Canada al ziarului  Jurnalul Bucureştiului