1.jpg)
Companiile membre AHK România pun în centrul preocupărilor lor competitivitatea, alături de angajați și de competențele acestora. Mediul de afaceri consideră tema europeană ca fiind esențială pentru a face față provocărilor de pe piețele globale și pentru a se dezvolta sustenabil. Este motivul pentru care AHK România, alături de companiile sale membre, a ales conceptul „People. Skills. Competitiveness” ca motto care să le ghideze activitatea pe tot parcursul anului 2025.
„Cu tema noastră anuală pentru 2025, People. Skills. Competitiveness, punem accentul pe rolul central al angajaților în succesul unei companii, deoarece competențele acestora reprezintă pilonul central pentru companii puternice, competitive și inovatoare”, a spus în deschiderea Recepției de Anul Nou, directorul general al AHK România, Sebastian Metz.
Prezent la eveniment atât în calitate de Președinte al Senatului, cât și ca „un susținător al relațiilor economice și culturale puternice dintre România și Germania”, Ilie Bolojan a remarcat faptul că investițiile germane în România sunt o componentă esențială pentru dezvoltarea economică a țării. „Germania este principalul nostru partener comercial și unul dintre cei mai mari investitori străini din țara noastră”, a spus Bolojan.
Președintele Senatului a menționat necesitatea continuării colaborării și în alte domenii, cum ar fi educația, cercetarea, digitalizarea, pentru o mai bună integrare a tinerilor pe piața muncii și a promis sprijinul Guvernului și al Parlamentului pentru proiecte de învățământ dual, după modelul de succes inițiat de Camera de Comerț Româno-Germană. „România a dovedit în ultimii ani că poate să facă pași rapizi spre modernizare atunci când există o viziune clară și o administrație eficientă. Fie că vorbim despre infrastructură, educație sau dezvoltare economică, succesul vine acolo unde se iau decizii bine gândite și se implementează fără întârzieri. Acesta este modelul de lucru pe care trebuie să-l extindem la nivel național: să ne concentrăm pe soluții concrete, să eliminăm blocajele birocratice și să creăm un mediu în care investițiile să prospere”, a conchis Ilie Bolojan.
Ideea de schimbare a fost continuată și de ministrul Educației, Acad. prof. univ. dr. Daniel David, care a subliniat necesitatea formării viitoarei forțe de muncă pe baze sănătoase. De aceea, el a invitat mediul privat să fie partenerul ministerului în reformarea sistemului educațional, atât pentru învățământul universitar, cât și pentru cel preuniversitar, în special dual: „Copiii noștri trebuie să fie expuși la cei mai buni specialiști, cu care se pot întâlni prin oportunitățile de practică pe care le oferiți. Am deschis universitățile pentru a include criteriile și nevoile companiilor în programele de master și în programele postuniversitare, pentru a forma resursele umane de care aveți nevoie. În învățământul dual, responsabilitatea reciprocă este și mai mare: împreună facem curricula, împreună facem evaluările și răspundem după aceea de ceea ce am pus pe piață”, a explicat David.
Competitivitatea este un atu de care și statul român are nevoie, consideră Viceprim-ministru și Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „Cum în companii oamenii trebuie să fie eficienți, și cei care lucrează la stat trebuie să fie la fel de eficienți”, a precizat Tánczos, adăugând că statul are obligația să ofere servicii de calitate și să-și reducă cheltuielile. Ministrul Finanțelor a menționat în context că bugetul aprobat de Parlament cu o zi în urmă „este un buget al statului mai suplu, cu reduceri de cheltuieli pentru eficientizarea funcționării, un buget al investițiilor, având alocată o sumă record pentru investiții de peste 150 de miliarde de lei, și un buget al programelor de susținere pentru companii”. Ministrul Finanțelor a mai spus că pentru o economie performantă este nevoie ca populația activă să fie mai mult implicată în producție, guvernul urmând să lucreze și la acest capitol.
La eveniment au fost reprezentate de asemenea ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și cel al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Cei doi miniștri prezenți, Simona Bucura-Oprescu, respectiv Bogdan Ivan, au transmis mesajul ministerelor pe care le conduc comunității de business româno-germane. Tema competitivității ca bază pentru creșterea eficienței economice și pentru depășirea provocărilor curente se regăsește în toate domeniile de activitate, de la alimentație la energie.
Astfel, președintele AHK România, Andreas Lier a precizat că „dorim să utilizăm potențialul din întregul sector energetic, în special al energiilor regenerabile, pentru creșterea eficienței. De asemenea, ne vom concentra pe dezvoltarea lanțurilor valorice în sectorul alimentar. În același timp, provocări precum costurile ridicate ale forței de muncă, predictibilitatea fiscală și deficitul comercial rămân în centrul atenției, deoarece considerăm că o economie competitivă are nevoie de o administrație modernă”.
La rândul său, ambasadorul Republicii Federale Germania, dr. Peer Gebauer, a subliniat importanța parteneriatului dintre România și Germania și buna colaborare dintre cele două țări în special în domeniul energiei și al extinderii infrastructurii energetice. Pentru ca aceste schimbări să aibă loc e nevoie de oameni competenți: „2025 va fi un an al transformărilor. Îmbrățișăm acest motto, avem nevoie de oameni, de competențele lor, care vor fi tot mai multe și diversificate pe viitor, avem nevoie de spirit de inovație și de disponibilitate de a ne asuma riscuri”, a spus ambasadorul.
Cu cei peste 850 de participanți, Recepția de Anul Nou a oferit anul acesta invitaților un cadru perfect de a interacționa, de a-și face cunoscută compania și de a găsi parteneri sau de a porni noi inițiative de afaceri. Pe lângă discursurile în cadru festiv și networking, evenimentul a avut și câteva momente muzicale. Viorile și pianul duetului Parfenov Duo au adăugat un farmec în plus întregii seri de business. Organizată anual la Palatul Parlamentului, Recepția de Anul Nou a AHK România este un eveniment de referință pentru businessul româno-german din țara noastră și aduce laolaltă numeroși invitați din rândul oamenilor de afaceri, administrației publice, asociațiilor profesionale, societății civile, precum și din mediul politic, diplomatic, universitar și din mass-media. Mulțumim partenerilor noștri Premium: BASF, E.ON, Delgaz Grid, Dräxlmaier Group, Lidl, Penny, Siemens și Siemens Energy.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 670 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Tema anului 2025 – People.Skills.Competitiveness.
Cu tema anuală-People.Skills.Competitiveness.-subliniem rolul central al angajaților în succesul unei companii. Angajații și competențele lor sunt coloana vertebrală a fiecărei companii și contribuie în mod semnificativ la competitivitate. Angajații calificați și valoroși constituie baza pentru inovare, productivitate și creștere. Investind în competențele lor și în formarea continuă, companiile pot crea un mediu de lucru dinamic, care să încurajeze creativitatea și angajamentul. Prin urmare, companiile membre AHK se concentrează pe gestionarea strategică a talentelor și pe bunăstarea angajaților, nu numai pentru a îmbunătăți performanța afacerii, ci și pentru a promova un mediu de afaceri durabil și competitiv în România și Germania.
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
