

Data de 20 mai a fost marcată de unele dintre cele mai tragice evenimente din istorie, care au lăsat o amprentă profundă asupra societății. De la sosirea primilor prizonieri în înspăimântătorul lagăr de concentrare de la Auschwitz în 1940, în cadrul Holocaust–ului până la confruntarea sângeroasă din 1989 de la Piața Tiananmen, unde autoritățile chineze au recurs la violență împotriva manifestanților pro-democrație, aceste evenimente reprezintă capitole întunecate din istoria omenirii care ne amintesc de necesitatea vigilenței și a apărării valorilor umane fundamentale.
Nota redacției. Piața Tiananmen sau Piața Tian’anmen este o piață urbană în centrul orașului Beijing, China, situată în apropierea Cartierului Central de Afaceri și numită după Tiananmen („Poarta Păcii Cerește”), poartă situată la nord de aceasta și care o separă de Orașul Interzis. Piața conține Monumentul Eroilor Poporului, Sala Mare a Poporului, Muzeul Național al Chinei și Mausoleul lui Mao Zedong. Mao Zedong a proclamat înființarea Republicii Populare Chineze în această piață pe 1 octombrie 1949, iar aniversarea acestui eveniment este încă sărbătorită acolo. Piața Tiananmen este în top zece cele mai mari piețe din lume, cu o suprafață de 440.500 m2 (880×500 m). Zona poartă o mare semnificație culturală și a fost locul a mai multe evenimente importante din istoria Chinei. În afara Chinei, piața este cel mai bine cunoscută pentru Protestele din Piața Tiananmen din 1989, care s-au încheiat cu o represiune armată, cunoscută și sub numele de Masacrul din Piața Tiananmen.
La 20 mai 1940, a început unul dintre cele mai întunecate capitole din istorie, o pagină înfiorătoare pe care umanitatea a scris-o cu sânge și suferință. A fost ziua în care primii prizonieri au sosit la noul lagăr de concentrare de la Auschwitz, marcând începutul unui coșmar care avea să dureze ani întregi și să devină simbolul suprem al atrocităților comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Auschwitz, situat în orașul polonez Oswiecim, a fost inițial construit ca un lagăr de concentrare pentru deținerea și suprimarea disidenților politici polonezi capturați în timpul invaziei naziste a Poloniei. Cu toate acestea, sub conducerea nazistă, Auschwitz a devenit epicentrul Holocaustului, locul unde milioane de oameni au fost deportați și masacrați în mod sistematic pe baza etniei, religiei, orientării sexuale și a altor criterii arbitrare. Acești oameni nevinovați au fost martorii și victimele unui sistem de exterminare care a devenit ulterior cunoscut sub numele de „Soluția Finală”. Ei au fost forțați să trăiască în condiții de viață inumane, sub amenințarea foametei, bolilor și a execuțiilor concentrate.
De-a lungul anilor, populația deținuților de la Auschwitz a crescut rapid și continuu, astfel încât lagărul a fost extins și utilizat pentru a caza evrei, romi, prizonieri de război sovietici și alți indivizi considerați indezirabili de către regimul nazist. Aceștia au fost supuși la tratamente inumane și degradante, inclusiv muncă forțată, experimente medicale abominabile și exterminare în masă în camerele de gazare. Ziua de 20 mai ne reamintește de grozăviile la care poate ajunge o ideologie extremistă, de brutalitatea și cruzimea care pot izvorî din intoleranță și ură. Este o amintire dureroasă a costurilor umane ale intoleranței și a nevoii de a ne angaja în apărarea drepturilor omului și a demnității umane în fața oricăror forme de discriminare și persecuție. Astăzi, în timp ce comemorăm această zi întunecată din istorie, ne reafirmăm angajamentul față de promovarea valorilor de toleranță, diversitate și respect reciproc. Ne angajăm să cinstim memoria victimelor Holocaustului și să ne asigurăm că ororile trecutului nu vor fi uitate sau repetate.
Nota redacției. Curtea Penală Internațională solicită mandate de arestare pentru liderul Hamas, Yahya Sinwar, și pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pentru acuzații de crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și în războiul ulterior din Gaza, a declarat procurorul șef al curții, Karim Khan, într-un interviu pentru CNN. Benjamin Netanyahu devine astfel primul lider dintr-un stat aliat Occidentului care este vizat de o asemenea măsură. La scurt timp după anunțul făcut la CNN de procurorul șef Karim Khan, decizia a fost făcută publică pe site-ul CPI.
De asemenea, vor fi solicitate mandate pentru ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de vârf ai Hamas: Mohammed Diab Ibrahim al-Masri (mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif)-liderul Brigăzilor Al Qassem – și Ismail Haniyeh, liderul politic al formațiunii. Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează o premieră în care Curtea vizează politici dintr-un stat aliat SUA. Decizia îl pune pe Netanyahu în compania președintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei. Ironia sorții facce ca mai multe organizații (internaționale) care luptă contra genocidului, crimelor de război și crimelor contra umanității consideră că politica Israelului în conflictul declanșat palestino-israelian pe 7 octombrie 2023 (Israel–Hamas war) „converge” (din ce în ce mai mult) către acelaș tip de „soluție finală” de care evreii au avut parte în timpul holocaustului (implementat cel de-al 3-lea Reich), cu aproape 8 decenii în urmă.
Tot în data de 20 mai, în anul 1989, Piața Tiananmen din Beijing, China, a devenit epicentrul unei mișcări istorice pentru democratizare și schimbare politică. Sute de mii de oameni s-au adunat în piața „Poarta Păcii Cerești” pentru a cere reforme democratice și respectarea drepturilor civile, în ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de Protestele de la Tiananmen (15 aprilie-4 iunie). Cu toate acestea, reacția brutală a autorităților chineze a transformat această manifestare pașnică într-o tragedie îngrozitoare. Confruntate cu masive demonstrații pro-democrație în Piața Tiananmen, autoritățile chineze au adoptat o poziție de forță, declarând legea marțială și ordonând deschiderea focului împotriva manifestanților. Această reprimare violentă a fost destinată să stăvilească dorința populației de schimbare și să pună capăt mișcării pentru reformă politică. Tancurile și trupele regimului au invadat piața, iar protestatarii pașnici au fost atacați cu armament militar greu. Scenele de represiune brutală și de violență au fost transmise în întreaga lume, stârnind indignare și condamnare internațională. Sute de civili neînarmați; studenți, intelectuali, și muncitori au fost uciși sau răniți grav în timpul intervenției militare. Masacrul de la Tiananmen a devenit un simbol al luptei pentru libertate și democrație și a evidențiat brutalitatea regimului comunist chinez în fața opoziției politice. Deși manifestația a fost înăbușită în mod brutal, idealurile de libertate și justiție pe care protestatarii le-au susținut și apărat nu au fost niciodată uitate.
Ziua de 20 mai 1989 ne reamintește de prețul libertății și al luptei pentru drepturile omului în fața tiraniei și represiunii. Este un apel la solidaritate și acțiune împotriva regimurilor autoritare care încalcă drepturile fundamentale ale omului și își subjugă populația în numele puterii politice și al controlului. Cu toate că tragedia de la Tiananmen a fost un moment întunecat în istoria Chinei, memoria protestatarilor curajoși și a celor care și-au pierdut viața în lupta pentru libertate rămâne vie în conștiința noastră colectivă. În calitate de apărători ai drepturilor omului, este datoria noastră să onorăm curajul și sacrificiul acestor oameni, să continuăm să susținem cauza drepturilor omului și a democrației, să luptăm împotriva oricăror manifestări de ură, discriminare și extremism, să cultivăm înțelegerea și empatia și să promovăm o lume în care fiecare individ este tratat cu demnitate și respect. Să nu uităm niciodată lecțiile învățate din trecutul nostru întunecat și să acționăm împreună pentru a construi un viitor mai luminos și mai uman pentru toți.
Corespondenţă de la Lordul Sir Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Redactat de către Cătălin Asavinei Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale) în colaborare cu Thomas Csinta- redactor șef
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…
[…] Comunicat al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Ziua … […]