
Importul de gunoaie, deșeuri și materiale periculoase pentru distrugere reprezintă o problemă gravă care afectează drepturile omului și mediul înconjurător. Într-o societate în care dreptul la un mediu sănătos și sigur este recunoscut ca un drept fundamental al fiecărui individ, importul ilegal sau nereglementat de astfel de materiale reprezintă o încălcare gravă a acestor drepturi. De exemplu, importul ilegal de deșeuri poate duce la poluarea solului, a apei și a aerului, afectând calitatea vieții locuitorilor și dreptul acestora la un mediu curat și sănătos. Manipularea incorectă a deșeurilor periculoase poate duce la creșterea riscului de boli, la deteriorarea ecosistemelor, punând în pericol sănătatea publică și dreptul la viață și siguranță al oamenilor. Este esențial ca importul și gestionarea deșeurilor să respecte normele legale și standardele internaționale pentru a proteja drepturile omului și a asigura un mediu durabil pentru generațiile viitoare. Toate statele au obligația de a respecta, proteja și realiza toate drepturile omului pentru toate persoanele, fără discriminare, inclusiv pentru grupurile vulnerabile precum copiii, femeile, și persoanele cu handicap. Comitetul pentru drepturile omului a subliniat că expunerea la substanțe periculoase amenință drepturile omului, inclusiv dreptul la viață, la apă curată, la sănătate și la un mediu sănătos.
Perspectivele globale ale produselor chimice a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu–United Nations Environment Programme (UNEP) evidențiază necesitatea unei acțiuni la nivel mondial pentru a minimiza impactul negativ al substanțelor chimice și deșeurilor periculoase. Ciclul de viață al acestor substanțe poate afecta exercitarea drepturilor fundamentale ale omului. Lipsa unor măsuri eficiente pentru limitarea efectelor expunerii la substanțe periculoase reprezintă o încălcare a obligațiilor statului de a proteja drepturile omului și poate împiedica dezvoltarea economică și reducerea sărăciei. În România, problema importului de deșeuri și gunoaie devine din ce în ce mai gravă. Rapoartele arată că țara este inundată de deșeuri aduse ilegal din străinătate, inclusiv deșeuri electronice, materiale plastice, deșeuri medicale și substanțe toxice. Această situație alarmantă a dus la preocupări legate de mediu, deoarece o mare parte din aceste deșeuri sunt fie îngropate pe câmpuri, fie arse, afectând negativ mediul și sănătatea populației. Un aspect alarmant este modul în care este facilitat importul ilegal de deșeuri, inclusiv prin deghizarea transporturilor de deșeuri ca bunuri second-hand. Această practică creează un pericol semnificativ pentru mediu și sănătate în țara noastră, iar autoritățile trebuie să ia măsuri urgente pentru a stopa aceste activități ilegale. Si cantități importante de bunuri second-hand reale, inundă România–haine, jucării, încălțăminte și alte produse second-hand care au un impact major asupra pieței locale. În schimb, România exportă o serie de produse de înaltă calitate, cum ar fi mașini, articole de modă, bijuterii, cosmetice de lux, trufe, vinuri și băuturi fine. Este clar că importul de deșeuri și de gunoaie contravine acestei imagini de calitate și prestigiu și are un impact negativ asupra economiei, mediului și sănătății publice.
În concluzie, importul de gunoaie, deșeuri și materiale periculoase în vederea distrugerii trebuie să reprezinte o preocupare majoră pentru autorități și pentru societate în ansamblu. Este nevoie de acțiuni imediate pentru a preveni importul ilegal de gunoaie și deșeuri, să reglementeze corespunzător gestionarea acestor materiale și să asigure respectarea normelor legale și a standardelor internaționale pentru protejarea drepturilor omului și a mediului înconjurător pentru generațiile viitoare. Organizația noastră OADO (organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului)–Ecosoc–ONU monitorizează cu atenție și interes modul în care este gestionată această sensibilă problemă a societății românești și vom sesiza organele abilitate ori de câte ori găsim nereguli la regimul mediului.
Nota redacției

Deșeurile au fost asociate societății umane încă din cele mai vechi timpuri și, cu siguranță, vor continua să existe și în viitor cât timp planeta va fi populată de oameni. Modul de gestionare a deșeurilor și, mai ales, a celor periculoase joacă un rol deosebit de important în sustenabilitatea planetei. Creșterea populației, evoluția industriei și progresul tehnologic creează un număr extrem de ridicat de deșeuri periculoase. Studiile arată că, anual, se produc 400 de milioane de tone de deșeuri periculoase la nivel mondial. Problema majoră se referă la faptul că, în maniera în care nu există un management corespunzător, aceste deșeuri permit contaminarea ecosistemelor, determinând un adevărat dezastru biologic. Deșeurile periculoase sunt materiale periculoase nedorite sau aruncate, care pot dăuna sănătății sau bunăstării oamenilor și mediului. Acestea pot lua forma solidă, lichidă, vâscoasă sau gazoasă și sunt generate în principal de activități chimice, de producție și de alte activități industriale. Deșeurile periculoase pot provoca daune în timpul operațiunilor de colectare, depozitare, transport, tratare sau eliminare necorespunzătoare. Deșeurile periculoase sunt caracterizate de următoarele aspecte:
- prezintă risc de coroziune, inflamabilitate, infecție, reactivitate și toxicitate
- au capacitatea de a afecta sănătatea oamenilor și/sau mediul înconjurător pe perioade îndelungate de timp
- variază de la vopsele, uleiuri, substanțe care conțin metale grele, pesticide, acizi, etc.
Cu toate că cei mai mulți factori care produc deșeuri periculoase sunt fabricile și spitalele, trebuie să recunoaștem că și gospodăriile sunt generatoare de astfel de deșeuri. În această categorie intră elemente care au caracteristicile menționate anterior și care pot fi: produse de curățare și înălbire, baterii, vopsele, pesticide, lipici, medicamente și alte produse farmaceutice, etc
Deszvoltarea durabilă la nivel mondial
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural a fost inițiat încă de la începutul anilor 1970. În 1972, Conferința privind Mediul de la Stockholm a pus pentru prima dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane, care pun ȋn pericol ȋnsuși viitorul omenirii. Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și căuta deci, în primul rând, prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și echitate între state, nu numai între generații.
Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între progresul economic şi social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei. Ideea care stă la baza acestui concept este aceea de a asigura o calitate mai bună a vieţii pentru toţi locuitorii planetei, atât pentru generaţia prezentă, cât şi pentru generaţiile viitoare. Ea aduce în prim plan un nou set de valori care va ghida viitorul model de progres economic şi social, valori ce vizează mai ales omul şi nevoile sale prezente şi viitoare, mediul natural – protejarea şi conservarea acestuia, precum şi atenuarea deteriorării actuale a ecosistemelor. Una dintre cele mai cunoscute definiții a dezvoltării durabile este data de către Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun” cunoscut şi sub numele de Raport Brundtland: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. Dezvoltarea durabilă este definită de o serie de aspecte:
- Compatibilitatea dintre mediul antropic şi mediul natural
- Egalitatea de şanse între generaţii care coexistă şi se succed în timp şi spaţiu
- Situarea pe primul plan al securităţii ecologice în locul maximizării profitului
- Compatibilitatea strategiilor naţionale de dezvoltare cu cerinţele extinderii interdependenţelor în plan geoeconomic şi ecologic
- Asigurarea bunăstării generale punând accentul pe calitatea creşterii economice durabile
- Integrarea organică dintre capitalul natural şi cel uman, în cadrul unei categorii globale ce îşi redefineşte obiectivele economice şi sociale şi îşi extinde orizontul de cuprindere în timp şi spaţiu
- Trecerea la o nouă strategie cu faţă natural-umană, în care obiectivele dezvoltării economice şi sociale să fie subordonate deopotrivă dezvoltării omului şi însănătoşirii mediului.
Cătălin Asavinei Președinte–fondator OADDR(partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete/investigații criminale) în colaborare cu Thomas Csinta – redactor șef
Articole asociate
Repararea detenției provizorii (preventive) în cadrul Justiției franceze
Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului