Acasă Investigații jurnalistice (criminale) și științifice Protejat: Rromii noștri, membri vulnerabili ai Diasporei Române (Partea 3) -„Blestemul pământului...
- Justiție socială - Socio-judiciar
- Investigații jurnalistice (criminale) și științifice
- Justiție
- Jurnalul Bucurestiului
- Reportaj
- Social
Protejat: Rromii noștri, membri vulnerabili ai Diasporei Române (Partea 3) -„Blestemul pământului francez” (Mondo Police – Europol – Interpol, corespondență din Franța – prof. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)
, am încercat să pun în evidență problemele cu care aceștia se confruntă în spațiul comunitar (și în special, pe teritoriul francez), argumentând pro și contra (din punctul de vedere al drepturilor fundamentale ale Omului) măsurile pe care statul francez, pe de o parte, le-a impus, iar pe de altă parte, le-a luat contra lor. Printre acestea menționez lansarea unei vaste operațiuni de percheziție (de mare anvergură, printre cele mai mari până în prezent !) de către Poliția și Jandarmeria Națională Franceză (în cadrul unei anchete judiciare sub comisie rogatorie semnată pe 24 septembrie de către Judecătorul de Instrucție, Nicole Bergougnan de la TGI-Tribunalul de Înaltă Instanță Toulouse), în 5 tabere de rromi (10 familii, care trăiesc în caravane, stabiliți de cca 5 luni în Franța) în regiunea Toulouse Métropole (Capitala Departamentului Haute Garonne și a fostei Regiuni administrative Midi-Pyrénées, în sud-vestul Franței), printre care și în cele de lângă Aerodromul Montaudran (la Blagnac), pe Insula Ramier (un ansamblu de insule între cele două brațe al Garonnei, la sud de Toulouse), unde a fost, mai demult și sediul Uzinei Aeronauticii (în jurul pistei Air France) și într-una din Empalot. Anchetatorii au dizlocat (deplasat) la fața locului un important arsenal uman și material: 110 funcționari ai Siguranței Naționale a Departamentului Haute Garonne și 40 de funcționari ai CRS (Compania Republicană de Securitate, Corp al Poliției Naționale, creat pe 8 decembrie în 1944 de către Generalul Charles de Gaulle, care intervine în cazul manifestațiilor și revoltelor sociale sau în cazul protecției civile), o echipă de GIPN (Grup de Intervenție de Elită a Poliției Naționale), care s-a deplasat la fața locului în blindate terestre și pe calea aerului în elicoptere. Acesta a fost sprijinită și de o brigadă motorizată a Jandarmeriei Naționale. Motivul a fost furtul a câtorva sute de kg. de cupru („crimă în bandă organizată″) de-a lungul căilor ferate (inclusiv LGV, liniile de mare viteză ale TGV - tren de mare viteză, record mondial absolut pe șine de 574,8km/h, pe 3 aprilie 2007), respectiv, de-a lungul autostrăzilor și șoselelor naționale (gestionate de către Autoroutes Sud de France). Nu mai puțin de 17 persoane (originare din Blaj) au fost interpelate, aparent, tote majore (printre care și leaderul rețelei, un rrom, în vârstă de 42 de ani, care ar fi dirijat operațiunea încă din România, de mai mulți ani, înainte de venirea sa în Franța cu două săptămâni în urmă) și conduși în arestul sediului central al Poliției (Hotel de Police) din Toulouse. Trei dintre ei care lipsesc la „apel″ (fiind, întocmai, „la muncă″ !), sunt interpelați în cursul nopții, în jurul orei 02h40, în flagrant-delict la Muret, în posesia altor câteva sute de kg. de cupru. În sfârșit, anchetatorii descoperă la ei un „depozit″ (evident, ilegal) de 3 tone de cupru (în valoare de cca 12.000€), însă, în total, de la începutul supravegherii lor, ar fi vorba de câteva tone de cupru și un prejudiciu material de cca 570.000€. La un „preț de cost‟ de cca 7.500€/tonă, într-adevăr, afacerea (cu cuprul) pare a fi una rentabilă, iar plantațiile agricole franceze, izolate (în mediul periurban sau rural) și puțin supravegheate, încep și ele să între în vizorul infractorilor specializați în afacerea (traficul) cu cuprul furat, încă de la începutul acestui deceniu, după ce acest flagel a făcut deja ravagii și în alte sectoare de activitate (industria constructoare de mașini și matrial rulant, construcții civile și industriale, societăți comerciale specializate în cablaj, în depozitarea și stocarea de deșeuri industriale, etc.). Dacă căutătorii (traficanții) de cupru au „debutat‟ cu devastarea SNCF (Societatea Națională a Căilor Ferate Franceze), precum și a sectorului Imobiliar (în special, pe șantierele de construcții) încă de la începutul acestui secol, în acest sector nou (al fermelor agriocole), infractorii au vizat (și vizează) cu precădere plantațiile specializate în sisteme de irigații care au recurs la cablaj electric pe pivoți sau pe stații de pompare.Conform unor documente ale Jandarmeriei Naționale din Departamentul Charente (fosta regiune administrativă Poitou-Charentes, vestul Franței), în primul deceniu numărul de jafuri comise (de mare anvergură) ar fi crescut de la 3 (în 2001), la 15 (în 2010), iar în acest deceniu, creșterea pare să fi fost liniară, după Bruno Métifet de la Jandarmeria Angoulême (responsabil cu ancheta și în dosarul agricultorului Yves Chaignaud din Plassac-Rouffiac, care a depus plângere în acest sens).Dacă ținem cont și de documentele din evidența Maiorului Jacques Andrieux, asemenea evenimente n-ar fi deloc izolate în Charente, ele fiind prezente și în circumscripțiile Chalais de Mansle, Ruffec, Roumazières și Rouillac, Blanzac-Porcheresse. Situația nu este foarte diferită nici pe restul teritoriului național francez. Nici măcar în regiunea pariziană (cu un desns țesut urban), având cel mai mare PUB (Produs Urban Brut) european, echivalentul cu PIB (Produs Intern Brut) al unei țări post-industrializate prospere. Sau în alte zone (departamente) cum sunt Creuse, Landes, Hautes-Alpes, dens urbanizate și ele. Conform rezultatelor anchetei, autoritățile cred că ar fi vorba de filiere tentaculare ale crimei organizate din Europa de Est, în care ar fi implicată și o „delincvență de oportunitate‟, a nesedentarilor (inclusiv a rromilor noștri) pe care acestea îi folosesc ca mână de lucru necalificată, ieftină, dar prețioasă. Există în acest sens o serie de documente (procese verbale, sesizări, etc.) înregistrate la Jandarmeria Națională franceză. Într-adevăr, există și persoane identificate (de cetățenie română și etnie rromă) prinse în flagrant-delict, arestate, condamnate și ulterior, după executarea pedepsei, expulzate de pe teritoriul național (francez). Din contră, din investigațiile pe care le-am întreprins în acest dosar, credem că vinovații principali nu sunt numai nesedentarii noștri români, dar și alte categorii de nesedentari (MENS), din alte țări estice ale UE, care scapă autorităților franceze, întocmai pentru faptul că acestea au reușit să se sustragă arestării, deci, practic, identificării lor. În concluzie, noi credem că nesedentarii noștri români ar putea fi mai puțin vinovați în celebrul dosar al furtului de cupru (jafurilor, spargerilor) de pe plantațiile (fermele) agricole în Franța, decât cred autoritățile noastre polițienești și judicare franceze. Este foarte probabil însă că, brand-ul nostru de răufăcători români (recunoscut în întreaga UE – contrar studiilor noastre), ar putea contribui, de manieră negativă, la imagina noastră în Franța.){kind=link}