Cozi pe bani europeni – De ce stăm ore în șir la ușa medicului în timp ce ministerele semnează digitalizarea din PNRR? Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

În timp ce Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontează sute de milioane de lei din PNRR pentru e-Sănătate, realitatea din holurile spitalelor și din farmaciile din România a rămas, pentru mulți pacienți, neschimbată: dimineți pierdute pe scaunele de plastic ale policlinicilor, în așteptarea unui bon de ordine sau a repornirii unui server. Pe hârtie, prin Componenta 7 din PNRR, unități sanitare din toată țara-de la Spitalul Județean Ilfov până la spitale municipale-au primit milioane de lei pentru triaje digitale, dosare electronice și sisteme de management. În teren, digitalizarea a avansat în valuri, printre acte adiționale, licitații IT întârziate și sisteme informatice care nu prea comunică între ele. Iar pe 31 august 2026, țara noastră a ajuns la termenul final al PNRR-moment în care bilanțul oficial pe Sănătate a ieșit la iveală, cu cifre mult mai dure decât lasă să se înțeleagă comunicatele de presă ale ministerului. CNAS a lansat, pe 1 septembrie 2026, portalul „eSănătatea Mea”, disponibil la pe platforma „Formare Medicală”, care se adresează atât cetățenilor, cât și furnizorilor de servicii medicale, cu rolul declarat de a crea un punct unic de acces digital la serviciile și informațiile medicale. Portalul s-a lovit încă din prima zi de probleme tehnice, cele mai multe erori au fost raportate la autentificare și înregistrare, apărute din cauza unui flux ridicat de solicitări: aproximativ 10.000 de cereri noi de validare sunt înregistrate în fiecare zi, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În etapa inițială, odată înrolat, pacientul poate vedea: calitatea de asigurat, pachetul de servicii de care beneficiază (minimal sau de bază), rețetele emise în ultimii 5 ani, istoricul medical din ultimii 10 ani, istoricul decontărilor făcute de CNAS, starea cardului de sănătate și codul CID, casa de asigurări de care aparține, precum și lista furnizorilor din ambulatoriul de specialitate la care se poate programa online-listă care se completează pe măsură ce furnizorii aleg să se înscrie voluntar. Funcționalități precum programările propriu-zise, gestionarea lor sau accesarea rezultatelor medicale urmează să fie activate etapizat, pe module. Cardul național de sănătate rămâne valabil indiferent dacă pacientul se înrolează sau nu în portal, iar accesul la servicii medicale nu este condiționat de crearea unui cont. Presa de specialitate notează că portalul funcționează ca parte a Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) și că una dintre schimbările centrale vizează renunțarea treptată la documentele pe hârtie: formularele medicale digitale și biletele de trimitere electronice urmează să înlocuiască varianta tipărită.

Pentru spitale, Ministerul Sănătății continuă să deconteze sume importante prin Componenta 7-Transformare Digitală. Doar în intervalul 3-7 august 2026, ministerul a plătit peste 174,4 milioane de lei pentru proiecte derulate de spitale, servicii de ambulanță și cabinete medicale, iar 13 dintre proiectele finanțate în acea tranșă au vizat explicit digitalizarea. Printre beneficiari:

• Spitalul Municipal Medgidia-aproape 2,9 milioane de lei pentru digitalizarea infrastructurii informatice.
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov-peste 2,7 milioane de lei pentru modernizare digitală.
• Serviciul de Ambulanță Județean Harghita-peste 2,2 milioane de lei.
• Institutul de Medicină Legală Cluj-peste 1,1 milioane de lei pentru transformare digitală.

Separat, în aceeași perioadă, ministerul a semnat 49 de acte adiționale pentru continuarea unor proiecte finanțate prin PNRR, iar rapoarte ulterioare arată că, în total, au fost semnate 41 de acte adiționale pentru digitalizarea spitalelor și 4 pentru direcțiile de sănătate publică-o parte relevantă din motivul întârzierilor menționate deja în presă. O tranșă ulterioară, din 17-21 august 2026, a adus plăți de 223,3 milioane de lei pentru 37 de proiecte PNRR, din care 10 vizau digitalizarea spitalelor publice. Un detaliu care spune multe despre distanța dintre discursul oficial și practică: pe pagina „Rapoarte de activitate” a Ministerului Sănătății, cel mai recent document încărcat este raportul pentru anul 2024. La începutul lunii septembrie 2026, raportul de activitate pentru 2025 tot nu apărea pe site –  deși instituția care ar trebui să-l publice este aceeași care decontează, lună de lună, milioane de lei pentru „transformare digitală” și tocmai a lansat un nou portal electronic pentru pacienți.

Chiar în ziua închiderii oficiale a PNRR, luni, 31 august 2026, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut, la inaugurarea unui centru de chirurgie cardiovasculară din Târgu Mureș, un bilanț dur pentru sănătate:

• Bugetul PNRR alocat inițial Sănătății depășea 2 miliarde de euro; după reducerile succesive din renegocierile PNRR (declanșate în 2023, finalizate în 2025 și ajustate din nou în iulie 2026), a ajuns la puțin peste 1 miliard de euro.
• Din cele 19 proiecte de infrastructură spitalicească asumate după reașezarea planului din 2023, doar 8 au fost finalizate prin PNRR până la termen. Restul au fost transferate spre alte surse de finanțare-fonduri europene de coeziune sau bugetul de stat-ceea ce înseamnă, practic, ani de întârziere suplimentară pentru pacienți și personal medical.
• La nivel de țară, PNRR-ul României a scăzut de la alocarea inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro la aproximativ 20,1 miliarde de euro (13,57 miliarde granturi, restul împrumuturi la care s-a renunțat). Sănătatea s-a numărat printre domeniile cel mai puternic afectate de aceste reduceri, alături de mediu, educație, eficiență energetică și digitalizarea IMM-urilor.
• Termenul de implementare s-a închis pe 31 august, dar România mai are timp până la 30 septembrie 2026 să depună ultimele cereri de plată, Comisia Europeană urmând să verifice îndeplinirea jaloanelor și să facă plățile finale până la 31 decembrie 2026.

Un exemplu simbolic al blocajelor rămâne noul Spital Județean de Urgență Sibiu: exclus din finanțarea PNRR încă din decembrie 2022 din cauza plafonării valorii eligibile, proiectul a rămas nefinalizat, în timp ce discuțiile politice despre soluții de finanțare s-au consumat, potrivit presei locale, mai degrabă în acuzații reciproce între partide decât în decizii concrete.  

Întrebări pentru Ministerul Sănătății și CNAS

• Ministerul Sănătății a semnat zeci de acte adiționale (41, potrivit ultimelor rapoarte publice) pentru extinderea termenelor din Componenta 7 – Transformare Digitală. Care au fost principalele motive ale acestor întârzieri și ce garanții există că softurile implementate vor fi complet funcționale, nu doar recepționate pe hârtie?
• Cum va rezolva portalul „e-Sănătatea Mea” problema pacienților care, deși programați, așteaptă în continuare ore în șir pe holurile policlinicilor, atâta vreme cât înscrierea furnizorilor de servicii medicale în modulul de programări online rămâne voluntară?
• Cum se vor conecta noile sisteme informatice din spitale cu sistemul CNAS, astfel încât rețetele electronice și scrisorile medicale să nu mai genereze timpi mari de așteptare la farmacii atunci când serverele centrale pică?
• Din cele 19 proiecte spitalicești majore asumate prin PNRR, doar 8 au fost finalizate la termen. Care este calendarul concret pentru finalizarea celorlalte 11, acum mutate pe alte surse de finanțare, și ce se întâmplă cu componentele lor de digitalizare?
• De ce nu a fost încă publicat, la începutul lunii septembrie 2026, raportul de activitate al ministerului pentru anul 2025, în condițiile în care instituția administrează sume importante din bani publici și europeni pentru digitalizare și transparență?
• Există un audit tehnic care să confirme că infrastructura hardware a statului poate susține milioane de interogări simultane din partea farmaciilor, medicilor de familie și spitalelor, evitând blocajele istorice ale vechiului SIUI?

Întrebări pentru managerii de spitale care au primit fonduri

• Ce soluție software concretă a fost achiziționată cu banii PNRR primiți și în ce mod reduce ea, măsurabil, timpul petrecut de un pacient la triaj sau în așteptarea rezultatelor?
• Cum este pregătit personalul medical pentru utilizarea noilor terminale și programe, având în vedere că introducerea datelor în sistem durează adesea mai mult decât consultația în sine?
• Cine se va ocupa de mentenanța acestor sisteme după finalizarea proiectelor europene, în condițiile în care multe spitale publice nu au departamente IT solide – și cum se evită învechirea rapidă a aplicațiilor?

România a împrumutat miliarde de euro pentru a aduce sistemul de sănătate în secolul XXI, iar termenele prelungite prin 41 de acte adiționale nu sunt doar simple ajustări birocratice–ele sunt simptomul unui blocaj cronic între viziune și execuție. Cetățenii nu mai au nevoie de rapoarte pompoase despre „softuri recepționate”, ei au nevoie de spitale în care programarea online să însemne cu adevărat eliminarea cozilor, de rețete electronice care nu cad odată cu serverele CNAS. Fondurile europene sunt o oportunitate unică, dar fără infrastructură hardware testată, fără mentenanță asigurată după 2026 și fără obligativitatea modulelor de programare, riscăm să transformăm digitalizarea într-un moft costisitor, nu într-un serviciu public funcțional. Întrebările de mai sus nu sunt retorice–ele așteaptă răspunsuri, nu declarații de intenție. Pentru că, până la urmă, un sistem informatic care nu face decât să mute hârtiile în cloud, fără să reducă suferința sau așteptarea, nu este o revoluție–este doar o eroare de sistem cu buget european.

Așadar, domnule ministru, domnilor manageri și reprezentanților CSAN: când vom vedea nu doar contracte semnate, ci și clinici în care digitalizarea să însemne mai puțin timp pierdut pentru pacienți și mai mult timp pentru actul medical? Pentru că, până una-alta, românii nu se plâng de hârtii–se plâng de orele pierdute pe holuri. Iar acolo, niciun soft nu poate face diferența, dacă oamenii din spatele lui nu sunt pregătiți, iar sistemele nu sunt interconectate și reziliente. Răspunsurile le datorați celor care, în septembrie 2026, încă mai așteaptă.

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite)  în Jurnalul Bucureştiului 

Congresul Mondial al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite) organizat de Armenia Office. Speech-ul (bilingv) al Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte – fondator al OADO – partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul românilor încarcerați pentru crime sexuale și proxenetism în centrele de detenție din Franța (Châteauroux, Besançon, Aix-Marseille-Provence Métropole/Métropole Nice Côte d’Azur) și în Spania (Lleida), adepți ai „Triunghiul amoros familial (conjugal)” – o crimă sexuală deosebit de gravă și pedepsită foarte sever

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat de Tribunalul Judiciar Bobigny (Departamentul Seine – Saint Denis, MGP – Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)