Acasă Simpozion național și Internațional Simpozionul internațional „Urmuz 140 – 100”. Corespondență de la prof. dr. Narcis...

Simpozionul internațional „Urmuz 140 – 100”. Corespondență de la prof. dr. Narcis – Stelian Zărnescu (critic și istoric literar, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța) participant la eveniment cu lucrarea științifică „Inerții hermeneutice, stereotipuri critice și antidoturi semi-utopice” [Eseu Polemico-Didactic].

Simpozionul Internaţional „Urmuz 140-100” (Curtea de Argeş, 17-19 martie 2023)

Vineri, 17 martie 2023

Prima ediţie a Simpozionului Internaţional „Urmuz 140-100”, o noutate în peisajul cultural românesc, a fost deschisă oficial vineri, pe 17 martie 2023 la Curtea de Argeş, în prezenţa ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu.
Preşedintele CJ Argeş, Ion Mînzînă, a reamintit că evenimentul marchează deschiderea Anului Internaţional Urmuz, ce se va încheia în luna noiembrie, când se vor comemora 140 de ani de la moartea scriitorului, pseudonimul literar al lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău (n. pe Curtea de Argeș, Argeș, România–d. pe București, fost scriitor român de avangardă).

Deschiderea oficială a Simpozionului Internaţional „Urmuz 140-100”, care s-a desfăşurat între 17 şi 19 martie, a avut loc la Primăria Curtea de Argeş. La eveniment au participat, printre alţii, academicianul Gheorghe Păun, academicianul Ion Pop, Giovanni Rotiroti, profesor universitar de limba şi literatura română la Universitatea „L’Orientale” din Napoli şi directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu.

În cadrul acestui simpozion, sâmbătă seara, de la ora 19,00, pe scena Centrului Judeţean de Cultură şi Arte „George Topârceanu” din Curtea de Argeş a avut loc premiera spectacolului „Urmuz” de Valeriu Butulescu, în regia Monei Gavrilaş, pus în scenă de Teatrul Al. Davila. În plus, duminică, 19 martie, la Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu” a fost vernisată expoziţia „Urmuz văzut de graficienii lumii”.
Precursor al suprarealismului, Demetru Dem. Demetrescu– Buzău, cunoscut sub numele de Urmuz, s-a născut în 1883 la Curtea de Argeş.

Prima parte (la Primăria municipiului Curtea de Argeş)

  • 09h45–10h30: Ceremonia de deschidere
  • 10h30–11h00: Ion Pop „Pe şantierul urmuzian”
  • 11h00–12h00: Pauză de cafea la Cafeneaua „La Urmuz”
  • 12h00–12h20: Ana Brnardić Oproiu, Adrian Oproiu „Urmuz–Părintele avangardei românești”
  • 12h20–12h40: Imre József Balázs „Hibridități textuale și materiale în operele lui Urmuz”
  • 12h40–13h00: Lucian Costache „Urmuz sau virtuţile epicului major; epicul pur”

A doua parte (la Hotel „Posada”)

  • 13h30–15h30: Prânz
  • 15h30–15h45: Emilia David „Urmuz la o nouă lectură în cheie futuristă”
  • 15h45–16h00: Anca Chiorean „Traducerile și universalizarea scrierilor urmuziene”
  • 16h00–16h15: Ovidiu Morar „De la Urmuz la suprarealism”
  • 16h15–16h30: Mihaela Albu „Un urmuzian în exil: Grigore Cugler-Apunake” (120 de ani de la naștere)
  • 16h30–16h45: Aureliu Goci „Urmuz–între avangarda poetică, proza sapienţială  şi teatrul absurdului”
  • 16h45–17h00: Gabriela Banu „Urmuz și literatura spaniolă”
  • 17h00–17h30: Pauză de cafea
  • 17h30–17h45: Florian Copcea „Inadaptatul în câteva din creațiile literare ale lui Urmuz”
  • 17h45–18h00: Maria-Ana Tupan „Moştenirea lui Urmuz, Flan O’Brien şi Jarry”
  • 18h00–18h15: Dumitru Augustin Doman „Ce este acela un urmuz?–o povestire”
  • 18h15–18h30: Adrian Alui Gheorghe „Grigore Cugler-Apunake: Întregiri documentare”
  • 19h30 – Cina festivă

Sâmbătă, 18 martie 2023 (la Hotel „Posada”)

  • 10h00–10h30: Giovanni Rotiroti „Urmuz. Pentru o poetică psihanalitică a traducerii”
  • 10h30–10h50: Michael Finkenthal „Câteva observaţii despre descoperirile periodice ale operei lui Urmuz”
  • 10h50–11h10: Irma Carannante „Urmuz–un pionier al postmodernismului?”
  • 11h10–11h30: Florin Balotescu „Urmuz, avangarda și textele-retortă”
  • 11h30–2h00: Pauză de cafea
  • 12h00–12h15: Narcis Zărnescu „Inerţii hermeneutice, stereotipii critice şi antidoturi semiutopice”
  • 12h15–12h30: Marian Nencescu „„Chipurile” lui Urmuz: mărturii din „lada fără fund” a suprarealismului românesc””
  • 12h30–12h45: Cosmin Pană „Urmuz princeps”
  • 12h45–13h00: Florin Dochia „O poveste de adolescenţă”
  • 13h00–15h00: Prânz
  • 15h30–15h45: Alexandru Vakulovski „Salutări de la Urmuz. Don Pedro”
  • 15h45–16h00 : George Corbu Jr. „Dedicaţii urmuziene”
  • 16h00–16h15: Ducu Gheorghiescu „Praf de stele peste tot”
  • 16h15–16h30: Valeriu Butulescu „Urmuz, recompus din urmuzuri”
  • 16h30–17h00: Ceremonia de închidere
  • 17h00–18.00: Cină

19.00–21.00: (la Centrul de Cultură şi Arte „George Topîrceanu”)

Prezentarea piesei Urmuz de Valeriu Butulescu, în interpretarea Teatrului „Al. Davila” Piteşti

Duminică, 19 martie 2023

  • 10h00–12h00 : Expoziţia „Urmuz văzut de graficienii lumii”, prezentare de cărţi, muzică (la Centrul de Cultură şi Arte)
  • 13h00–15h00: Prânz

Narcis-Stelian Zărnescu (prof. dr., critic şi istoric literar, traducător, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru, al Uniunii Scriitorilor din RomâniaUSR și al Uniunii Ziariștilor profesioniști din România-UZPR)

Articole asociate

Repere și interferențe științifice: Lippmann, Hurmuzescu, Paillot (prof. dr. Narcis – Stelian Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța – Sesiunea de comunicări științifice „Dragomir Hurmuzescu, o mare personalitate a ştiinţei şi tehnicii româneşti, cu contribuţii importante în electricitate, chimie, termodinamică, optică sau fizică, fondator al învăţământului electrotehnic” – Academia Română)

Exilat în Strigonia. Herezii nocturne. Recenzia „strigoniilor” lui Mihai Şurubaru lansate la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Romexpo 2022 (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef adjunt al trustului de presă cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare Jurnalului Bucureștiului), Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța

Două generații în dialog. Între cuvânt și tăcere într-un „fractal bizar” diferit de „Mandelbrot set”. Cristina Vărășteanu și profesorul Narcis Zărnescu (critic și istoric literar, redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului – magazin cultural – educațional și de cercetare științifică în științele socio – judiciare franco – român, secretar știinfic al Secției X a Academiei Oamenilor de Știință din România, membru UZPR și membru USR), Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța

Notă. Alte articole ale profesorului Narcis Zărnescu în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Florin Dochia: „Aparţin secolului în care au murit utopiile”

Poetul și prozatorul Florin Dochia este autorul coperților cărților mele din seria de „investigații jurnalistice în serial” vol.3 „Împreună contra pedepsei cu moartea” și vol. 4-7 „În Umbra vieții”.

Articolul precedentFilozofia, Știința, Religia și Politica – Martin Heidegger (de la corespondenta permanentă a Jurnalului Bucureștiului Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Stamford, Connecticut)
Articolul următorPectina și Zahărul Gelifiant de la Mărgăritar – Agrana Zucker AG, o nouă provocare!
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf