Acasă Obiceiuri & Tradiții românești „Datini și obiceiuri de Crăciun și anul nou”. Un proiect prezentat în...

„Datini și obiceiuri de Crăciun și anul nou”. Un proiect prezentat în mediul Online de Ambasada României în Republica Italiană în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București

Cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă și din dorința de a promova tradițiile și obiceiurile românești, Ambasada României în Republica Italiană, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, prezintă în mediul online proiectul „Datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou”. Astfel, în perioada 23 decembrie 2022–1 ianuarie 2023, pe pagina Ambasadei României în Italia, vor fi difuzate mai multe materiale video despre datini și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou susținute de Ansamblul Ciobănașul din Gura Teghii–Buzău, Grupul de colindători coordonat de rapsodul Anghelica Timiș Lungu–Maramureș, Grupul Colindița coordonat de Prof. Maria Murgoci–Focșani, Narcisa Băleanu, Alin Rusu și Grupul Dor, lior dor–București, Ansamblul Tradiţii luncaviţene din Luncaviţa–Tulcea, Urşii de la Preuteşti–Suceava și Grupul Tudoreanca din Tudora– Botoșani.

Programul materialelor video prezentate

  • 23 decembrie 2022, ora 16h00 (ora Italiei), Ansamblul Ciobănaşul–Gura Teghii: colinde
  • 24 decembrie 2022, ora 16h00 (ora Italiei), Grupul de colindători coordonat de rapsodul Anghelina Timiș Lungu și Grupul Colindița-Focșani coordonat de Prof. Maria Murgoci: colinde
  • 25 decembrie 2022, ora 16h00 (ora Italiei), Narcisa Băleanu, Alin Rusu și Ansamblul Dor, lior dor–București: colinde
  • 30 decembrie 2022, ora 16h00 (ora Italiei), Ansamblul Ciobănaşul–Gura Teghii: Plugușorul
  • 31 decembrie 2022, ora 16h00 (ora Italiei), Grupul Tudoreanca–Tudora, Ansamblul Tradiţii luncaviţene din Luncaviţa–Tulcea și Urşii de la Preuteşti–Suceava: Obiceiuri în Ajunul Anului Nou
  • 1 ianuarie 2023, ora 16h00 (ora Italiei), Grupul Colindița–Focșani coordonat de Prof. Maria Murgoci: Sorcova

Scurtă prezentare a artiștilor

  •  Ansamblul Ciobănaşul din Gura Teghii–Buzău. Înființat în anul 1990 de profesorul Filică Baroian, ansamblul are în componența sa elevi ai Școlii Pamfil Georgian din Gura Teghii și cuprinde un grup vocal folcloric de colindători, formație de dansuri populare și soliști vocali. Ansamblul Ciobănaşul este o prezență cunoscută în cadrul festivalurilor de colinde și obiceiuri de iarnă organizate în țară, unde au ocupat adesea primul loc atât datorită repertoriului, cât și a prezenței scenice-Marele Premiu și Trofeul Festivalului In MemoriamMina Pâslaru, Cislău, 2004.
  • Grup de colindători coordonat de rapsodul Anghelina Timiș Lungu– Maramureș. Anghelina Timiș Lungu s-a născut pe 12 iunie în comuna Borșa, Maramureș. A urmat cursurile școlii și liceului din Borșa, iar apoi a studiat la Universitatea Națională de Muzică fiind unul dintre importanții artiști populari care promovează Maramureșul. „Trandafir de la Moldova” a fost primul cântec interpretat, iar debutul în arta cântului popular a început în primii ani de școală, fiind descoperită de profesorii și de învățătorii de atunci. În perioada liceului a participat la concursul „Pe drumul de glorie” unde a câștigat marele premiu. De asemenea a participat la concursuri precum „Cântec nou în Mehedinți”, „Maria Tănase”, „Floarea din grădină” la toate obținând fie marele premiu fie trofeu. A participat la toate cele trei etape ale Festivalului „Floarea din grădină” în perioada 1983-1989. A iubit toți interpreții din generația de aur, dar idolul său și un exemplu de urmat fiind îndrăgita Sofia Vicoveanca.
  • Grupul Colindița coordonat de Prof. Maria Murgoci–Focșani. Ansamblul folcloric Țara Vrancei din Focșani a fost înființat în anul 1995, sub riguroasa coordonare a cunoscutei interprete de muzică populară, profesor Maria Murgoci, astăzi directorul ansamblului. Țara Vrancei, zonă etnografică distinctă, a constituit sursa de inspirație pentru repertoriul de cântec, joc și datină străbună specifice. Câștigători ai trofeului Festivalului Național de folclor de la Mamaia, ansamblul este cunoscut pentru grija cu care păstrează și promovează datinile și obiceiurile, folclorul muzical și coregrafic specifice Vrancei. Repertoriul, costumele și prezența scenică au impus acest ansamblu în galeria performerilor de gen. Ansamblul a participat la numeroase turnee în țară și peste hotare, are numeroase înregistrări în radio și televiziune. În programul de datini și obiceiuri Florile dalbe, ansamblul va aduce prin colinde, jocuri cu măști și urături, atmosfera din satele vrâncene de altădată.
  • Narcisa Băleanu, Alin Rusu și Ansamblul Dor, lior dor–București. Programul artistic al grupului „Dor, lior dor” din București prezintă o invitație la respectarea tradițiilor românești, adresată de interpreta de muzică populară Narcisa Băleanu dar și de tânărul dirijor Alin-Alexandru Rusu. Imnurile colindelor lor povestesc istoria mântuirii, conținutul celor șapte Taine și preceptele conviețuirii creștine, îndemnând publicul la neuitare. Grupul surprinde momente de bucurie și încântare, prilejuite de întâlnirea cu repertoriul de colinde și fenomenul colindatului, atât de specific neamului nostru.
  • Grupul Tudoreanca din Tudora–Botoşani. Poate că nicăieri spectacolul trecerii dintre ani nu are atâta strălucire în viața unei colectivități ca în ținutul Botoșanilor. În localitatea Tudora situată pe valea Siretului este cunoscut alaiul acestui obicei care cuprinde un urător, plugul tras de boi, trupa căiuţilor, capra și mascații de toate felurile, acompaniat de fanfara țărănească. Prima parte, urătura, transmite dorința comunității pentru sporul anului agrar care va începe. Jocul cailor și al caprei vine din străvechime, din cultul Soarelui, mărturie stând coama căluțului care simbolizează Soarele și planetele, deci, Cerul. Strălucirea costumului prin treceri, săritura la potcoavă, rombul, salutul, marșul, ocolirile, amintește de fastul militar al cavaleriei. Mascații fac legătura între vechime și actualitate în limbajul satirei și al umorului.
  • Ansamblul Tradiţii luncaviţene din Luncaviţa–Tulcea. În comuna Luncavița, spiritul sărbătorilor de iarnă cuprinde întreaga comunitate odată cu intrarea în postul Crăciunului. Oamenii încep pregătirile de sărbătoare încă de la Sfântul Andrei, când cei mai tineri, atent supravegheați, meșteresc la măștile de moşoaie și la costumele pe care le vor purta timp de aproape trei săptămâni. Realizate din cătrună (dovleac) şi blănuri de iepure, vulpe sau viezure, panglici colorate și flori nemuritoare, măștile de moşoi şi moşoaică sunt unice, iar obiceiul extrem de vechi a fost păstrat doar la Luncavița. Cetele de colindători ies pe ulițele satului de Sfântul Nicolae pentru a vesti marea sărbătoare a Crăciunului. Întotdeauna colindătorii își încep colindele cu colindul cel mare, colindul nașterii lui Iisus. Bătrânii satului continuă să îi învețe pe cei tineri colinde cu teme creștine sau cu elemente de mit ori legendă. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, membrii ansamblului vor prezenta publicului datinile şi obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă specifice zonei din care provin.
  • Urşii de la Preuteşti–Suceava. Formația Urșii din Preutești a luat ființă în anul 2008, la inițiativa lui Eugen Amănioae și are în componența sa 13 membri. Scopul acestei formații este de a păstra și duce mai departe datinile și tradițiile satului Preuteşti, în special cele din preajma sărbătorilor de iarnă. De colecționarea costumelor și instrumentelor muzicale necesare s-au ocupat toți membri formației. Urșii din Preuteşti au participat la numeroase spectacole în țară: Suceava, Rădăuți, Putna, Moldovița, Botoșani, Fălticeni, Focșani, Preutești, etc. Grupul a fost prezent adesea la emisiuni radio și Tv.

Ambasada României în Republica Italiană
Via Nicolò Tartaglia 36, 00197 Roma

Articol asociat

Evenimentul cultural „Zilele filmului românesc” la „Casa del Cinema” din Roma (organizat de Ambasada României în Republica Italiană în colaborare cu Asociația Dacin Sara din București, Centrul Național al Cinematografiei din București, Accademia di Romania in Roma și ProEvent – Roma)

Nota redacției

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.