De la Parlamentul European la companii românești – Romanian Innovation Cluster a construit primul parcurs complet de implementare AI – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Romanian Innovation Cluster a încheiat miercuri, pe 2 iulie 2026 la Hotel Marmorosch, primul parcurs strategic dedicat implementării practice a Inteligenței Artificiale în companiile românești. Demersul a inclus două evenimente complementare majore pentru viitorul digital al româniei:

• Prima conferință oficială a mediului privat românesc la Parlamentul European pe 25 iunie 2026 și
• AI Day România 2026 pe 1 iulie. Peste 120 de C-level executives, antreprenori și fondatori de companii din România au plecat acasă cu un plan concret pentru implementarea AI în următoarele 30 de zile.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adopția AI: doar 5,2% dintre companiile românești cu mai mult de 10 angajați folosesc tehnologii AI, comparativ cu o medie europeană de 20,0%. La polul opus se află Danemarca (42,0%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35,0%), conform datelor Eurostat publicate în decembrie 2025 pentru anul de referință 2025. În același timp, AI Act-ul european are deja obligații active, din februarie 2025 pentru AI Literacy, iar din 2 august 2026 intră în vigoare regimul sancțiunilor general. Acest decalaj a fost provocarea de la care a pornit dublul demers strategic al Romanian Innovation Cluster.

Bruxelles, 25 iunie 2026–Dialogul cu autoritățile europene

Conferința „AI Act în România: De la Reglementare la Implementare”, organizată și moderată de Romanian Innovation Cluster sub gazda europarlamentarului Maria Grapini, a marcat o premieră istoricăL prima dată când mediul privat românesc a deschis un dialog oficial pe AI Act direct la Parlamentul European. Florina Onețiu, Președinte RIC, a deschis evenimentul și a prezentat poziția mediului privat românesc în fața reprezentanților Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai autorităților române. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a vorbit despre construirea primei AI Factory din România, un demers pe care l-a inițiat personal, și a transmis liderilor în sală un mesaj clar: România are talentul și ecosistemul, dar are nevoie acum de voință pentru a transforma colaborarea între actorii principali în acțiune concretă la scară.

Brando Benifei, fost Co-Rapporteur al AI Act, a oferit harta practică de implementare: ce trebuie făcut acum, ce nu este încă obligatoriu, subliniind că AI Act-ul nu a fost gândit pentru a opri inovația, ci pentru a o face sustenabilă. Martin Ulbrich (DG CONNECT, Comisia Europeană) a transmis trei mesaje directe: AI Literacy este o obligație activă, AI Act Service Desk trebuie folosit de fiecare companie, iar transparența în interacțiunile cu clienții este obligatorie. Nuno Quental, de la European Innovation Council, a prezentat instrumentele europene de finanțare pentru companiile care scalează AI- EIC Accelerator pentru companiile mature și pre-Accelerator-ul ce va fi lansat în 2027 pentru companii în stadii incipiente.

Carmen Socolovici (ANCOM) a oferit o imagine onestă: cadrul național de supraveghere este încă în construcție, dar ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii)  lucrează deja activ cu mediul privat. Sophie Bonnecarrère (Uber) a vorbit despre cum 36 de milioane de călătorii globale zilnice sunt alimentate de AI și despre transparența reală la scară. Dijana Spasojevic (KPMG) a corectat o confuzie răspândită: compliance-ul cu AI Act nu este un proiect juridic, este o transformare de business. Panelul moderat de avocatul Sergiu Vasilescu (VD Law), cu Cristian Onețiu, Pavel Cincilei, Cristian Teodorescu, Bruno Delepierre și Raphaël Weuts, a oferit conversația onestă de care avea nevoie sala: răspunsul nu este tehnologic, este despre leadership, claritate și curaj de a acționa.

„La Bruxelles am demonstrat că mediul privat românesc are voce europeană și că putem dialoga la cel mai înalt nivel cu autoritățile care construiesc politica AI. Plecăm cu o concluzie clară: companiile românești trebuie să-și construiască fundația AI acum. AI Act-ul este activ, iar avantajul competitiv aparține celor care se mișcă primii”, a declarat Florina Onețiu, Președinte Romanian Innovation Cluster.

București, 1 iulie 2026–Implementarea în companii

AI Day România 2026 a fost construit ca o zi de lucru aplicat pentru 120 de lideri români–CEO, fondatori și directori executivi din corporate și mid-market. Evenimentul a fost moderat de Călin Petrescu și a fost structurat pe 4 piloni complementari: legislativ, strategic, operațional și uman. În blocul legislativ, participanții au lucrat direct cu autoritățile care vor aplica AI Act-ul în România–Carmen Socolovici (ANCOM), Alina Pârâială (ADR), Dr. Carmen Elena Cîrnu (ICI București)  și cu avocatul Sergiu Vasilescu (VD Law) care a prezentat cele 7 documente obligatorii sub AI Act și greșelile care costă cel mai mult companiile nepregătite. În blocul strategic, liderii prezenți au învățat din implementări reale prezentate de Ana Maria Borlovan (Uber–scalarea AI global cu adaptare locală) ,Anca Cîrstian (Orange–simplification & AI cross–funcțional în telecom), Flavia Matei (KPMG–integrarea AI fără risc), Robert Anghel (Salt Bank–construirea unei bănci 100% digitale cu AI integrat) și Ștefania Budulan (Adobe–strategia de date și AI Ethics).

Implementarea AI Act, intre reglementare si competitivitate – Romania deschide dialogul european – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Tot în blocul strategic, Florina Onețiu a lansat în premieră HAI Wheel™–primul cadru de implementare AI dezvoltat în România. HAI Wheel™ este un instrument structurat în 12 pași prin care un CEO își construiește strategia AI a companiei, de la auditul sistemelor AI existente, la prioritizarea proiectelor pe ROI, la formarea echipei, la documentarea conformă AI Act și la măsurarea rezultatelor. Pentru fiecare pas, cadrul oferă întrebări concrete, template-uri de decizie și checklist-uri verificabile. Odată cu HAI Wheel™, Florina Onețiu a lansat și „Indexul OM+AI”–prima măsurătoare a echilibrului dintre om și inteligența artificială în companiile din România. Prin diagnoza HAI Wheel™, disponibilă online, orice companie își evaluează în câteva minute doza actuală om-AI pe fiecare funcție, vede unde pierde timp și bani și primește prima mișcare de corectat. Companiile care se înscriu devin parte din primul set de date reale despre adopția AI în business-ul românesc, își pot compara rezultatele cu media din industria lor și pot ajunge, cu acordul lor, printre studiile de caz din cartea-ghid „România AI Ready”. Prima ediție a Indexului acoperă opt sectoare-cheie ale economiei: comerț și e-commerce, industrie și producție, IT și software, sănătate, construcții și imobiliare, servicii financiare și asigurări, transport și logistică, servicii profesionale și consultanță. Companiile interesate se pot înscrie pe Haiwheel Brilu.

Blocul operațional a adus cifre concrete și cazuri reale din implementări românești–Flaviana Rotaru (Ro Health) pe transformarea sistemelor reglementate, Doru Dima (Great People Inside) pe recrutarea în era AI, Georgian Roșu (Pluriva) pe fundamentele tehnice de ERP, Iulian Dumitru (Brilu) pe ROI din Sales & Marketing, Dr. Stefan Busnatu (UMCD) pe cele 5 procese unde AI funcționează deja în medicina românească și Cristian Onețiu (Bizz OS) pe managementul amplificat cu AI.

Ziua s-a încheiat cu două paneluri. Primul, „Industrii high-risk–cum se construiește cu AI când nu ai voie să greșești”, moderat de Av. Sergiu Vasilescu, i-a adus la aceeași masă pe Sorina Faier (Elite Search), Dr. Elena Martin (healthcare), Ioana Necula (Genesis College), Horia Botiș (Daiana NATO), Călin Costinaș (Ex. Deputy Profi; Now: Expert retail & Board member) și Ruxandra Tătaru (AI Expo).

Al doilea panel, „Manifestul OM+AI–Liderii care construiesc viitorul”, moderat de Florina Onețiu, a reunit contribuțiile autorităților române și europene, ale firmelor de consultanță, ale liderilor de business care construiesc deja cu AI și ale comunității de pionieri OM+AI: Oana Cociașu (RAC), Lucia Iliescu (Continental), prof. asoc. Robert Similea (Universitatea București), Denisa Tănase (My Geisha) și Mihai Morar (Fain și Simplu). La final, Manifestul OM+AI a fost semnat de pionierii primei comunități AI Ready din România.

„AI Day a confirmat exact ce ne-am propus: că liderii de business din România sunt pregătiți să acționeze, nu doar să discute despre AI. Am văzut, într-o singură zi, avocați, reglementatori și lideri de business la aceeași masă, traducând legislația în pași concreți și strategia în cifre măsurabile. Cei 120 de lideri pleacă acasă cu un plan concret despre AI, nu cu încă o listă de întrebări”, a declarat Florina Onețiu.

Articol tehnologoc bilingv (Bilingual technology article). AI Day – Primul eveniment din România dedicat exclusiv implementării concrete, legale și strategice a Inteligenței Artificiale în organizații (AI Day – The first event in Romania dedicated exclusively to the concrete, legal, and strategic implementation of Artificial Intelligence in organizations) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

România AI Ready–de la eveniment la mișcare națională

La AI Day Ronânia 2026 a fost lansată oficial inițiativa „România AI Ready”, care va culmina cu publicarea în noiembrie 2026 a unei cărți-ghid practice dedicate ecosistemului de business românesc. Volumul, coordonat de Romanian Innovation Cluster, va aduna în peste 170 de pagini contribuțiile autorităților române și europene, ale firmelor de consultanță, ale liderilor de business care construiesc deja cu AI și ale comunității de pionieri OM+AI. Cartea va include radiografia adoptării AI în România cu date primare RIC, AI Act tradus pentru CEO, cadrul de implementare în pași concreți, cele 12 cronici sectoriale ale tranziției digitale, modele de calcul ROI, template-uri operaționale și harta de parcurs pentru primele 30, 60 și 90 de zile de implementare. Cartea va fi un instrument de lucru pentru orice lider de business care vrea să profite de revoluția AI, nu o reflecție academică despre ea.

Articol tehnologic bilingv (Bilingual technology article). România este pe locul 50 din 69 la eficiența companiilor. Ce nu funcționează în managementul afacerilor românești (Romania ranks 50th out of 69 in company efficiency. What is not working in Romanian business management) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Un parcurs strategic, nu două evenimente izolate

Cele două evenimente au format un parcurs continuu, conceput strategic. Informațiile aduse de la Bruxelles–despre AI în România, despre instrumentele europene de finanțare, despre modul în care AI Act se aplică în practică–au fost traduse imediat la București în pași concreți pentru companiile românești. Cele 4 mesaje cheie cu care liderii au plecat acasă: România are talent, infrastructură și ecosistem–ceea ce lipsește este voința de a transforma colaborarea în acțiune la scară; AI Literacy este o obligație activă din februarie 2025, nu o opțiune pentru viitor; compliance-ul cu AI Act nu este un proiect juridic, este o transformare de business; avantajul competitiv în următorii 2-3 ani va aparține companiilor care construiesc fundațiile AI acum, în deplină siguranță juridică și operațională.

Pentru perioada 2026-2027, Romanian Innovation Cluster (RIC) anunță continuarea dialogului cu autoritățile europene și naționale, scalarea programului de AI Literacy pentru companii românești, lansarea programului AI în Școli ca pilot național și organizarea celei de-a doua ediții AI Day Eomânia în iulie 2027. Manifestul OM+AI rămâne deschis pentru semnături, iar comunitatea AI Ready din România începe acum primul nucleu fondator.

• Parteneri eveniment. Uber, Orange, Continental, VD Law, Brilu AI, Bizzos, Life Care, My Geisha, Digitalium, Nazzuro, BizzClub.
• Parteneri media. Revista Biz, Revista Capital, Adhugger, Bursa, Club Antreprenor, Jurnalul Bucureștiului, e-femeia, Wall-street, Retail, Prwave, Ultima-Oră, Ordinea Zilei, România Journal, Ziarul Pozitiv, Business Catalog, Horeca.

Notă. Romanian Innovation Cluster (RIC) este asociația care conectează mediul privat românesc cu inovația, tehnologia și reglementările europene, pentru a transforma România într-un centru de excelență competitiv la nivel global. Departamentul de Inteligență Artificială al RIC coordonează inițiativele asociației pe 3 direcții: dialog instituțional cu autoritățile naționale (ANCOM, ICI, ADR) și europene (Parlamentul European, Comisia Europeană, EU AI Office), educație strategică pentru companiile românești–inclusiv cadrul HAI Wheel™, primul model OM+AI dezvoltat în România–și construirea unei comunități de lideri care implementează AI responsabil.

Bibliografie (statistici AI România/EU). Eurostat, Use of artificial intelligence in enterprises (DDN-20251211-2), publicat 11 decembrie 2025, anul de referință 2025.

Articole asociate

Articol tehnologic bilingv (Bilingual technology article). Primul Management Operating System/MOS din lume – Sistemul care mută managementul din PowerPoint în operare zilnică (The World’s first Management Operating System/MOS – The system that moves management from PowerPoint into daily operations) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Articol tehnologic bilingv (Bilingual technology article). BizzOS deschide o nouă categorie în management, aducând AI orchestration în companii (BizzOS opens a new category in management, bringing AI orchestration into companies) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Implementarea AI Act, intre reglementare si competitivitate – Romania deschide dialogul european – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Pluriva lansează cel mai avansat asistent AI integrat într-un sistem ERP din România – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Pluriva, compania românească de dezvoltare software – rezultate remarcabile în 2023

Articol tehnologic bilingv. Odoo și Brilu, solutiile software integrate care revoluționează optimizarea și scalarea afacerilor moderne folosind tehnologii avansate bazate pe AI și 3D (Odoo and Brilu – Integrated software solutions revolutionizing optimization and scaling of modern businesses). Corespondență de la Paul – Cristian Alexe (Economist – consultant în afaceri, București)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Șefului Postului de Poliție din Hărman Nicolae Agapie. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu circulă în comună, încă, în libertate (fără stăpân, fără lesă, fără zgardă etc) și face victime

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul de „complezență” („tipizat”) al Agentului șef principal Nicolae Agapie șeful Postului de Polițe din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)