De Ziua geniștilor militari – „La trecutu-ţi mare, mare viitor!” Transfăgărășanul – Tunelul Capra–Bâlea o jumătate de secol de existență (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu – Cristian Dinică)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: 

–  Democracy cannot exist without opposition

– Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Ziua geniștilor sărbătorită anul pe 31 mai dovedește recunoașterea eforturilor pe care această specialitate a armatei române o merită. Constituită în 1859 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza o dată cu înființarea primului batalion în Iași cu menirea de înaintare a lucrărilor publice ea și-a dovedit utilitatea atât pe câmpul de luptă în timpul războiului de independența cât și ulterior în primul și al doilea război mondial.

Cu sacrificiul trupelor de geniu au fost scrise pagini nemuritoare atât în timp de război cât și în timp de pace când unitățile de geniu au fost forțe combatante pe frontul edificării construcțiilor strategice necesare întăriri siguranței țării. Astfel una dintre mărețele realizări este și dăltuirea în stâncă a drumului Transfăgărășan care unește sudul țării cu vestul româniei. Inaugurat în urmă cu o jumătate de secol drumul traversează cel mai înalt lanț muntos din România. La epopeea construirii unicului drum care străbate munții Făgărașului a contribuit și unitatea militară de geniu din Râmnicu Vâlcea.

Construirea drumului a fost făcută de către regimentul 1  „Alexandru Ioan Cuza” din Râmnicu Vâlcea și de către regimentul de Geniu 52 din Alba Iulia. Cele două regimente au început lucrările din direcții diferite. Astfel Regimentul 1 Alexandru Ioan Cuza din Râmnicu Vâlcea a răspuns de partea de sud a traseului ce străbate județele Argeș și Sibiu. Acest regiment fost comandat de locotenent-colonel Bediu Ștefan. Sectorul de sud a cuprins conturul lacului de acumulare Vidraru, din zona barajului până la coadă lacului–lungime 25,6 km; dar și traseul pe Valea Caprei, de la coada lacului până la tunelului, în lungime –28,580 km.

În timp ce Regimentului 52 Alba Iulia al caru-i comandant era Nicolae N. Mazilu, i-a revenit sectorul de Nord ce se desfășoară pe DN1/Făgăraș–Sibiu, Cârțișoara–Bâlea Cascadă, Bâlea Lac, tunel, pe o lungime de 35,1 km. Lungimea totală a drumului este 151 de Km. Drumul începe în comuna Bascov în județul Argeș și se termină la intersecția cu drumul național DN1 în apropierea comunei Cârțișoara la limita județelor Sibiu și Brașov. Dinspre sud de la barajul Vidraru până la Cârțișoara străbate terenuri montane dificile. Construcția efectivă a început în Martie 1970 și s-a finalizat în Septembrie 1974. Peste 6.000 de soldați au fost implicați în construcția drumului. S-au folosit echipamente grele și tehnici inovatoare pentru a trece de peste munți.

O realizare genistică deosebită este și Tunelul Capra–Bâlea (Tunelul Bâlea Lac), tunel rutier montan situat pe DN7C (Transfăgărășan) cu o lungime de 887 metri (desemnat și cel mai lung tunel rutier din țară). Tunelul este realizat la înălțimea de 2042 metri iar în interior are înălțimea 4,4 metri și lățimea de 6 metri. Petru realizarea sa au fost excavați 41. 000 metri de rocă și s-au folosit 20 de tone de TNT (Trinitrotoluen). Pentru realizarea întregului drum au fost dislocate 3 milioane tone de roci și s-au folosit 6520 tone de TNT.

Transfăgărășan-ul a fost inaugurat în 20 Septembrie 1974. Construit ca drum strategic, șoseaua s-a transformat rapid într-o atracție turistică renumită, datorită peisajelor sale spectaculoase și a dificultății traseului. Sacrificiul uman a presupus eforturi supra omenești din partea tuturor atât a trupelor cât și a ofițerilor ce au dat dovadă de abnegație și eroism. Împlinirea celor cinci decenii de existență ridică prestigiul constructorilor săi dar îi aduce și faima de cel mai frumos drum european ce străbate munții.

Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf, membru al UZPR (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Notă. Alte articole ale autorului Cristian-Ovidiu Dinică în Jurnalul Bucureștiului

Articol asociat

Conferința internațională de la Academia Armate Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”din Sibiu (Lucrările profesorilor Narcis Zărnescu – redactor șef adjunct și Thomas Csinta – redactor șef al Jurnalului Bucureștiului)

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate (Romanian intelligence from tradition to modernity) – Intelligence Info (partener media al Jurnalului Bucureștiului)

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului