Acasă Religie Declinul civilizației Iudeo – Creștine (Corespondență de la Grid Modorcea – scriitor...

Declinul civilizației Iudeo – Creștine (Corespondență de la Grid Modorcea – scriitor și cineast, dr. în Arte, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose!Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events. The principles that will be at the basis of this publication are: a) Democracy cannot exist without opposition, b) Elected representatives are our representatives and not our masters, c) Criticism fosters progress, d) Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Dear Believers, Our original composition „In the Light of Christ” tells of the prophecy „All the dead will rise to life”.  Sing along with us and know that you will soon hug your grandma and grandpa and all the departed who are only asleep and in the Light of Christ they wil Rise and Walk to Life. Continue to shine „In the Light of Christ”! We Love you, Mihaela & Gabriela Modorcea (Indiggo Twins)   

Când am fost la Athos, am rămas uluit de contrastul flagrant dintre trăirea isihastă, viața de sfinți a sihaștrilor, și agresivul comerț care se făcea în Careia, capitala Muntelui Sfânt. Piața acestei vechi mănăstiri, ctitorie a împăratului Constantin cel Mare, era plină de tarabe și căsuțe unde călugării vindeau obiecte sacre, icoane, cruciulițe, odăjdii, tablouri, vase de lut zugrăvite, antichități religioase etc. Să vezi un eremit, care de zeci de ani își trăiește veșnicia într-o grotă a muntelui, cum vinde aici mici sculpturi din lemn, pe care el le cioplise în izolarea sa. Comercializarea Sfântului Munte nu este o replică la declinul civilizației iudeo-creștine, ci o acceptare, o includere în sânul credinței a tot ce se practică rău în biserica ortodoxă. Statutul inițial al athonismului, trasat la început de însăși Maica Domnului, când a pus piciorul ei sfânt pe acest loc istoric și statuia lui Apollo de pe vârful Athon s-a prăbușit, a fost încălcat din nevoia de putere a noilor stăpâni ai Athosului, aflați sub influență turcească. Degradarea a ajuns atât de departe încât mai marii ierarhi ai Muntelui bincuvântează pe ticăloșii care fac donații, pe ideea că așa vor să le fie iertate păcatele.

Cum e cazul lui Gigi Becali, care a fecalizat cu faptele lui de hoție România, făcând numai fără-de-legi (nici pușcăria nu l-a domesticit), dar ierarhii BOR i-au dat fericiți un loc în zona sacră vlâceană să ridice o biserică athonită (la concurență cu Frăsinei!), cu figura lui sinistră pe peretele votiv, ceea ce este o impietate fără seamăn. Ba uimirea mea a fost și mai mare când un sihastru pe care îl iubesc, fost coleg al meu de facultate, actorul Dragoș Pâslaru, devenit stareț la Mănăstirea Sf. Filomon, mi-a declarat că îl așteaptă cu brațele deschise pe Gigi Becali, să-l roage să-l ajute cu bani, să termine de reparat biserica mănăstirii și chiliile. Dacă păcătosul dă bani, înseamnă că s-a pocăit! Cum vedem, azi impietatea în biserică este binecuvântată, nu mai e un păcat, așa de mare, ca pe vremea Ioanei d’Arc. Am văzut chiar vrăjitoare care nu mai sunt arse pe rug, ci primite la mănăstiri cu fală, ca un act de omenie creștină, poftite la masă, puse în capul trapezei!

Credința simplă. Tinda Raiului de la capătul lumii – Biserica opulenței sau ferma lui „Gigi Becali” (Corespondență de la Dr. Grid Modorcea, scriitor și cineast, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață)

Am discutat cu schimnicii de la Muntele Sfânt (vezi amănunte în cartea „Un păcătos la Athos”), de ce s-au călugărit, care e rațiunea plecării lor din lume? Păcatul, au zis ei. Păcatul prea mare. Athosul s-a consacrat ca simbolul izolării absolute, model pentru toate mănăstirile, care trebuie să fie oaze de rugăciune, nu se spurcăciune. Însuși Nostradamus, când îl epuizau profețiile, se reînvigora apelând la trăirea isihastă. Dar în pas cu civilizația iudeo-creștină care s-a degradat, mai rău decât a prevăzut Oswald Spengler declinul Occidentului, care vedea o evoluție ciclică a civilizațiilor, așa s-a petrecut și cu mănăstirile, care s-au „modernizat”, ele sunt departe de a mai fi un loc de refugiu, de asceză, de austeritate maximă, așa cum o concepea Sfântul Siluan, ci au ajuns la un nivel de trai costisitor, sunt dotate cu toate mijloacele tehnice moderne, parcă ai fi cazat la un hotel de lux, cum am văzut la Mănăstirea Sâmbăta de Sus sau la Iezer, de pildă. Viața călugărească a ajuns de invidiat. Locurile sacre au devenit focare turistice. Totul ne arată că această cale a primei geneze, din care a rezultat civilizația iudeo-creștină, duce la pervertire, e o cale a prostituției spirituale, având cauza în confortul material. Când îl vezi pe Patriarhul Daniel că vine să sfințească o troiță și coboară dintr-un Mercedes de ultimă oră, în odăjdii aurite ca la slujbele de la Vatican, pe care cineaști ca Federico Fellini și Pier Paolo Pasolini le parodiau în filmele lor, nu te mai gândești să te spovedești la unul ca el, fiindcă opulența este tot ce poate fi mai opus religiei creștine.

Iisus făcea elogiul sărăciei, al cumpătării, dar a venit armata de teologi moderni care a exploatat toate vorbele lui, care a dus omenirrea pe calea promisiunilor deșarte. Dacă Iisus i-a spus tâlharului răstignit de lângă el: „Adevărat își spun că astăzi vei fi cu Mine în rai, imediat au făcut o punte între sacru și profan. Declinul civilizației iudeo-creștine stă în pervertirea sacrului prin profan, cum ar spune Mircea Eliade. Toate vorbele înțelepte ale lui Iisus au fost profanate. Nu există verset din învățătura lui să nu se fi transformat în albia unei secte, astfel s-a ajuns la mii de secte, unele cu texte apodictice, precum „Martorii lui Yehova”, propovăduind iminenta Apocalipsă dacă enoriașii nu vor să înțeleagă ce trebuie să facă spre a ajunge în Împărăția lui Yehova, despre care Eminescu spunea în suprema poezie a neînregimentării: Eu nu cred nici în Iehova,/Nici în Buddha Sakya-Muni,/Nici în viață, nici în moarte,/Nici în stingere ca unii

O gigantică avalanșă de promisiuni deșarte a invadat omenirea, mai ceva decât potopul lui Noe. Lumea este ținută în loc de basmele biblice, precum Viața de apoi, învierea în duh, învierea morților sau mântuirea, la care se adaugă minciunile popești, cu pomenile, cu moliftele, cu iertarea „tuturor” păcatelor. Chiar a tuturora?! Dar pe-ale spoveditorului, cine le iartă? Eu îi mărturisesc sub patrafir că tocmai am ucis un om, mă pocăiesc, vai, de mine, ce mă fac, vai, copilașii mei!, și el îmi iartă păcatul, dar cu condiția să nu mai fac vreo nouă crimă, apoi tace, duce în mormânt informația cumplită, nu merge la anchetator să spună ce-a aflat, adică tăinuiește ticăloșenia, e co-părtaș la crimă! Cine îi dă lui dreptul să facă asemenea nelegiuiri imorale? Aceasta-i religie? Merită vreun preot să-i dau Premiul Inocenței? Merită Putin & Co., care amenință omenirea cu arma atomică, cu o distrugere globală? Ce fel de credință se practică în cea mai mare țară creștin-ortodoxă, când patriarhul ei binecuvântează cu agheazmă obuzele cu care rușii își ucid frații?! O fac pe pocăiții la altar, dar cum ies afară din biserică scot pistolul! Ce să mai spun de locul unde fariseii l-au răstignit pe Iisus, care a devenit azi un simbol al masacrului holocaustic (holocaust=ucidere în masă pe motive politice și religioase). Merită Netanyahu & Co. Premiul Incoenței?

In memoriam Profesorul universitar – sociolog Ion Iordăchel. „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a marelui intelectual Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

Dreptul la replică. „Lumea II” a marelui intelectual român Grid Modorcea (Dr. în Arte, scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română, „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului). La mulți ani cu gemenele Mihaela & Gabriela Modorcea (Indiggo Twins)

Merită artiștii. Fiindcă dacă ceva poate fi salvat pentru Lumea II din Lumea I este arta, marea artă inspirată de sfinți și mitologia religioasă. Dar ea este pentru inițiați, nu pentru carnea de tun. Când Blaga vorbește despre Iisus-pământul pe care călcăm, ca pe trupul lui Iisus, este o metaforă pe care nici un profet religios nu a gândit-o. Dimpotrivă, ei s-au tras de brăcinari cu Iisus, au coborât religia la turmă. Dar au propovăduit-o sfidător, ierarhic, în haine strălucitoare, ca veștmintele îngerilor și în culori feciorelnice! Civilizația iudeo-creștină este ca un arbore măreț pe dinafară, dar mistuit de carii pe dinăuntru. Iată aici noi argumente care fac inevitabilă o Nouă Geneză.

Grid Modorcea (Scriitor și cineast, dr. în Arte, cel mai prolific autor român în viață, SUA–New York) 

Articole asociate

Société des Poètes Français (Paris, France) – Premiul „Jacques Prevert”. Mesajul lui Sorin Cerin (poet existențialist, citat alături de Jean-Paul Sartre, Søren Kierkegaard, filosof, creatorul Coaxialismului, „comparat cu Schopenhauer, Nietzsche și Wittgenstein”) către Thomas Csinta (director și redactor șef al publicației academice franco – române Jurnalul Bucureștiului)

Generația confuză (Corespondență de la Grid Modorcea – scriitor și cineast, dr. în Arte, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului) cu o notă a ziaristului Viorel Patrichi

„Nemuritoarele și alte scenarii literare” – cel de-al 126 volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (dr. în Arte, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului). Elogiu formației americane pop – rock Indiggo Twins cu ocazia zilei de naștere a gemenelor Mihaela & Gabriela Modorcea

Miracolul Trump. „Ideale” – a 125 – a carte a marelui intelectual român contemporan Grid Modorcea („Omul bibliotecă” – scriitorul cu cea mai vastă și completă operă religioasă din cultura română), „cel mai important” și cel mai prolific autor român în viață, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului. Structuri algebrice (inele, ideale, morfisme)

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate (Romanian intelligence from tradition to modernity) – Intelligence Info (partener media al Jurnalului Bucureștiului)

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Articolul precedentArticol juridic trilingv. Avocat dreptul muncii. Clauza de neconcurență în contractul individual de muncă (Labor Lawyers in Romania. Non-compete clause in agreement/Avocat en droit du travail. Clause de non-concurrence dans le contrat de travail individuel en Roumanie) de la partenerul nostru Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații
Articolul următorRomânia expune produse organice la Seoul Food 2024 (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu, președinte Inter-Bio, director general USH Pro Business și președinte ACEX, președinte Wallachia eHUB, director Proiect Wallachia eHUB)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf