Despre „degradarea reperelor” – desăvârșire sau pareză evolutivă? (Comprimată filosofică). Revizuire esențială a conceptelor eseului „Despre degradarea reperelor sau când decadența devine normă culturală” (Christian W.Schenk, Revista „Impact”, nr.413, 2026) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Evoluția nu ar fi evoluție dacă nu ar avea la origine un organon compus din legi concrete stricte, care îi  determină fundamental  legitimitatea, adică starea, felul, carcteristicile, modalitățile intrinsece ale  felului ei de a fi și a se manifesta în timp-timpul ei istoric, care îi  dâ și asigurâ acestua mișcările vectoriale morfologizate etapizat de la o epocă la alta ale ei. Toate sistemele care compun realitățile naturale inclusiv cele socio-umane sunt supuse legic acestor mișcări vectoriale transformabile în timp-timpul evoluționist al fiecărui sistem separat. Altfel spus, absolut tot ce se întâmplă cu elementele compoziționale este rezultatul efectiv al acțiunior acestor  legi cu putere determinantă asupra destinului evolutiv al lor, pentru a le face suficiente, dar și a satisface necestățile  sistemelor pe care în acest fel le „gestionează”, inclusiv  pentru a le  suficientiza și a le asigura  sustenabilitatea  în etapele și perioadele evolutive parcurse de ele și pe care le va mai parcurge în viitor.

Fără îndoială, că la nivelul microsistemelor macrosistemelor, inclusiv  la nivelul factorilor și ingredientelor lor de grad mai inferior, se petrec procese morfologice arhicomplicate, care luate împreună alcătuiesc forța motrice evoluționistă unvectorială a evoluției în ansamblul ei. Însă intrinsec,  mișcările lor  de la etapă la etapă  pot fi multivectoriale, căpătând direcții  neunivoce, adică  cu sensuri opuse numai la  nivelul perioadei respective. Factorii și ingredientele  nu sunt altceva  decât haburile inferențiale („Despre „ecuațiile societății”, dezordinea și ordinea haosului”, Jurnalul Bucureștiului, 9-02-26.) respectiv  factorii tactici („Rolul factorilor strategici și tactici în evoluție”, Jurnalul Bucureștiului, 30 -X-25), care la nivelul microsistemului crezut injust a  căpăta sens  opus  mersului general  evoluționist al macrosistemului/macrohabului.

Despre „ecuațiile  societății”, dezordinea  și ordinea  haosului – Observații analitce asupra eseului „Ecuațiile  societății. Cum decodificăm lumea socială prin matematcă în viziunea profesorului Thomas Csinta” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

„Ecuațiile societății” în „Constelații Diamantine”. Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta (Anca Cheaito, jurnalistă româno – libaneză) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista, poeta, prozatoarea și omul de cultură Doina Drăguț (Redactor șef al revistei de cultură universală „Constelații Diamantine” – parteneră a Jurnalului Bucureștiului)

Rolul factorilor Strategic & Tactic în evoluție – Dilemă peste puterile omului de o rezolva (comprimată filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Pe când, de fapt, ele  împreună asigură stratagema/strategia generală cu impact univoc asupra evoluției univectoriale în ansamblu al macrosistemului, și care inclusiv astfel  asigură legitimitatea evoluției  ca atare, adică drept ceia ce este și cum este. De aceea tot ce se peterece intrinsec la nivelurile inferioare habice ale macrosistemelor, implicit la nivelul macrosistemului socio-uman lurează explicit univoc pentru evoluție, deși acest tot–componentele sale par a funcționa contrar mersului general al ei. Iată  de  ce așa numita „degradare a reperelor” nu este de fapt o degradare, dar un proces morfologic tactic habic constructiv, reparatoriu care funcționează tactic pentru asigurarea strategiei generale a evoluției macrosistemului, în cazul de față a sistemului socio-uman.  Cea ce  numește autorul „degradare a reperelor” nu este altceva decât o interpretare neesențială și inadecvată raportată la fondul subectului, corespunzător raportată esențial la legile fundamentale ale evoluției, concret la  caracterele lor particulare și generale,  a legii negării negației, adică a negării vechiului și stabilire/afirmare a noului– elemente structurale ale altei legi-eceia a relativității unde și în care,  în acest caz factorii relativi sunt cei tactici numai la nevelul habilor lor a așa  numitelor repere degradate, iar factorii strategici-macrosistemele ca atare-în cazul de față macrosistemul socio-uman,  care este invariabil numai în cadrul macrohabului său, fiind însă relativ, adică transformabil/inferențial în   cadrul unui Megaham din care face parte și care fiind raportați unii la alții haburile și macrohaburile constituie/asigură ceia ce numim relativitatea intrinsecă morfologică a lor, adică însăși legea reativității ca atare funcțională pentru aceste cazuri concrete.  Toate aceste morfologii se repetă etapizat de la o perioadă istorică la alta în mod organic și legic dictate și determinate de legile fundamentale ale evoluției (vezi mai sus).

Astfel se explică, că ceea ce numește  autorul „degradare a reperelor” transformată în „decadență” care „devine normă culturală”, el le găsește și le arată practic în toate periodele istoriei civilizației umane pe care  le consideră a fi menționate și descrise. Prin urmare nu are loc în esență/fundamental  „degradearea reprelor” și  așa numita „decadență culturală” a elementelor sistemului, ci dimpotrivă are loc  resetarea, transformarea evolutiv-reparatorie-desăvârșirea intrinsec  culturală  defintiă  atât a elementelor sistemului cât și a însăși sistemului socio-uman ca atare, corespunzător la nivel esențial atât Habic cât și Megahabic. Deci concluzia este, că, de fapt, nu se produce ncio pareză evolutivă, ci o continuare  normală  a mersului evoluției istoriei  împreună cu   componentele sale de toate tipurile.

Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporane; Interesul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)